Știri
Știri din categoria Externe

Aleksandr Lukașenko i-a oferit lui Kim Jong Un o pușcă automată în timpul primei sale vizite oficiale în Coreea de Nord, potrivit Antena 3 CNN. Președintele belarus a glumit că liderul nord-coreean ar putea avea nevoie de armă „în cazul în care apar dușmani”, iar momentul a fost surprins în fața jurnaliștilor.
Antena 3 CNN relatează că, în cadrul întâlnirii de la Phenian, cei doi lideri au făcut schimb de cadouri și au semnat un „tratat de prietenie și cooperare”, prezentat ca un pas de consolidare a relației bilaterale. Belarus și Coreea de Nord, ambele aliate cu Rusia, se confruntă cu sancțiuni occidentale și acuzații privind încălcarea drepturilor omului.
Pe lângă pușca automată, Lukașenko i-a oferit lui Kim Jong Un produse alimentare belaruse (inclusiv ciocolată „President”, bezele și pâine neagră) și o centură Slutsk, descrisă ca un artefact tradițional belarus. În imaginile menționate de sursă, Kim Jong Un examinează arma, întreabă despre caracteristici și încearcă să o reîncarce, iar Lukașenko afirmă că Belarus produce arme de calibru mic și muniție.
În schimb, liderul de la Minsk a primit o sabie, o vază mare decorată în stil tradițional și o monedă comemorativă de aur, bătută cu ocazia primei sale vizite în Coreea de Nord. Antena 3 CNN mai notează că soției lui Kim Jong Un i-a fost oferit un buchet de flori împodobit cu pietre prețioase, iar fiicei sale o cutie de bijuterii.
Separat, Antena 3 CNN consemnează că semnarea tratatului a fost relatată și de France Presse, prin Agerpres, în contextul apropierii Minsk–Phenian pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În material se arată că Coreea de Nord ar fi trimis trupe și arme, iar Belarus a fost folosit ca bază de lansare pentru invazia începută în 2022, în timp ce serviciile de informații sud-coreene și occidentale consideră că Phenianul a trimis mii de soldați în Rusia și muniții, analiștii indicând că Moscova ar furniza la schimb sprijin financiar, tehnologii militare, alimente și resurse energetice.
Recomandate

Întâlnirea Putin–Choe Son Hui indică o nouă etapă de coordonare Rusia–Coreea de Nord, cu potențial impact direct asupra războiului din Ucraina , pe fondul semnalelor că Phenianul își consolidează sprijinul militar și caută în schimb ajutor economic și transferuri de tehnologie, potrivit NPR . Vladimir Putin s-a întâlnit la Kremlin, duminică, cu ministrul de externe nord-coreean Choe Son Hui și i-a mulțumit Phenianului pentru sprijinul acordat în războiul împotriva Ucrainei, conform relatărilor din presa de stat rusă. Vizita are loc „fără un prilej evident” – cum ar fi un eveniment diplomatic multilateral sau o aniversare de stat – ceea ce a alimentat speculații că ar putea pregăti o nouă vizită în Rusia a liderului Kim Jong Un . Agenția rusă Tass a relatat că Putin a lăudat relațiile bilaterale și și-a reiterat „recunoștința față de conducerea și poporul nord-coreean” pentru sprijinul acordat operațiunilor militare din Ucraina. La rândul ei, Choe i-ar fi transmis că Kim rămâne angajat în „dezvoltarea cuprinzătoare” a relațiilor cu Rusia. De ce contează: sprijin militar contra beneficii economice și tehnologice În ultimii ani, Kim Jong Un a făcut din Rusia o prioritate de politică externă, trimițând „mii de soldați” și „cantități uriașe de arme” pentru a susține efortul de război al Moscovei, notează materialul. În schimb, ar putea primi ajutor economic și transferuri de tehnologie, pe care unii experți le consideră relevante pentru avansul capabilităților militare nord-coreene. Întâlnirea de la Moscova se înscrie într-o succesiune de contacte la nivel înalt între cele două state. Kim a mers în Extremul Orient rus pentru summituri cu Putin în 2019 și 2023, iar în iunie 2024, la Pyongyang, cei doi lideri au semnat un acord de parteneriat strategic care prevede ajutor reciproc dacă una dintre părți se confruntă cu agresiune. Atunci, Putin l-a invitat pe Kim să viziteze