Știri
Știri din categoria Externe
Autoritățile poloneze cer mobilizare rapidă pentru donarea de sânge, după atacul armat din centrul Cracoviei, în condițiile în care unul dintre polițiștii care au intervenit este în stare critică și are nevoie urgentă de transfuzii, potrivit G4Media. Miza imediată este asigurarea resurselor medicale necesare pentru tratarea răniților, inclusiv a agentului Jakub Kulik, grav rănit în confruntarea cu atacatorul.
Atacul a avut loc sâmbătă, 7 noiembrie, în Piața Principală din Cracovia, una dintre cele mai frecventate zone turistice ale orașului. Bilanțul prezentat în presa poloneză indică șase morți și 16 răniți, dintre care doi sunt polițiștii care au intervenit.
Jakub Kulik, fost parașutist și unul dintre cei doi agenți trimiși să oprească atacatorul, a fost împușcat de trei ori și este internat în stare critică. Celălalt polițist, Artur Morański, a fost de asemenea rănit în schimbul de focuri.
Potrivit informațiilor citate de G4Media, suspectul ar fi avut asupra sa arme automate, iar intervenția s-a încheiat cu rănirea și reținerea acestuia. Premierul Donald Tusk a afirmat că acțiunea celor doi agenți a contribuit, „cel mai probabil”, la evitarea unui număr mai mare de victime și a precizat că ambii polițiști sunt în stare gravă și primesc îngrijiri specializate.
Ministrul polonez al Justiției, Waldemar Żurek, a oferit detalii despre starea lui Jakub Kulik, afirmând că unul dintre plămânii polițistului nu mai funcționează și că acesta are nevoie urgentă de transfuzii. Oficialul a cerut celor care pot dona să se prezinte la centrele de transfuzie din întreaga Polonie și să precizeze numele polițistului pentru direcționarea donațiilor.
„Un apel urgent pentru sânge destinat eroului nostru din Cracovia. Agentul Jakub Kulik, care a înfruntat fără ezitare un atacator înarmat, luptă acum pentru viață în spital.”
Fosta unitate militară a lui Kulik, Brigada 6 Aeropurtată, a transmis la rândul ei că este nevoie de sânge din grupa AB Rh pozitiv (AB+), într-un mesaj publicat pe Facebook.
Șeful Statului Major General al Forțelor Armate Poloneze, generalul Wiesław Kukuła, a cerut militarilor să doneze sânge atât pentru cei doi polițiști răniți, cât și pentru celelalte victime ale atacului. El le-a solicitat comandanților să organizeze, împreună cu serviciile de transfuzie, participarea personalului din unități la donare.
În acest context, campania de donare capătă o dimensiune operațională mai largă, prin implicarea directă a structurilor militare, cu obiectivul de a acoperi rapid nevoile de sânge generate de un incident cu multiple victime.
Recomandate
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a cerut tragerea la răspundere a autorului atacului armat din Cracovia , într-un mesaj de solidaritate cu Polonia după un incident pe care premierul polonez Donald Tusk l-a catalogat drept „terorism”, potrivit Kyiv Post . Zelenski a transmis condoleanțe familiilor victimelor și a spus că „nu poate exista nicio justificare” pentru atac, exprimându-și încrederea că făptașul va fi adus în fața justiției conform legii poloneze. Liderul ucrainean a adăugat că siguranța civilă este „un drept inviolabil” și a urat însănătoșire rapidă răniților. Ce s-a întâmplat în Cracovia Atacul a avut loc sâmbătă, 7 noiembrie, în Piața Mare (Main Market Square) din centrul istoric al Cracoviei. Conform informațiilor prezentate, un bărbat a deschis focul asupra mulțimii, omorând șase persoane și rănind alte 15. Incidentul s-ar fi produs în jurul orei 15:00 (ora locală), când un vehicul a intrat cu viteză în zona pietonală, iar un atacator mascat a coborât și a tras cu o armă cu țeavă lungă, determinând oamenii să se adăpostească în cafenele, restaurante și în intrările clădirilor din apropiere. Reacția autorităților poloneze și date despre suspect Premierul Donald Tusk a declarat, într-un briefing de seară la Varșovia, că este vorba despre un act fără precedent de terorism în Polonia. „Până acum în Polonia nu am văzut astfel de acte brutale de terorism, pentru că exact așa trebuie numit acest atac brutal asupra vieții umane din Cracovia.” Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a decretat două zile de doliu național, pe 8 și 9 noiembrie, potrivit purtătorului său de cuvânt, Rafał Leszkiewicz. Suspectul reținut are cetățenie poloneză. Katarzyna Cislo, purtătoare de cuvânt a Comandamentului Poliției Voievodatului Malopolska din Cracovia, a afirmat că acesta purta uniformă militară și avea echipament tactic, iar arma ar fi fost „probabil” o pușcă semiautomată de tip AR-15. Poliția ar fi găsit în vehicul și alte arme, muniție, un rucsac militar, buzunare tactice și o baionetă. Ministerul ucrainean de Externe a comunicat că, potrivit datelor disponibile, nu au existat cetățeni ucraineni uciși sau răniți în atac. [...]
