Știri
Știri din categoria Externe
Liderii Uniunii Europene au ajuns la Kiev pentru a marca patru ani de război, într-un gest simbolic de susținere a Ucrainei, la începutul celui de-al cincilea an de la invazia declanșată de Rusia pe 24 februarie 2022. Potrivit Euronews, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au sosit marți, 24 februarie 2026, în capitala ucraineană pentru a participa la o ceremonie memorială și pentru a reafirma sprijinul politic, financiar și militar al Uniunii Europene.
Ursula von der Leyen a ajuns la Kiev cu trenul, aceasta fiind a zecea sa vizită în Ucraina de la începutul războiului. Ea a transmis că mesajul transmis este unul „clar” atât pentru ucraineni, cât și pentru Moscova: sprijinul european va continua „până când pacea va fi restabilită, în condițiile Ucrainei”. Alături de conducerea UE, la Kiev au mai ajuns președintele Finlandei și premierul Suediei, potrivit anunțului făcut de ministrul ucrainean de externe.
Agenda oficialilor europeni include:
Momentul aniversar este însă marcat de tensiuni în interiorul Uniunii. Ungaria și Slovacia au blocat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, iar Budapesta a exercitat dreptul de veto și asupra unui pachet de ajutor european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, din care 60 de miliarde ar fi fost destinate apărării.
Comemorarea celor patru ani de război este dublată de evenimente internaționale. Președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer organizează o videoconferință a Coaliției de Voință pentru sprijinirea Ucrainei. În Germania, președintele Frank-Walter Steinmeier și ministrul de externe Johann Wadephul participă la o rugăciune pentru pace la Berlin, iar în mai multe orașe germane sunt programate marșuri de solidaritate.
La patru ani de la declanșarea invaziei, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, iar conflictul rămâne departe de o soluție negociată, în pofida presiunilor diplomatice și a costurilor economice tot mai mari.
Recomandate
Serghei Lavrov încearcă să mute responsabilitatea războiului din Ucraina pe administrația Trump , după ce secretarul de stat american Marco Rubio a reafirmat sprijinul Washingtonului pentru Kiev, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe a susținut că ceea ce Moscova numea anterior „războiul lui Biden” ar fi devenit acum „războiul lui Trump”, interpretând declarațiile lui Rubio ca dovadă că linia SUA rămâne una de sprijin pentru Ucraina. Lavrov a fost citat de agenția de stat RIA, iar informațiile au fost relatate de Reuters. În același context, Lavrov a afirmat că luptele „s-ar fi încheiat deja” dacă Statele Unite ar fi încercat „cu adevărat” să găsească un acord de pace, fără ca materialul să ofere detalii despre ce condiții ar presupune un astfel de acord sau ce propuneri concrete ar fi pe masă. Ce semnal transmite Moscova și de ce contează Mesajul lui Lavrov urmărește să fixeze public ideea continuității politicii americane față de Ucraina, indiferent de schimbarea administrației de la Washington, și să transfere costul politic al războiului către SUA. În plan extern, această linie de comunicare poate fi folosită pentru a justifica prelungirea conflictului și pentru a contracara presiunea internațională privind negocierile. Declarațiile vin după ce Rubio a spus, într-o audiere în Senatul SUA, că vor apărea „destul de curând” informații despre un pachet de ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina, aprobat de Congres. Context: sprijinul SUA și diferențele față de Europa, în lectura lui Lavrov Lavrov a mai susținut că poziția exprimată de Rubio ar arăta că „nu există diferențe fundamentale” între abordările Statelor Unite și ale țărilor europene în privința Ucrainei. În relatarea Digi24, această concluzie este prezentată ca parte a reacției Moscovei la mesajele publice ale Washingtonului. Articolul nu indică o schimbare de politică anunțată de SUA, ci reflectă modul în care Rusia încearcă să reîncadreze responsabilitatea politică pentru conflict, pe fondul discuțiilor despre continuarea sprijinului militar pentru Kiev. [...]