din nou Rusia. Context regional: apropiere și de China, blocaj cu SUA și Coreea de Sud În paralel, Kim încearcă să întărească relațiile și cu China, inclusiv printr-un summit în iunie, la Pyongyang, cu președintele Xi Jinping, în logica unei „noi Război Rece” și a unui front comun împotriva Washingtonului, potrivit articolului. Vizita lui Choe la Moscova a venit la scurt timp după schimburi de vizite la nivel înalt între Coreea de Nord și China: premierul nord-coreean Pak Thae Song, descris ca principal oficial economic al lui Kim, s-a întâlnit cu Xi la Beijing, iar Wang Huning, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, l-a vizitat pe Kim la Pyongyang în această lună. Pe canalul opus, Kim a suspendat dialogul substanțial cu Statele Unite și Coreea de Sud după eșecul diplomației nucleare cu președintele american Donald Trump în 2019. NPR notează că liderul nord-coreean a folosit războiul din Ucraina ca „diversiune” pentru a accelera programele nucleare și de rachete, cerând ca Washingtonul să renunțe la solicitarea de denuclearizare ca precondiție pentru negocieri. Ce urmează Autoritățile sud-coreene spun că monitorizează îndeaproape întâlnirile, dar au evitat să evalueze dacă Moscova și Pyongyang discută un nou summit între lideri. În lipsa unei explicații oficiale din partea Phenianului privind scopul vizitei, miza rămâne dacă această rundă diplomatică se va traduce în noi angajamente concrete – în special pe axa sprijin militar versus compensații economice și tehnologice. [...]

Propaganda pro-Kremlin ridică miza mobilizării interne , cerând implicarea „sectorului civil” și a „marilor companii” în efortul de război și avertizând public împotriva oricărei încercări de răsturnare a puterii, pe fondul presiunii tot mai mari a atacurilor ucrainene asupra Crimeei și infrastructurii ruse, potrivit HotNews . În emisiuni recente de la Rossia-1, principalul post public de la Moscova, comentatorii pro-Kremlin au îndemnat populația să „își apere țara” și au susținut că Ucraina urmărește să submineze încrederea în guvernul rus, motiv pentru care rușii „nu ar trebui să ia în calcul” răsturnarea acestuia, conform unei analize realizate de Russian Media Monitor , organizație non-profit din SUA care monitorizează presa din Rusia. Presiune pe logistică și energie: Crimeea, în prim-plan Moderatorul Vladimir Soloviov a încercat să minimalizeze situația din Crimeea și a „podului terestru” către peninsula ocupată, insistând că „nu există nicio panică”, deși „situația este dificilă”. El a vorbit despre poduri distruse și atacuri asupra autocamioanelor, dar a susținut că Rusia a găsit rute ocolitoare și că aprovizionarea Crimeei continuă, chiar dacă persistă probleme precum criza de benzină. Materialul notează că atacurile ucrainene cu drone au lovit în ultimele luni Crimeea, rutele de aprovizionare și infrastructura energetică a Rusiei, iar peninsula ocupată ar resimți puternic efectele, inclusiv prin dificultăți de alimentare cu energie electrică. „Un nou tip de război” și apel la industrie Soloviov a avertizat că rușii ar trebui să se pregătească pentru atacuri care i-ar putea lăsa fără încălzire iarna aceasta și a descris conflictul drept „un nou tip de război”, susținând că doctrine militare considerate standard nu mai funcționează. „Cu siguranță nu putem face față acestei situații fără sectorul civil. Cu siguranță nu putem face față acestei situații fără marile companii.” El a cerut creșterea „masivă” a producției de armament, cu accent pe echipamente moderne, și a spus că Rusia are nevoie urgentă de interceptori de drone „în cantități mari”. Totodată, a avertizat că Ucraina ar urma să lanseze rachete balistice către Rusia. Mesaj de descurajare a contestării puterii: „mult sânge vărsat” În aceeași emisiune, Alexei Kondratiev, membru al Consiliului Federației, a îndemnat civilii să participe la organizarea unităților locale de apărare antiaeriană și a susținut că „nu contează” dacă o persoană