Ministerul Afacerilor Externe spune că nu există, deocamdată, confirmări privind victime românești în atacul armat din Cracovia, iar echipa consulară a României este în contact permanent cu autoritățile poloneze, potrivit Euronews . În paralel, președintele Nicușor Dan, premierul Luca Niculescu și alți oficiali au transmis mesaje de condoleanțe și solidaritate. MAE precizează că, până la momentul publicării informației, partea poloneză nu a confirmat prezența unor cetățeni români printre victime. Reprezentanții consulari români continuă să urmărească evoluția situației, menținând legătura cu autoritățile din Polonia. Reacții oficiale: condoleanțe și ofertă de sprijin Președintele Nicușor Dan a transmis, într-un mesaj publicat pe rețeaua X, că este „profund întristat” de tragedia din Cracovia și că România este alături de victime, familiile acestora și de poporul polonez. Premierul Luca Niculescu a transmis condoleanțe familiilor celor decedați și urări de însănătoșire răniților. În mesajul său, a scris: „Gândurile noastre se îndreaptă către victime, familiile și apropiații acestora, precum și către toți cei afectați de acest eveniment tragic”. Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, s-a declarat șocat de atac și a transmis condoleanțe omologului său polonez și familiilor victimelor, menționând că echipa consulară este în contact permanent cu autoritățile poloneze. De asemenea, ministrul Afacerilor Interne, Marian Neacșu, și-a exprimat solidaritatea cu polițiștii și salvatorii polonezi și a arătat că România este pregătită să ofere sprijin, dacă autoritățile poloneze îl vor solicita. Context Atacul a avut loc în centrul orașului Cracovia. Euronews mai relatează separat despre atacul armat din centrul orașului Cracovia și despre un român martor la atac , în timp ce autoritățile române continuă verificările privind posibile persoane afectate. [...]
Intervenția rapidă a poliției a limitat bilanțul atacului din Cracovia , după ce primele patrule au ajuns la mai puțin de un minut de la apelul de urgență, potrivit relatărilor și informațiilor prezentate de Euronews . Atacul armat din centrul orașului polonez s-a soldat cu nouă morți, iar autoritățile investighează inclusiv posibile motivații legate de ideologia de extremă dreapta. Cristian Scutariu, un român aflat la aproximativ 500 de metri de locul atacului, a descris momentele de confuzie și panică, spunând că, inițial, focurile de armă au fost confundate cu petarde, pe fondul atmosferei din oraș după un meci de fotbal din seara precedentă. „Lumea fugea în toate direcțiile. A fost o perioadă de câteva minute de haos. Nimeni nu înțelegea ce se întâmplă.” Martorul a relatat că oamenii au încercat să se adăpostească în clădirile din apropiere, intrând în scări de bloc, magazine și alte spații unde se puteau proteja. El a mai spus că forțele de ordine au intervenit repede și că deasupra zonei au apărut două elicoptere ale poliției. Ce spun autoritățile despre suspect și desfășurarea intervenției Potrivit informațiilor prezentate în material, anchetatorii polonezi încearcă să stabilească ce l-a determinat pe un tânăr de 24 de ani să comită atacul și dacă a fost influențat de ideologia de extremă dreapta. Ministrul polonez de Interne, Marcin Kierwiński , a declarat că primele date indică „convingeri radicale” și o atracție pentru această ideologie, iar autoritățile susțin că suspectul ar fi acționat singur. Datele operaționale comunicate indică o reacție în lanț foarte rapidă: primele patrule au fost mobilizate la mai puțin de un minut de la apelul la urgență; după aproximativ trei minute au fost trase primele focuri de armă în confruntarea cu suspectul; un polițist implicat în oprirea atacatorului a fost grav rănit. Bilanț și anchetă: nouă morți, inclusiv trei persoane găsite în locuința suspectului Șase persoane au fost ucise în atacul din centrul Cracoviei. Ulterior, în urma perchezițiilor la locuința suspectului, polițiștii au găsit alte trei persoane decedate, ceea ce ridică întrebări suplimentare pentru anchetă privind circumstanțele acelor decese. Autoritățile au folosit inclusiv o dronă pentru a verifica locuința înainte de intervenție, după ce în mașina atacatorului ar fi fost descoperită o cantitate importantă de muniție. În locuință ar fi fost găsite și alte arme, iar ancheta urmărește proveniența armamentului și posibile influențe care ar fi stat la baza atacului. Polonia este în doliu național. Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, până la acest moment, nu au fost identificați cetățeni români printre victime, însă procesul de identificare este în desfășurare. [...]
