Știri
Știri din categoria Externe
Liderii Uniunii Europene au ajuns la Kiev pentru a marca patru ani de război, într-un gest simbolic de susținere a Ucrainei, la începutul celui de-al cincilea an de la invazia declanșată de Rusia pe 24 februarie 2022. Potrivit Euronews, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au sosit marți, 24 februarie 2026, în capitala ucraineană pentru a participa la o ceremonie memorială și pentru a reafirma sprijinul politic, financiar și militar al Uniunii Europene.
Ursula von der Leyen a ajuns la Kiev cu trenul, aceasta fiind a zecea sa vizită în Ucraina de la începutul războiului. Ea a transmis că mesajul transmis este unul „clar” atât pentru ucraineni, cât și pentru Moscova: sprijinul european va continua „până când pacea va fi restabilită, în condițiile Ucrainei”. Alături de conducerea UE, la Kiev au mai ajuns președintele Finlandei și premierul Suediei, potrivit anunțului făcut de ministrul ucrainean de externe.
Agenda oficialilor europeni include:
Momentul aniversar este însă marcat de tensiuni în interiorul Uniunii. Ungaria și Slovacia au blocat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, iar Budapesta a exercitat dreptul de veto și asupra unui pachet de ajutor european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, din care 60 de miliarde ar fi fost destinate apărării.
Comemorarea celor patru ani de război este dublată de evenimente internaționale. Președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer organizează o videoconferință a Coaliției de Voință pentru sprijinirea Ucrainei. În Germania, președintele Frank-Walter Steinmeier și ministrul de externe Johann Wadephul participă la o rugăciune pentru pace la Berlin, iar în mai multe orașe germane sunt programate marșuri de solidaritate.
La patru ani de la declanșarea invaziei, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, iar conflictul rămâne departe de o soluție negociată, în pofida presiunilor diplomatice și a costurilor economice tot mai mari.
Recomandate
Olanda direcționează 248 de milioane de euro (aprox. 1,23 miliarde lei) către producția de drone pentru Ucraina , într-un program care prevede fabricarea atât pe teritoriul olandez, cât și în Ucraina, cu efect direct asupra capacității industriale și a implicării firmelor private, potrivit Mediafax . Decizia a fost anunțată de ministrul olandez al Apărării, Dilan Yesilgöz-Zegerius, după o reuniune la Berlin, unde s-a întâlnit cu omologii din țările NATO și cu secretarul general Mark Rutte . În material se arată că dronele sunt considerate „esențiale” în războiul Ucrainei cu Rusia. Producție în două țări și implicarea sectorului privat Programul descris include producția de drone atât în Olanda, cât și în Ucraina. Inițiativa are și o componentă economică, prin faptul că implică firme din sectorul privat și creează oportunități pentru industria locală, pe fondul colaborării cu Ucraina, din care Olanda spune că „învață direct” în privința utilizării acestor echipamente pe front. Context: presiune pe aliați pentru sprijin militar În același context, sprijinul pentru Ucraina rămâne o prioritate pentru statele aliate. Potrivit datelor prezentate de ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker , aliații au furnizat deja echipamente militare de peste 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,7 miliarde lei). [...]
Războiul din Iran riscă să blocheze sprijinul operațional al SUA pentru Ucraina , atât prin presiunea pe stocurile de rachete Patriot, cât și prin mutarea atenției negociatorilor americani spre Orientul Mijlociu, potrivit Libertatea . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că livrările de arme americane către Kiev au devenit o problemă „majoră” după războiul declanșat în Iran de Statele Unite și Israel. În același timp, liderul ucrainean susține că negociatorii americani „nu au timp” pentru Ucraina. Presiune pe apărarea antiaeriană: rachetele Patriot , în prim-plan Zelenski a avertizat că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea reduce volumele de armament disponibile pentru Ucraina, cu efect direct asupra apărării antiaeriene. El a indicat explicit rachetele Patriot, folosite intens în Orientul Mijlociu, și a spus că lipsa lor în Ucraina „nu ar putea fi mai gravă” decât în prezent. Totodată, Zelenski a descris situația drept „critică”, în special în zona apărării antiaeriene, într-o declarație făcută la televiziunea publică germană ZDF, după o vizită la Berlin. Negocierile SUA se mută spre Iran, iar Kievul reclamă lipsa de presiune asupra Rusiei Într-un interviu acordat marți, 14 aprilie, televiziunii germane, Zelenski a afirmat că negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt „în permanență în discuții cu Iranul” și, din acest motiv, nu se pot concentra pe Ucraina, informație atribuită de AFP. Zelenski a mai spus că cei doi emisari „se străduiesc să obțină mai multă atenție din partea lui Putin” pentru a opri războiul, dar a avertizat că, fără presiune din partea SUA și cu un „dialog blând” cu Rusia, Moscova nu ar mai avea motive de reținere. Germania își extinde sprijinul: finanțare pentru Patriot și cooperare pe drone În paralel, Zelenski a anunțat la Berlin un parteneriat strategic cu cancelarul german Friedrich Merz , axat pe cooperare militară, inclusiv în domeniul dronelor. Conform informațiilor citate de AFP, Germania – descrisă drept cel mai mare finanțator al Kievului din 2025 – vrea un rol mai important în jocul diplomatic, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, este concentrat pe Orientul Mijlociu. Berlinul ar urma să finanțeze livrarea către Ucraina a câtorva sute de rachete Patriot și a unor lansatoare pentru sistemele de apărare antiaeriană IRIS-T. Un element al acordului este și un memorandum de înțelegere între ministerele Apărării din cele două state, care vizează schimbul electronic de date militare. Zelenski a mai spus că au fost semnate încă 10 acorduri de cooperare „în domenii-cheie”. În plus, Ucraina și Germania lucrează la „un acord bilateral privind dronele”, iar Friedrich Merz a vorbit despre proiecte comune, inclusiv producția de drone. „Acum, mai mult ca niciodată, vrem să învățăm unii de la alții”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz. [...]