este „rănită, bolnavă sau infirmă”. Soloviov a adăugat că, în opinia sa, nu ar conta nici vârsta sau sexul. Kondratiev a legat explicit presiunea externă de riscul instabilității interne și a cerut populației să nu ia în calcul răsturnarea guvernului. „Orice revoluție din țara noastră s-a încheiat întotdeauna cu moartea unei națiuni și cu mult sânge vărsat. Nu ar trebui să cedăm în fața acestui lucru.” Context: justificarea atacurilor, din perspectiva Kievului HotNews mai arată că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacurile cu drone asupra Rusiei urmăresc un răspuns „proporțional” la loviturile ruse asupra Ucrainei, dar și aducerea războiului pe teritoriul Rusiei pentru a pune presiune pe Moscova să accepte negocieri de pace. [...]

Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz riscă să lovească direct exporturile energetice și investițiile din Golf , pe fondul presiunilor tot mai mari din partea unor aliați arabi ai SUA pentru o intervenție militară americană mai agresivă în Iran, inclusiv scenarii de trupe terestre și preluarea insulei Kharg, potrivit Mediafax , care citează Bloomberg. Nemulțumirea statelor din Golf este alimentată de atacurile iraniene, dar și de îndoieli legate de capacitatea Washingtonului de a proteja regiunea și de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. Conform Bloomberg (citat de Mediafax), unii oficiali consideră că Teheranul nu va renunța la controlul asupra traficului naval decât în urma unei operațiuni americane „mult mai agresive”. Presiune pentru „escaladare” și scenariul Kharg Printre opțiunile discutate s-ar afla desfășurarea unor trupe americane în anumite zone din Iran și chiar preluarea insulei Kharg, descrisă ca punct central al infrastructurii iraniene pentru exportul petrolului. Susținătorii acestei abordări invocă principiul „escaladării pentru dezescaladare”, adică provocarea unor pierderi suficient de mari pentru a forța concesii privind Ormuz și programul nuclear. Mediafax notează însă că o astfel de operațiune ar veni cu riscuri majore: trupele americane ar putea deveni ținte la distanță mică, iar Iranul ar putea răspunde prin lovituri mai puternice asupra bazelor SUA, orașelor din Golf și infrastructurii energetice. În plus, un atac asupra insulei ar putea împinge și mai sus prețul petrolului, într-un moment în care piețele sunt deja sensibile la perturbarea livrărilor prin Ormuz și la amenințarea rebelilor Houthi de extindere a blocadei navale asupra transporturilor saudite. Potrivit materialului, cotațiile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni. Atacuri în regiune și fisuri între aliați Frustrarea statelor din Golf este amplificată de atacuri asupra infrastructurii militare, energetice și civile. Kuwaitul a anunțat avarii la centrale care produc atât energie electrică, cât și apă potabilă, iar Bahrainul și Iordania au fost, de asemenea, vizate. În apropierea Strâmtorii Ormuz au fost atacate petroliere și alte nave comerciale. Emiratele Arabe Unite au condamnat separat atacurile asupra Bahrainului, Kuwaitului și Iordaniei, considerându-le încălcări ale suveranității și amenințări directe la adresa securității regionale. În paralel, escaladarea i-a determinat pe unii lideri arabi să se întrebe dacă garanțiile de securitate ale Washingtonului mai sunt suficiente; potrivit Bloomberg, unele state încearcă deja să-și extindă cooperarea militară cu țări europene. Totodată, statele arabe nu au o poziție unitară: Qatarul, care încearcă să medieze conflictul alături de Pakistan, se opune extinderii operațiunilor militare și cere revenirea imediată la negocieri, de teama unei intensificări similare celei din martie și aprilie, când „mii de rachete și drone” au fost lansate în regiune, potrivit materialului. Ormuz, aproape blocată: semnal de alarmă pentru comerț și bugete Cea mai mare îngrijorare rămâne situația din Strâmtoarea Ormuz, coridor maritim esențial pentru exporturile de petrol și