Atacul armat de la Cracovia ridică miza de securitate pentru un oraș turistic , după ce printre răniți se află cinci cetățeni străini, iar bilanțul morților a ajuns la șase, potrivit Agerpres , care citează poliția poloneză (PAP) și AFP. Cei cinci străini răniți sunt de naționalitate britanică, portugheză, rusă, germană și austriacă. În total, au fost răniți și zece cetățeni polonezi, inclusiv doi polițiști, în atacul comis sâmbătă în fosta capitală poloneză, o destinație cunoscută pentru turiștii străini. Potrivit unei purtătoare de cuvânt a poliției, citată de media poloneze, starea celor 15 persoane spitalizate pentru răni prin împușcare s-a ameliorat ușor peste noapte, însă nu toate sunt în afara pericolului. Bilanț și intervenția poliției Șase persoane au fost ucise, între care un cetățean britanic. Atacatorul a fost rănit grav de poliție, a fost operat și se afla duminică dimineața în stare critică, conform aceleiași surse. Anchetatorii sunt convinși că a acționat singur și încearcă să stabilească motivațiile și profilul său psihologic. Ce se știe despre suspect și anchetă Suspectul, identificat în presă ca Mihal O., născut în 2002, locuia cu părinții și sora sa în Ostrowiec Swietokrzyski, la aproximativ două ore cu mașina de Cracovia. Corpurile celor trei au fost găsite la domiciliu, iar poliția a anunțat că prezentau răni de gloanțe. Au fost confiscate șapte arme de foc. Atacul a început la marginea pieței centrale din Cracovia, într-o zonă frecventată de turiști, unde bărbatul a deschis focul la întâmplare asupra trecătorilor, turiștilor, șoferilor de taxi și vizitiilor de trăsuri. Poliția a intervenit în câteva minute, iar urmărirea s-a încheiat după un accident și un schimb de focuri cu doi polițiști; atacatorul era înarmat cu o pușcă semiautomată AR-15. Potrivit anchetatorilor citați de presa poloneză, suspectul nu avea antecedente judiciare și era membru, împreună cu tatăl său, al unui club de tir. Ministrul de interne Marcin Kierwinski a avansat ipoteza unei motivații legate de idei „ultranaționaliste”, afirmând că „totul arată” că atacatorul era fascinat de ideologii de extremă dreaptă. [...]