UE se apropie de deschiderea primelor capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova , după ce reprezentanții celor 27 de state membre au dat un acord preliminar la Bruxelles, potrivit Economica . Mișcarea are un impact direct de reglementare: fără unanimitate în Consiliu, procesul rămâne blocat, iar semnalul de acum indică o posibilă deblocare chiar în zilele următoare. Blocajul a venit din partea Ungariei, care, sub guvernarea lui Viktor Orban, a pus veto pe continuarea discuțiilor începute oficial în 2024. Deși Republica Moldova nu era ținta directă a veto-ului, negocierile cu Chișinăul au fost „cuplate” cu cele ale Ucrainei, ceea ce a dus la blocarea de facto a ambelor dosare. Ce s-a schimbat: semnalul de la Budapesta și calendarul posibil Potrivit mai multor diplomați europeni citați de Economica, Ungaria – condusă acum de Peter Magyar – a indicat miercuri că își ridică veto-ul, ceea ce ar permite reluarea oficială a negocierilor. O sursă diplomatică a spus că acest pas ar putea fi formalizat chiar săptămâna viitoare, la o reuniune ministerială a celor 27, la Luxemburg. Înainte ca decizia să fie complet „liberă”, ambasadorii statelor membre mai trebuie să finalizeze câteva detalii tehnice, iar Ungaria să confirme explicit ridicarea veto-ului. Ce înseamnă „clusterul” și de ce contează unanimitatea Statele membre ar urma să decidă deschiderea unui prim grup de capitole de negociere – un „cluster”, în limbajul instituțiilor UE. În total există șase astfel de clustere, care acoperă toate domeniile ce trebuie închise pentru ca o țară să poată adera. Miza practică este că deschiderea formală a capitolelor marchează trecerea de la discuții pregătitoare la negocieri structurale, cu condiționalități și pași de implementare care cer, în final, acordul unanim al statelor membre. Condiția politică: acordul privind minoritatea maghiară din Ucraina Peter Magyar a salutat miercuri un „acord istoric” cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, subiect care a alimentat disputa bilaterală ani la rând. Liderul ungar a condiționat acceptarea deschiderii oficiale a primului cluster de confirmarea acordului de către partea ucraineană. Context: UE temperează așteptările privind o aderare rapidă Chiar dacă se deblochează primul cluster, Economica notează că drumul Ucrainei rămâne „plin de obstacole”. La un summit de la finalul lunii aprilie, liderii UE au temperat așteptările privind o aderare rapidă a Ucrainei, țară cu 40 de milioane de locuitori. Cancelarul german Friedrich Merz a rezumat poziția astfel: „Este clar pentru toată lumea că o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este, desigur, posibilă”. Merz a propus ulterior asocierea Ucrainei la UE înainte de aderarea deplină, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat că aderarea trebuie să fie „pe deplin realizată”. Ce urmează Următorul test este reuniunea ministerială de la Luxemburg, unde ar putea fi decisă deschiderea primului cluster, dacă se închid detaliile tehnice și dacă Ungaria confirmă ridicarea veto-ului. În paralel, confirmarea acordului privind drepturile minorității maghiare rămâne o piesă-cheie pentru menținerea deblocării pe traseu. [...]