NATO își fixează pentru 2026 un prag de 60 mld. dolari pentru sprijinul militar acordat Ucrainei , iar secretarul general Mark Rutte le cere statelor aliate să nu „piardă din vedere” Kievul, potrivit Agerpres . Rutte a îndemnat miercuri țările membre ale Alianței să sporească ajutorul militar pentru Ucraina și a indicat ca obiectiv pentru acest sprijin, „anul acesta”, suma de 60 de miliarde de dolari, echivalentul a circa 51 de miliarde de euro (aprox. 255 miliarde lei). Informația este relatată de AFP și Reuters, preluate de Agerpres. Mesajul vine în contextul în care sprijinul financiar și material pentru Ucraina rămâne un element central al efortului NATO, iar stabilirea unei ținte explicite ridică miza pentru bugetele de apărare ale statelor membre și pentru planificarea livrărilor de echipamente. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publice, în acest format, detalii despre calendarul sau mecanismele prin care ar urma să fie atins obiectivul menționat. [...]
Administrația SUA susține că până la 5.000 de cubanezi luptă de partea Rusiei în Ucraina , potrivit unei informări a Departamentului de Stat către Congres, relatată de Meduza . Miza, din perspectiva Washingtonului, este una de politică externă și reglementare: argumentul privind prezența combatanților cubanezi este folosit pentru a justifica și întări presiunea asupra Havanei, inclusiv în dosare sensibile precum embargoul american. Informația apare într-un document al Departamentului de Stat citat de Axios , conform căruia Cuba ar fi trimis „până la cinci mii” de luptători în Rusia pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei și ar oferi, de asemenea, „sprijin diplomatic și politic” Moscovei. Departamentul de Stat afirmă că guvernul cubanez a permis în mod conștient, a facilitat sau a „ușurat selectiv” trimiterea militarilor cubanezi în Rusia, chiar dacă, oficial, nu s-ar fi ocupat direct de acest proces. În același document, cetățenii cubanezi sunt descriși drept „unul dintre cele mai mari grupuri identificabile” de combatanți străini care sprijină operațiunile militare ale Rusiei în Ucraina. „Regimul cubanez nu a reușit să-și protejeze cetățenii de a fi folosiți ca pioni în războiul dintre Rusia și Ucraina”, a declarat un reprezentant al Departamentului de Stat, potrivit Axios. Cum a fost folosit argumentul în dosarele internaționale Axios notează că, în octombrie 2025, Departamentul de Stat a invocat prezența combatanților cubanezi în război pentru a obține sprijinul altor state împotriva unei rezoluții ONU care ar fi putut duce la ridicarea embargoului american asupra Cubei. Context: recrutarea cubanezilor și verificabilitatea cazurilor Potrivit materialului, recrutarea de către Rusia a cubanezilor pentru războiul cu Ucraina a devenit cunoscută în 2023. Ulterior, guvernul Cubei a anunțat destructurarea unei rețele de trafic de persoane și deschiderea a nouă dosare penale împotriva a 40 de acuzați implicați în recrutare. Departamentul de Stat susține însă că „sistemul judiciar netransparent al regimului face aceste afirmații neverificabile”. Presiune sporită a SUA asupra Cubei în 2026 Meduza mai relatează că, de la începutul lui 2026, Casa Albă a intensificat presiunea asupra Cubei și a introdus, „de facto”, o blocadă a livrărilor de combustibil pe mare, ceea ce ar fi dus la o criză energetică severă și pene de curent pe scară largă pe insulă. În același context, Donald Trump a declarat în repetate rânduri că guvernul cubanez are „probleme mari” și că SUA ar fi pregătite pentru o „preluare prietenoasă”, iar administrația sa urmărește, între altele, îndepărtarea de la putere a președintelui cubanez Miguel Díaz-Canel . [...]