Rusia avertizează că ar trata trupe străine în Ucraina drept „ținte legitime” , într-un mesaj care ridică miza de securitate pentru statele europene ce discută scenarii de implicare militară, potrivit Antena 3 . Declarațiile îi aparțin Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe , care a legat subiectul de planurile unei „Coaliții de Voință” privind exerciții militare înaintea reluării consultărilor despre războiul din Ucraina. Zaharova a susținut că programarea exercițiilor „chiar înainte” de reluarea consultărilor de la Abu Dhabi între Rusia, SUA și Ucraina ar confirma, în viziunea Moscovei, că „europenii nu au loc la masa negocierilor”. În același timp, ea a acuzat Occidentul că nu ar ține cont de „preocupările legitime de securitate” ale Rusiei și că ar alimenta „spirala escaladării”. Mesajul Moscovei: fără contingente militare străine în Ucraina Oficialul rus a afirmat că „Londra și Parisul” ar miza pe desfășurarea de trupe multinaționale în Ucraina pentru a obține „un punct de sprijin” într-o confruntare prelungită cu Rusia și pentru a încerca să provoace o „înfrângere militară” a acesteia. În acest context, Zaharova a reiterat că desfășurarea de contingente militare străine în Ucraina ar fi „absolut inacceptabilă”, indiferent dacă ar avea loc sub umbrela „Coaliției Voluntarilor” sau a „oricărei alte asocieri”. Ea a calificat un astfel de pas drept echivalentul unei „intervenții militare” și al creării deliberate de „amenințări suplimentare” la adresa securității Rusiei. Avertismentul privind „ținte legitime” și riscul de escaladare Potrivit declarațiilor citate, în aceste condiții „forțele Armate Ruse” ar considera „orice formațiuni militare din Ucraina drept ținte legitime”, „cu toate riscurile și consecințele” aferente. Zaharova a mai spus că responsabilitatea pentru o eventuală escaladare ar reveni celor care „continuă să inițieze aventuri militare iresponsabile împotriva Rusiei”, insistând că planurile de a provoca o „înfrângere strategică” a Rusiei ar fi „sortite eșecului”. Materialul Antena 3 nu oferă detalii suplimentare despre componența „Coaliției de Voință” sau despre parametrii exercițiilor militare menționate, dincolo de legătura făcută de partea rusă cu reluarea consultărilor de la Abu Dhabi. [...]
Înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului riscă să blocheze agenda Casei Albe , pe fondul unui climat intern descris de colaboratori drept „haos” și „iad”, potrivit Digi24 , care citează interviuri realizate de canalul MS NOW cu persoane din anturajul administrației Trump. Miza, dincolo de episodul politic, este una operațională: sursele intervievate vorbesc despre un moral „la pământ”, despre plecări iminente și despre dificultatea de a menține aparatul prezidențial funcțional și concentrat pe programul politic în următorii doi ani. Moral scăzut și risc de plecări din administrație Potrivit mai multor colaboratori ai Casei Albe intervievați de MS NOW, faptul că Donald Trump „nu își asumă nicio responsabilitate” după eșecul electoral i-a făcut pe unii să își piardă speranța și să se teamă că președintele va fi greu de ținut „concentrat asupra programului său politic”. Un fost funcționar, care spune că păstrează contacte regulate cu oameni rămași la Washington, descrie o administrație în care intenția de plecare nu mai este ascunsă și în care unii caută deja ieșiri. „Nimeni nu-și mai ascunde dorința de a pleca. Unii dau deja telefoane pentru a încerca să părăsească nava.” Același fost oficial afirmă că unor angajați li s-ar recomanda, „din precauție”, să solicite aviz juridic, fără ca materialul să detalieze motivele concrete ale acestei recomandări. „Doi ani de haos” și recrutare mai dificilă Sursele citate anticipează intensificarea luptelor interne în următorii doi ani, într-un context politic pe care îl descriu drept tot mai conflictual. „Toată lumea își va pune bețe în roate. Va fi un adevărat iad.” În paralel, apare și o problemă de resurse umane: găsirea de noi colaboratori ar urma să fie mai grea, în condițiile în care, potrivit unui fost funcționar citat, candidații ar fi reticenți să renunțe la „locurile de muncă bine plătite din sectorul privat” pentru un post perceput ca precar și de scurtă durată. În același context, sursa îl descrie pe Trump drept „o rață șchioapă” – expresie folosită în politica americană pentru un lider aflat spre final de mandat, cu influență redusă. Contextul imediat: reacția publică a lui Trump după eșec Digi24 notează că prima apariție publică a lui Trump după înfrângerea electorală a fost la șantierul noii sale săli de bal de la Casa Albă, unde a discutat cu presa despre detalii precum marmura aleasă pentru pardoseală, limitând comentariile despre scrutin „la strictul necesar”. În ansamblu, tabloul descris de sursele intervievate indică o administrație care intră într-o perioadă cu risc crescut de disfuncționalități interne, ceea ce poate reduce capacitatea executivului de a-și împinge agenda mai departe în următorii doi ani. [...]
