Știri
Știri din categoria Externe

Coreea de Nord își modernizează artileria cu rază extinsă până la 90 km, într-un semnal operațional de întărire a capacității de atac la granița intercoreeană, potrivit Antena 3. Kim Jong Un a supravegheat testarea unor noi sisteme de artilerie și rachete, prezentate ca parte a unui efort de modernizare rapidă a mijloacelor de lovire cu bătaie lungă.
Testele au fost relatate de agenția de stat KCNA și s-au desfășurat în cadrul exercițiilor organizate la marcarea a 76 de ani de la începutul războiului coreean (1950–1953), informează EFE, citată de Agerpres. Locația nu a fost comunicată.
Potrivit KCNA, testele au urmărit evaluarea caracteristicilor de luptă pentru mai multe tipuri de armament:
Agenția nord-coreeană susține că lansatorul multiplu de rachete cu 24 de tuburi ar avea raza extinsă până la 90 km și include automatizarea componentelor, precum și integrarea unui sistem de ghidare precis (un sistem care corectează traiectoria pentru a crește acuratețea loviturii).
Kim Jong Un a afirmat că menținerea „neliniștii și fricii” în rândul inamicilor este o componentă importantă a descurajării și a spus că Phenianul va arăta rivalilor că mijloacele sale de atac cu lungă rază „au fost înlocuite de versiuni modernizate în cel mai scurt timp posibil”.
În Coreea de Sud, președintele Lee Jae Myung a ținut un discurs cu ocazia comemorării războiului coreean, fără referiri directe la Phenian, dar a spus că guvernul său va proteja populația și teritoriul sud-coreean printr-o „capacitate de apărare națională puternică” și prin construirea unei peninsule „pașnice”.
În același timp, regimul nord-coreean continuă să considere Coreea de Sud „cel mai ostil stat”, poziție reiterată luna aceasta la o sesiune plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitorilor, și a respins dialogul intercoreean, în pofida poziției conciliante a administrației de la Seul.
Recomandate

Întrevederea Takaichi–Putin readuce în discuție dosare cu miză economică și consulară , într-un moment în care relațiile Tokyo–Moscova s-au deteriorat recent, potrivit Agerpres . Premierul japonez Sanae Takaichi a avut o discuție cu președintele rus Vladimir Putin în marja summitului APEC de la Shenzhen. Întâlnirea a avut loc miercuri seară târziu, în timpul unui dineu, și a fost confirmată de un oficial al Ministerului japonez de Externe, citat de AFP, care a vorbit sub protecția anonimatului. Este prima discuție față în față între cei doi de la deteriorarea relațiilor bilaterale. Ce teme au fost ridicate: jurnalist reținut și active confiscate Conform presei locale japoneze, inclusiv postului public NHK, șefa guvernului nipon a prezentat „pozițiile Japoniei” pe mai multe subiecte, cu accent pe: detenția în Rusia a unui jurnalist japonez, arestat sub acuzații de spionaj; confiscarea recentă de către Moscova a activelor companiei Japan Tobacco . Ce urmează: menținerea canalelor de comunicare Aceleași informații indică faptul că discuția a durat aproximativ 30 de minute, iar cei doi lideri au convenit să păstreze comunicarea „la diferite niveluri”. Separat, deplasarea lui Takaichi la Shenzhen pentru APEC a fost și prima sa vizită în China după declarațiile de acum un an privind Taiwanul, care au afectat semnificativ relațiile cu Beijingul, mai notează Agerpres. [...]