Regatul Unit își crește sprijinul militar pentru Ucraina printr-un pachet care combină finanțare de sute de milioane de lire și o livrare record de drone, într-o mișcare cu impact direct asupra capacității de aprovizionare cu armament și asupra industriei britanice de apărare, potrivit Digi24 . Miercuri, la Washington, ministrul britanic de finanțe Rachel Reeves urmează să confirme un ajutor de 752 de milioane de lire sterline (1,02 miliarde de dolari, aprox. 4,7 miliarde lei) pentru Kiev, înaintea unei întâlniri cu premierul ucrainean Iulia Sviridenko. Suma este parte a unui împrumut de 3,36 miliarde de lire sterline și este destinată achiziției de armament, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune, sisteme de apărare antiaeriană și drone. 120.000 de drone, inclusiv modele cu rază lungă și capabilități maritime În paralel, la Berlin, ministrul britanic al apărării John Healey urmează să anunțe, în cadrul reuniunii Grupului de contact privind apărarea Ucrainei , „cel mai mare număr de drone” oferit vreodată de Regatul Unit Ucrainei: 120.000 de unități. Pachetul include, potrivit informațiilor din material: drone de atac cu rază lungă de acțiune; drone de recunoaștere; drone logistice; drone cu capabilități maritime. O parte importantă a livrărilor ar urma să fie acoperită de producția unor companii din Regatul Unit, ceea ce indică și o componentă operațională pentru industria britanică de apărare, prin comenzi și capacități de producție orientate către echipamente „testate în luptă”. Mesajul Londrei: finanțare pentru achiziții și presiune asupra Rusiei Rachel Reeves a legat sprijinul financiar de nevoia Ucrainei de a-și susține apărarea, iar John Healey a argumentat creșterea livrărilor de drone prin necesitatea de a întări capacitatea forțelor ucrainene de a riposta. „Această finanțare va ajuta la livrarea echipamentului militar de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva războiului neprovocat al Rusiei”, a declarat Reeves. „Această creștere semnificativă a numărului de drone testate în luptă va oferi forțelor ucrainene capacitatea de care au nevoie pentru a-și apăra poporul și pentru a riposta împotriva agresiunii rusești”, a declarat John Healey. Informațiile sunt prezentate de Digi24 pe baza relatării dpa, preluată de Agerpres. [...]
FIFA mizează pe prezența Iranului la CM 2026, în pofida tensiunilor cu SUA , ceea ce reduce riscul unor schimbări logistice majore pentru organizatorii turneului și pentru calendarul meciurilor din faza grupelor, potrivit G4Media . Președintele FIFA, Gianni Infantino , a declarat că Iranul „vine cu siguranță” la Cupa Mondială din 2026 , competiție care va începe pe 11 iunie și va fi găzduită de SUA, Canada și Mexic. Participarea Iranului devenise incertă după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran, iar G4Media notează că informația a fost relatată de CNBC, cu trimitere la Mediafax. Infantino a spus că a vizitat recent echipa Iranului în cantonamentul din Antalya (Turcia) și că a aflat de la jucători că își doresc să joace. În același context, șeful FIFA a argumentat că Iranul s-a calificat și că echipa reprezintă populația țării. De ce contează: presiune pe organizare și securitate, nu pe program Din perspectiva organizării, mesajul FIFA indică faptul că meciurile Iranului rămân, cel puțin deocamdată, planificate în SUA, ceea ce mută discuția din zona „relocării” către cea a gestionării riscurilor de securitate și a tensiunilor politice asociate prezenței delegației și suporterilor. În material sunt menționate și poziții publice care au alimentat incertitudinea: „Având în vedere că acest regim corupt l-a asasinat pe liderul nostru, sub nicio formă nu putem participa la Cupa Mondială”, a declarat, luna trecută, ministrul Sporturilor din Iran. Totodată, în martie, președintele american Donald Trump a spus că, deși echipa Iranului este „binevenită” la Cupa Mondială, „nu cred că este potrivit ca ei (iranienii n.r.) să fie acolo, pentru propria lor viață și siguranță”. Programul Iranului și tentativa de mutare a meciurilor Conform articolului, Iranul urmează să joace toate cele trei meciuri din faza grupelor în SUA: cu Noua Zeelandă, la Los Angeles, pe 15 iunie; cu Belgia, tot la Los Angeles, pe 21 iunie; cu Egiptul, la Seattle, pe 26 iunie. Dacă Iranul avansează în turneu, meciurile următoare ar urma să aibă loc tot în SUA. Federația iraniană de fotbal a cerut FIFA mutarea meciurilor în Mexic, însă cererea a fost respinsă, potrivit aceleiași surse. [...]