gaze ale statelor din Golf. Traficul naval „s-a prăbușit din nou” după reluarea ostilităților: pe 16 iulie au traversat strâmtoarea doar trei nave de transport de mărfuri, cel mai redus nivel zilnic din luna mai, iar în aceeași perioadă nu a fost raportată trecerea niciunui petrolier de foarte mare capacitate și a niciunei nave de transport al gazelor naturale lichefiate. În plan economic, Mediafax arată că războiul amenință strategiile de transformare ale Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Qatarului, care încearcă să atragă investiții în domenii precum inteligența artificială, turismul, serviciile financiare, tehnologia și infrastructura — planuri dependente de stabilitate și rute comerciale sigure. Atacurile și blocarea parțială a Ormuz au obligat deja unele state să reducă exporturile, au crescut costurile de transport și au pus presiune asupra bugetelor publice. În plus, liderii din Golf sunt nemulțumiți și de prevederile economice discutate într-un acord provizoriu Washington–Teheran: potrivit Bloomberg, Iranul ar putea primi relaxarea sancțiunilor, acces la fonduri înghețate și un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei). Niciunul dintre cele șase state ale Consiliului de Cooperare al Golfului nu intenționează, pentru moment, să contribuie la acest fond, iar oficialii arabi resping ideea ca țările atacate de Iran să finanțeze reconstrucția Republicii Islamice. Donald Trump a sugerat că operațiunile americane nu se vor încheia imediat, afirmând că, deși Washingtonul ar putea considera campania un succes dacă ar pleca, „nu plecăm mâine”, potrivit declarației citate în material. [...]

Libanul încearcă să obțină sprijin politic de la Washington, după luni de confruntări cu implicații regionale , pe fondul luptelor dintre Israel și Hezbollah, într-un context în care președintele american Donald Trump a promis ajutor, fără să ofere detalii, relatează Focus . Președintele Libanului, Joseph Aoun , s-a întâlnit marți cu Trump la Casa Albă, în cadrul unei vizite de stat de patru zile. Aoun l-a numit pe Trump „un președinte grozav”, iar liderul american a răspuns în glumă că omologul libanez „poate avea acum totul” de la el. Promisiune de ajutor, fără angajamente concrete În timpul vizitei, Trump a spus că vrea să ajute Libanul, însă nu a prezentat măsuri sau termene. În lipsa unor detalii, rămâne neclar dacă sprijinul ar urma să fie politic, financiar sau de securitate și ce condiții ar putea fi atașate. Miza Beirutului: calm pe termen lung și control în sud Potrivit agenției Associated Press, citată de publicație, Libanul speră într-o „calmare pe termen lung” a situației, după luni de lupte între Israel și Hezbollah, grupare susținută de Iran. Un obiectiv menționat este recâștigarea „controlului deplin” asupra zonelor ocupate din sudul Libanului, despre care articolul afirmă că sunt în prezent controlate de combatanți Hezbollah. Ce pași concreți ar urma să fie făcuți pentru acest obiectiv nu sunt precizați. [...]

Libanul își leagă agenda diplomatică de Washington de un obiectiv de securitate pe termen lung, cerând sprijinul SUA pentru retragerea Israelului din sudul țării , potrivit Al Jazeera . Președintele libanez Joseph Aoun i-a transmis președintelui american Donald Trump că „obiectivul final” al Beirutului este să pună capăt ostilităților cu Israelul „pentru totdeauna”, în contextul unui acord-cadru susținut de SUA. Miza imediată a demersului este obținerea sprijinului american pentru o retragere israeliană din sudul Libanului. Aoun se află la Washington pentru discuții în această direcție, pe fondul cadrului negociat cu implicare americană, care ar urma să reducă riscul de escaladare și să creeze condiții pentru o încetare durabilă a confruntărilor. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat pe 21 iulie 2026; sursa nu oferă detalii suplimentare despre conținutul acordului-cadru sau despre un calendar al unei eventuale retrageri. [...]

