Știri
Știri din categoria Externe
Armata israeliană a anunțat un „val” de lovituri aeriene împotriva Iranului, potrivit AGERPRES, care citează AFP.
Anunțul a fost făcut marți, după ce președintele american Donald Trump ar fi respins o ofertă de armistițiu venită din partea țărilor mediatoare, menită să pună capăt războiului americano-israelian împotriva Iranului, notează agenția.
Într-un mesaj publicat pe Telegram, armata israeliană a transmis că forțele sale au efectuat „un val de lovituri aeriene” cu obiectivul de a distruge „infrastructura regimului terorist iranian” din Teheran și din alte zone ale Iranului.
Informația este relevantă pentru evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, deoarece indică o intensificare a operațiunilor militare și o reducere a șanselor imediate de dezescaladare, în contextul în care o propunere de armistițiu ar fi fost respinsă la nivel politic.
În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre țintele vizate, amploarea pagubelor sau eventuale victime și nici despre identitatea țărilor mediatoare ori conținutul exact al ofertei de armistițiu.
Recomandate
Secretarul general al ONU cere SUA și Israel să evite lovirea infrastructurii civile din Iran , potrivit AGERPRES, care citează relatări DPA și Reuters. Antonio Guterres a solicitat explicit abținerea de la atacarea centralelor electrice și a altor obiective civile, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Washington, Teheran și Israel. „Chiar dacă infrastructura civilă ar fi considerată obiectiv militar, dreptul umanitar internațional tot ar interzice atacurile asupra sa dacă astfel s-ar produce suferințe civile accidentale excesive”, a declarat luni Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al lui Guterres. Dujarric a mai spus că „este momentul potrivit pentru ca părțile beligerante să oprească acest conflict, întrucât nu există nicio alternativă viabilă la soluționarea pașnică a disputelor internaționale”, în contextul avertismentului ONU privind respectarea dreptului internațional umanitar. Avertismentul vine după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat Iranul cu distrugerea podurilor și a centralelor electrice. La Casa Albă, Trump a afirmat că SUA ar putea realiza „distrugerea completă” a Iranului în doar câteva ore. În paralel, SUA, Iranul și un grup de mediatori regionali discută termenii unei posibile încetări a focului pentru 45 de zile, care ar putea deschide calea către o încetare permanentă a războiului. Conform informațiilor transmise, mediatorii analizează un acord în două faze: o primă etapă de armistițiu temporar, urmată de o a doua etapă care ar viza încheierea conflictului, cu posibilitatea prelungirii încetării focului dacă negocierile au nevoie de timp suplimentar. [...]
Președintele Iranului spune că este gata să moară pentru țară , pe fondul escaladării tensiunilor legate de Strâmtoarea Hormuz, potrivit Jerusalem Post . Mesajul a fost publicat marți, 7 aprilie 2026, pe platforma X, cu câteva ore înainte ca un oficial iranian să îndemne tinerii să formeze „lanțuri umane” în jurul centralelor electrice, pe fondul temerilor privind posibile lovituri americane asupra infrastructurii civile. În postarea sa, Masoud Pezeshkian a susținut că „mai mult de 14 milioane” de iranieni și-au declarat disponibilitatea de a-și da viața pentru apărarea țării și a adăugat că și el „a fost, este și va fi” devotat Iranului. Publicația notează că mesajul este una dintre cele mai explicite chemări publice la sacrificiu național venite din partea conducerii iraniene, pe măsură ce criza se adâncește. „Mai mult de 14 milioane” de iranieni și-au declarat disponibilitatea de a-și da viața în apărarea țării, iar el „a fost, este și va fi” devotat Iranului. Separat, relatează AP (citată de Jerusalem Post), Alireza Rahimi, prezentat de televiziunea de stat iraniană drept secretar al Consiliului Suprem al Tineretului și Adolescenților, a cerut „tinerilor, sportivilor, artiștilor, elevilor, studenților și profesorilor lor” să se adune la ora 14:00 în jurul centralelor electrice. El a descris aceste facilități drept active naționale care aparțin viitorului Iranului și tinerilor. Contextul imediat este ultimatumul președintelui american Donald Trump, care a amenințat că va lovi centrale electrice și poduri iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Hormuz până marți seara. Strâmtoarea transportă aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol, ceea ce ridică miza dincolo de o dispută bilaterală, cu potențiale efecte asupra securității și piețelor energetice globale. În paralel, negocierile dintre Washington și Teheran păreau aproape de colaps marți, în condițiile în care oficiali americani le-au transmis mediatorilor că diferențele sunt prea mari pentru a fi depășite înainte de termenul-limită de la ora 20:00. Jerusalem Post mai consemnează că Iranul a respins o propunere de încetare temporară a focului pentru 45 de zile, cerând oprirea completă a ostilităților și garanții pentru navigația prin Strâmtoarea Hormuz, în timp ce mediatorii – folosind Pakistanul ca unic canal de comunicare – încercau încă să contureze pași parțiali de consolidare a încrederii privind accesul în Hormuz și stocul de uraniu al Iranului. [...]