Uniunea Europeană ridică miza pentru aderarea Serbiei, condiționând accelerarea parcursului de alinierea la sancțiunile împotriva Rusiei și de progrese în dialogul cu Kosovo , potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis la Belgrad de președintele Consiliului European, Antonio Costa , în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele sârb Aleksandar Vucic. Costa a spus că UE este dispusă să facă „mai mult”, dar că ritmul depinde de deciziile Serbiei, în special în zona de politică externă – unde Bruxelles-ul cere explicit ca Belgradul să se ralieze sancțiunilor impuse Rusiei după agresiunea împotriva Ucrainei. Serbia este, potrivit informațiilor citate, singura țară candidată la UE care nu s-a alăturat acestor sancțiuni. Condițiile UE: politică externă, Kosovo și reforme interne Pe lângă sancțiunile împotriva Rusiei și relansarea dialogului cu Kosovo, președintele Consiliului European a indicat și alte așteptări pentru avansarea dosarului de aderare, între care: accelerarea reformelor judiciare recomandate de Comisia de la Veneția ; revizuirea legislației electorale; recuperarea întârzierilor față de alți candidați din Balcanii de Vest. În același timp, Bruxelles-ul privește critic relațiile strânse ale Belgradului cu Moscova și Beijingul și cere de mai mult timp progrese în procesul – descris ca blocat – de normalizare a relațiilor Serbiei cu Kosovo. Răspunsul lui Vucic și contextul blocajului Aleksandar Vucic a afirmat că Serbia este hotărâtă să îndeplinească cerințele UE pentru țările candidate și a promis respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneția. În plan intern, materialul notează că Vucic se confruntă constant cu proteste ale opoziției pro-occidentale, pe care el susține că ar fi „dirijate din Occident”, în timp ce Bruxelles-ul îl acuză de subminarea democrației, diminuarea libertății presei și rezultate slabe în lupta anticorupție. Serbia a cerut aderarea la UE în 2009, a primit statutul de candidat în 2012, iar negocierile au început oficial în 2014. Procesul a stagnat în ultimii ani, fără noi runde de negocieri din 2021, conform informațiilor preluate de G4Media din Agerpres, care citează EFE. [...]
Vladimir Putin condiționează negocierile de acceptarea „compromisurilor” de la Anchorage și amenință cu continuarea ofensivei , potrivit Euronews , într-un mesaj care mută presiunea diplomatică pe Kiev și pe Washington, în timp ce Moscova susține că își consolidează controlul în estul Ucrainei. Declarațiile au fost făcute la o întâlnire cu reprezentanți ai agențiilor de presă străine, organizată în marja forumului economic anual de la Sankt Petersburg , iar Euronews notează că informațiile sunt relatate de Reuters. Putin a spus că Rusia este pregătită să pună capăt războiului prin negocieri, dar va continua ofensiva militară dacă nu se ajunge la un acord. Pe teren, liderul de la Kremlin a susținut că trupele ruse avansează în estul Ucrainei și a prezentat o evaluare a situației din regiunile ocupate de Moscova. Potrivit lui Putin, Rusia ar fi preluat „controlul deplin” asupra „Republicii Populare Lugansk – 100%” și ar controla „peste 85%” din teritoriul „Republicii Populare Donețk”. „Baza de la Anchorage” și rolul lui Trump în arhitectura unui posibil acord Putin a afirmat că Moscova este dispusă să încheie conflictul pe cale diplomatică și să respecte „compromisurile” discutate cu președintele american Donald Trump la Anchorage, condiționând însă finalizarea rapidă a războiului de acceptarea acelorași termeni de către Ucraina. „Suntem, în mod cert, pregătiți și dispuși să ajungem la un acord cu Ucraina prin mijloace pașnice. Mai exact, pe baza discutată în timpul întâlnirii noastre cu președintele Trump la Anchorage. Rusia este de acord cu compromisurile pe care le-am discutat la Anchorage. Partea ucraineană trebuie, de asemenea, să fie de acord cu aceste compromisuri. Atunci conflictul va ajunge rapid la o încheiere naturală.” În același context, Putin a spus că inițiativele promovate de Trump ar putea reprezenta baza unui acord de pace, dar a subliniat că președintele SUA ar trebui să convingă Kievul să accepte aceste condiții. Putin a apreciat că Trump încearcă „în mod sincer” să găsească o soluție pentru încheierea conflictului. Mesajul militar: ofensiva continuă, iar „Oreșnik” rămâne, deocamdată, în faza de test Putin nu a indicat o schimbare a poziției Moscovei privind condițiile de încheiere a războiului și a reiterat revendicările teritoriale ale Rusiei în estul Ucrainei, în timp ce a transmis că operațiunile militare vor continua dacă nu există un acord. Separat, președintele rus a vorbit despre racheta hipersonică „Oreșnik ”. Potrivit lui, Moscova nu a folosit până acum această rachetă împotriva Ucrainei în condiții reale de luptă, ci doar în teste pentru evaluarea performanțelor și pentru a obține date care ar putea susține o eventuală utilizare pe scară mai largă în viitor. [...]