Donald Trump a indicat că SUA ar putea lovi în curând un obiectiv nuclear subteran iranian , ceea ce ridică miza operațională a campaniei de bombardamente și readuce în prim-plan limita tehnică a distrugerii unor instalații fortificate la mare adâncime, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută la Casa Albă, în timpul unei întâlniri cu președintele libanez Joseph Aoun, după „a zecea noapte la rând” de bombardamente asupra infrastructurilor iraniene. Trump a spus că SUA „nu au terminat deloc” cu Iranul și a indicat drept posibilă țintă un complex nuclear fortificat în subteran, cunoscut public doar sub numele de „Muntele Târnăcopului” („Pickaxe Mountain”). „Probabil vom ataca acea zonă foarte curând. Și ei (iranienii) nu pot face nimic pentru a se opune (...) Vom ataca acea zonă foarte curând și cu foarte multă forță.” Ce se știe despre „Muntele Târnăcopului” și de ce contează operațional Complexul este descris ca o instalație militară subterană puternic fortificată, situată la sud de uzina nucleară de la Natanz , principala uzină iraniană de îmbogățire a uraniului. La Natanz funcționează mii de centrifuge (echipamente care separă izotopi pentru a crește concentrația de uraniu), iar uzina a fost deja atacată de SUA în bombardamentele din iunie anul trecut și din nou anul acesta, în războiul declanșat de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie. Accesul inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la instalațiile de sub „Muntele Târnăcopului” nu a fost permis până în prezent, deși Natanz a fost ani la rând sub supraveghere internațională. Șeful AIEA, Rafael Grossi, a confirmat inițierea construcției unei instalații subterane de înlocuire, după ce, în iulie 2020, o explozie și incendiul care a urmat au avariat sever halele supraterane de asamblare a centrifugelor de la Natanz (Teheranul a susținut atunci că a fost sabotaj). Adâncimea și muniția: dificultatea lovirii unei ținte îngropate Imagini din satelit publicate de presa americană arată intrări în tuneluri și instalații de securitate în jurul complexului. Analiza acestor imagini sugerează că unele părți ale complexului ar putea fi fortificate la o adâncime de 80–100 de metri, ceea ce ar face dificilă distrugerea inclusiv cu bombele penetrante GBU-57 , cea mai puternică bombă anti-buncăr din arsenalul SUA. Agerpres notează că acest tip de muniție a fost folosit anul trecut în atacul asupra instalației subterane de îmbogățire a uraniului de la Natanz. Ce spune Trump despre capacitatea Iranului de a relua îmbogățirea uraniului Întrebat dacă Iranul a mutat centrifuge nucleare în infrastructura subterană, Trump a spus că nu are cunoștință, dar a susținut că acest lucru „nu este important”, afirmând că, în urma bombardamentelor, Iranul „nu mai are materialul” necesar pentru a îmbogăți uraniul și că ar avea nevoie de „20, 25 de ani” pentru a reconstrui instalațiile. Separat, potrivit CNN (citat de Agerpres), Israelul estimează că, după atacurile aeriene americane și israeliene din 2025 asupra instalațiilor nucleare ale Iranului, Teheranul ar fi mutat centrifuge avansate și o parte din stocul de uraniu puternic îmbogățit în complexul din „Muntele Târnăcopului”. În lipsa accesului AIEA la această instalație, rămâne neclar ce capacități sunt efectiv operaționale în subteran și cât de rapid ar putea fi afectate de o lovitură, însă declarația lui Trump indică o posibilă escaladare către ținte mai greu de neutralizat militar. [...]