Președintele Donald Trump a reînnoit amenințările la adresa Iranului , pe măsură ce termenul limită impus de SUA se apropie marți, informează Global Times . În cadrul unei conferințe de presă de 83 de minute desfășurate luni, Trump a avertizat că Iranul ar putea fi „eliminat” dacă nu respectă termenul actualizat pentru a ajunge la un acord. Cu toate acestea, există puține indicii că Iranul este pregătit să accepte ultimatumul SUA. Trump a declarat că „întreaga țară poate fi eliminată într-o noapte”, referindu-se la termenul limită de marți, ora 20:00 EDT (miercuri, ora 8:00 la Beijing), stabilit pentru ca Iranul să îndeplinească cerințele SUA sau să se confrunte cu distrugerea infrastructurii sale naționale, potrivit Reuters. Președintele american a emis un ultimatum dur duminică, avertizând Iranul că va „trăi în Iad” dacă Strâmtoarea Hormuz nu va fi redeschisă până marți seară, conform CNBC. Critici și reacții internaționale În timpul conferinței de presă de la Casa Albă, Trump a criticat membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) pentru refuzul de a securiza Strâmtoarea Hormuz, conform KBS. El a descris alianța ca fiind „un tigru de hârtie” și a menționat că nici Coreea de Sud, Australia sau Japonia nu au oferit ajutor. În ciuda presiunilor, Iranul nu pare dispus să accepte ultimatumul lui Trump. Mojtaba Ferdousi Pour, șeful misiunii diplomatice iraniene la Cairo, a declarat pentru Associated Press că Iranul va accepta sfârșitul războiului doar cu garanții că nu va fi atacat din nou. El a subliniat că Iranul nu mai are încredere în administrația Trump după ce SUA a bombardat Republica Islamică de două ori în timpul rundelor anterioare de negocieri. Dinamica conflictului și influența Israelului Potrivit profesorului Li Haidong de la Universitatea de Afaceri Externe din China, dinamica actuală sugerează că Teheranul este puțin probabil să facă concesii semnificative, iar Washingtonul se confruntă cu constrângeri importante în modificarea poziției sale. Rolul Israelului în modelarea conflictului adaugă o dimensiune dramatică și incertă ultimatumului, a explicat Li. „Conflictul este puțin probabil să se încheie în termenii Washingtonului doar din cauza ultimatumului lui Trump, dar este mai probabil să devină prelungit. Un astfel de scenariu ar fi dezastruos din punct de vedere politic pentru SUA, deoarece un conflict prelungit ar amplifica presiunea și ar adânci diviziunile interne”, a afirmat Li. BBC a notat, de asemenea, că Iranul este improbabil să accepte ultimatumul lui Trump, respingând un armistițiu temporar și prezentând o listă de cereri pe care un oficial american le-a descris drept „maximaliste”. Aceasta plasează președintele american într-o poziție delicată, având posibilitatea de a extinde termenul limită pentru a patra oară în ultimele trei săptămâni, conform BBC. Divergențe între SUA și Israel Premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a avertizat pe Trump pe 5 aprilie să nu accepte un armistițiu cu Iranul în acest stadiu al războiului, conform unui oficial israelian citat de Times of Israel. Trump i-a spus lui Netanyahu că un armistițiu rămâne posibil dacă cerințele SUA sunt îndeplinite de Iran, dar a subliniat că nu va renunța la cerința ca Teheranul să predea tot uraniul îmbogățit și să nu reia îmbogățirea. Divergențele în obiectivele strategice dintre SUA și Israel sugerează că acțiunile lor nu sunt pe deplin aliniate. Aceasta indică faptul că Washingtonul ar putea fi influențat, într-o anumită măsură, de ritmul politic al Israelului, oferind conflictului caracteristici care seamănă cu o dinamică de proxy, a concluzionat Li. [...]