Volodimir Zelenski cere o încetare completă a focului pe durata negocierilor și propune o întâlnire directă cu Vladimir Putin , potrivit Mediafax . Mesajul, transmis sub forma unei scrisori deschise, urmărește să lege orice discuție de oprirea totală a luptelor, ceea ce ar putea schimba temporar condițiile operaționale ale conflictului. Zelenski i-a adresat joi liderului rus o invitație la negocieri „față către față”, iar propunerea include un armistițiu complet pe durata discuțiilor. Informația este atribuită de Mediafax postului Sky News. Ce propune concret Kievul În scrisoare, Zelenski afirmă că Ucraina este pregătită să respecte un armistițiu complet dacă încep negocieri directe. El formulează explicit invitația la întâlnire și condiționează deznodământul de oprirea războiului. „Ucraina propune încheierea acestui război printr-un dialog direct între noi și dumneavoastră. Propun o întâlnire.” „Ucraina este pregătită să respecte un armistițiu complet pe durata negocierilor.” Contextul militar din teren Mediafax reamintește că invazia Rusiei în Ucraina continuă din februarie 2022, iar tensiunile recente au crescut pe fondul intensificării ofensivei Ucrainei pe teritoriul Federației Ruse, cu atacuri asupra unor obiective strategice, inclusiv baze militare și instalații petroliere. În paralel, Rusia a desfășurat atacuri mai ample asupra Kievului și a altor zone din Ucraina, folosind drone și rachete balistice. De ce contează: impact operațional imediat, dacă ar fi acceptat O „încetare totală a focului” pe durata negocierilor ar însemna, în practică, o pauză în operațiunile militare, cu efect direct asupra ritmului atacurilor și asupra riscurilor pentru infrastructură și populație. Materialul citat nu indică un răspuns al Kremlinului și nici un calendar al unor eventuale discuții. [...]
Uniunea Europeană alocă 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) armatei libaneze pentru a întări capacitatea statului de a-și impune monopolul asupra armelor , într-un demers menit să reducă influența Hezbollah, potrivit The Jerusalem Post . Decizia a fost agreată de Consiliul UE și este prezentată ca o măsură de sprijin pentru „consolidarea capacităților de apărare” ale Forțelor Armate Libaneze. În comunicatul citat, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , susține că finanțarea ar urma să ajute statul libanez să-și reafirme „monopolul asupra armelor” și să dezarmeze actori non-statali precum Hezbollah. „Cea mai bună cale de a reduce amenințarea reprezentată de Hezbollah este să întărim statul libanez, să-i consolidăm instituțiile și să-i restabilim monopolul asupra folosirii forței.” Ce înseamnă finanțarea, în termeni operaționali și de influență Măsura este descrisă ca având obiective multiple: întărirea forțelor armate, „împuternicirea instituțiilor” și diminuarea influenței Hezbollah în țară. Articolul notează că această tranșă ridică sprijinul total al UE pentru Liban la 182 milioane euro (aprox. 910 milioane lei) până în prezent. Context: armistițiul propus și pozițiile părților În paralel, materialul relatează că SUA au anunțat miercuri că Libanul și Israelul ar fi fost de acord să implementeze un armistițiu, condiționat de încetarea focului de către Hezbollah și retragerea luptătorilor din sudul Libanului, în apropierea frontierei. Joi, Hezbollah a respins planul de încetare a focului, acuzând Israelul pentru continuarea loviturilor în sudul Libanului și afirmând că nu se va retrage din zonă. Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a calificat negocierile drept „rușinoase” și a descris declarația de la Washington ca „o foaie de parcurs pentru anihilarea unei părți a poporului libanez și înrobirea restului”, potrivit articolului. De cealaltă parte, un oficial israelian citat în material a spus că Hezbollah nu este parte a negocierilor și că Israelul, Libanul și SUA lucrează la implementarea unui armistițiu „pe baza înțelegerii” că Hezbollah va fi dezarmat, iar sudul Libanului va fi demilitarizat. [...]