Benjamin Netanyahu susține că „Iranul nu mai este același” după război , potrivit AGERPRES , care citează EFE. Premierul israelian afirmă că bombardamentele Israelului „destructurează” sursele de venit care ar fi susținut până acum regimul Republicii Islamice. Într-un mesaj video, Netanyahu a prezentat conflictul drept un punct de inflexiune pentru ambele state și a susținut că Israelul a ieșit întărit, în timp ce regimul de la Teheran ar fi slăbit. „Iranul nu mai este același Iran, Israelul nu mai este același Israel. Israelul este mai puternic ca niciodată, iar regimul terorist iranian este mai slab ca niciodată. Și care este cheia, care e secretul? Credință și putere. Le avem pe amândouă din belșug”, a spus Netanyahu. Premierul israelian a mai declarat că Israelul vizează atât responsabili de rang înalt de la Teheran, cât și „instalații vitale”, indicând că luni armata israeliană ar fi distrus „cea mai mare uzină petrochimică din Iran”. În acest context, el a afirmat că obiectivul este lovirea finanțării Gardienilor Revoluției, pe care i-a descris drept „mașinăria financiară” a acestora. Presa iraniană a relatat despre atacuri asupra companiilor Mobin și Damavand, furnizori de electricitate, apă și oxigen pentru uzinele petrochimice din South Pars, zonă din Golful Persic împărțită între Iran și Qatar, unde se află unele dintre cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume. Conform agenției Tasnim, citată în material, bombardamentele ar fi întrerupt alimentarea cu energie electrică la toate uzinele din zonă. Netanyahu a vorbit și despre convorbirea telefonică de duminică cu președintele SUA, Donald Trump, spunând că i-a transmis aprecieri pentru o „eroică operațiune de salvare” a unuia dintre piloții echipajului unei aeronave americane doborâte în Iran, iar Trump i-ar fi mulțumit pentru sprijinul Israelului în acea operațiune. În relatarea sa, Netanyahu a mai spus că Trump s-a referit „în mod elogios” la Israel și ar fi exclamat: „Sunteți magnefici!”. [...]
Donald Trump a amenințat că ar putea „șterge Iranul de pe hartă” în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, potrivit Adevărul . Declarațiile vin la câteva zile după ce liderul american s-a adresat națiunii și a spus că războiul se va încheia „în curând”. În intervenția sa, Trump a legat amenințarea de un termen-limită impus Iranului privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, stabilit pentru marți, 7 aprilie, ora 20:00 pe Coasta de Est a SUA (miercuri, 8 aprilie, ora 03:00 în România). „Întreaga țară poate fi eliminată într-o singură noapte, iar acea noapte ar putea fi chiar mâine noapte”, a spus Trump. Întrebat dacă lovirea infrastructurii și întreruperea alimentării cu energie ar însemna pedepsirea populației pentru acțiunile regimului, Trump a susținut că iranienii ar accepta costuri pentru a obține libertatea. El a afirmat, totodată, că iranienii „își doresc ca atacurile SUA să continue” și că „vor libertate”, descriind Iranul drept o „lume violentă” în care protestatarii sunt împușcați. Președintele american a vorbit și despre o operațiune de salvare a echipajului unui avion de luptă F-15E prăbușit în Iran, recunoscând că nu toți consilierii militari au susținut misiunea, din cauza riscului de pierderi. Trump a spus că secretarul Apărării, Pete Hegseth, și președintele Statului Major Întrunit, generalul Dan Caine, au sprijinit operațiunea. Trump a acuzat, de asemenea, o scurgere de informații către presă, despre care a afirmat că ar fi complicat recuperarea celui de-al doilea militar. Potrivit declarațiilor sale, Iranul nu ar fi știut că un al doilea militar era dat dispărut până când informația a devenit publică, iar ulterior ar fi fost anunțată o recompensă pentru capturarea pilotului. În acest context, Trump a amenințat că va cere companiei media care a publicat informația să dezvăluie sursa, invocând „securitatea națională”, fără să numească instituția de presă. Adevărul notează că NBC a atras atenția că o tentativă de a încarcera jurnaliști pentru refuzul de a-și divulga sursele ar întâmpina aproape sigur opoziție juridică imediată. Președintele a oferit și detalii despre misiunea de recuperare a celui de-al doilea aviator, despre care a spus că a fost „istorică”. El a afirmat că militarul, un colonel, a aterizat la o „distanță semnificativă” de primul pilot recuperat și că s-ar fi deplasat prin teren muntos pentru a evita capturarea. Conform informațiilor prezentate de Trump, operațiunea de salvare a implicat: 155 de aeronave în total; patru bombardiere; 64 de avioane de luptă; 48 de avioane-cisternă pentru realimentare; 13 aeronave de salvare. Pe plan economic, în timpul conferinței de presă, prețul țițeiului american a urcat de la 112 la aproximativ 114 dolari pe baril, iar Brent a crescut mai puțin, mai arată Adevărul. În același interval, indicii bursieri Dow Jones, Nasdaq și S&P 500 au renunțat la câștigurile din timpul zilei și au trecut pe minus. [...]
Războiul cu Iranul ar putea întări poziția geopolitică a Teheranului pe termen lung , în timp ce dominația americană în regiune ar putea fi subminată, susțin cinci experți de top, conform Libertatea . Conflictul, declanșat pe 28 februarie 2026 de către Statele Unite și Israel, a dus la o criză energetică globală prin suspendarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz. Scott Lucas, profesor de politică internațională, afirmă că războiul a distrus cadrele care preveneau astfel de conflicte și a subminat leadership-ul american. Statele din Golf se simt mai nesigure ca niciodată, iar piețele energetice rămân instabile. Asasinarea liderului suprem iranian, Ali Khamenei, și lipsa unui plan coerent din partea administrației Trump complică și mai mult situația diplomatică. Andrew Thomas, lector în studii despre Orientul Mijlociu, consideră că războiul va întări poziția geopolitică a Iranului pe termen lung, în ciuda pierderilor suferite de regim. Strategia de apărare „mozaic” a Gărzilor Revoluționare Islamice a demonstrat eficiență, iar închiderea Strâmtorii Ormuz a transformat conflictul într-o problemă globală. „Unitățile noastre militare acționează acum în mod independent, pe baza unor instrucțiuni generale oferite în avans”, a declarat ministrul iranian de Externe, Seyed Abbas Araghchi, în prima zi a conflictului. Potrivit Jessicăi Genauer, profesor asociat de relații internaționale, conflictul a spulberat eforturile de integrare regională ale Israelului. Acordurile Abraham, vizând consolidarea legăturilor economice și de securitate între Israel și statele arabe, au fost grav afectate, iar atacurile iraniene au subminat rațiunea cooperărilor. Kristian Coates Ulrichsen, cercetător la Baker Institute, atrage atenția asupra impactului războiului asupra relațiilor de securitate din Golf. Statele din Golf ar putea apela la China sau India pentru a contracara influența Iranului, diversificându-și rețelele diplomatice și de securitate. Chris Ogden, profesor asociat, estimează că Iranul își va consolida controlul asupra Strâmtorii Ormuz, continuând să fie un jucător-cheie în tranzitul de petrol și gaze. Țările care nu s-au opus Iranului, precum China și India, ar putea beneficia cel mai mult, aprofundându-și parteneriatele strategice cu Teheranul. Pe lângă aceste aspecte, Statele Unite nu au reușit să îndeplinească mai multe obiective majore în conflictul cu Iranul, inclusiv prevenirea obținerii armei nucleare și oprirea programului de rachete balistice. De asemenea, influența regională a Iranului nu a fost redusă, iar grupurile proxy susținute de Teheran continuă să fie active în Orientul Mijlociu. [...]