Traficul pe Podul Kerci a fost suspendat temporar după un nou atac , într-un episod care menține sub presiune una dintre cele mai importante rute logistice și economice dintre Rusia și Crimeea ocupată, potrivit The War Zone . Șeful instalat de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov , a afirmat pe Telegram că „în urma unui nou atac asupra Podului Crimeei” circulația a fost oprită temporar, iar serviciile relevante sunt la fața locului și evaluează pagubele. Publicația notează că, până acum, autoritățile ucrainene nu au comentat oficial atacul, iar detaliile despre amploarea și rezultatele loviturii rămân neclare. De ce contează: riscul de întrerupere a unei artere-cheie pentru aprovizionare Miza operațională este legată de faptul că Podul Kerci funcționează ca rută majoră de logistică pentru armata rusă și, în același timp, ca „linie de viață” economică pentru peninsula Crimeea ocupată. Conform informațiilor din articol, loviturile recente au afectat deja serios podul, iar obiectivul Ucrainei ar fi să scoată din funcțiune și componenta feroviară, ceea ce ar întrerupe complet conexiunea vitală dintre Rusia și Crimeea. Ce se știe despre atacurile din ultimele zile Materialul descrie o succesiune accelerată de lovituri: cel mai recent atac a avut loc la două zile după ce o porțiune mare a deschiderii podului a fost distrusă într-un atac „complex” cu rachete și drone; operațiunea de marți a scos din funcțiune segmentul rutier, însă segmentul feroviar a rămas în picioare; în pofida avariilor, trenurile ar fi continuat să circule, deși partea rămasă a fost lovită „două nopți” la rând și este vizibil afectată. Publicația mai notează că acesta este al treilea atac asupra podului în patru zile. Ce urmează și ce nu este confirmat The War Zone subliniază că amploarea pagubelor din cel mai recent atac nu este încă stabilită și că încearcă să obțină informații suplimentare, inclusiv de la biroul președintelui Volodîmîr Zelenski, Serviciul de Securitate al Ucrainei și Comandamentul pentru Sisteme Fără Pilot. În același context, articolul amintește că Zelenski a descris loviturile ca parte a unei operațiuni etapizate, desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni, și le-a prezentat drept represalii pentru atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice și a altor obiective din Ucraina. Publicația avertizează, totodată, că noi valuri de atacuri asupra podului ar putea urma. [...]

România își ridică nivelul de reprezentare la reuniunea de la Berlin , după ce președintele Nicușor Dan a decis să participe personal la „ Coaliția de Voință ”, în contextul în care la discuții vor fi prezenți și emisari ai fostului președinte american Donald Trump, potrivit HotNews . Reuniunea are loc joi, la Berlin, în formatul în care liderii europeni discută sprijinul pentru Ucraina și condițiile unei păci „juste și durabile” între Rusia și Ucraina. Inițial, România ar fi urmat să fie reprezentată de premierul Luca Niculescu, însă, potrivit unor surse guvernamentale citate de publicație, deplasarea acestuia a fost anulată. De ce s-a schimbat decizia Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, decizia a fost luată „în urmă cu scurt timp” la Palatul Cotroceni , după ce Administrația Prezidențială a fost informată că la reuniune vor participa și Jared Kushner și Steve Witkoff, descriși ca emisari ai lui Donald Trump. În acest context, la Berlin ar urma să existe discuții despre modul în care vor fi abordate următoarele contacte cu Rusia privind războiul din Ucraina. Publicația notează că participarea președintelui la astfel de reuniuni este „cutuma”. Mesajul anunțat de Cotroceni: securitatea Europei și Marea Neagră Administrația Prezidențială a confirmat oficial participarea printr-un comunicat de presă. Conform acestuia, Nicușor Dan va susține că un acord de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Europei”, cu accent pe statele expuse, inclusiv România, și că o pace durabilă presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”. Totodată, președintele va transmite că Rusiei „nu i se poate permite” să influențeze deciziile de securitate și politică externă ale țărilor din regiune. Context: ultimele discuții înaintea unei noi runde de negocieri Discuțiile de la Berlin sunt prezentate ca ultimele înaintea unei noi întâlniri între reprezentanții Kremlinului și cei ai Ucrainei, mediată de Statele Unite, la care ar urma să participe și reprezentanți ai marilor puteri europene, ai Comisiei Europene, ai Consiliului European și ai NATO. Separat, materialul menționează că liderii Chinei și Rusiei s-au întâlnit la Shenzhen în marja APEC și că este programată o întâlnire la care ar urma să participe și Donald Trump, informație atribuită agenției France Presse. [...]

Vladimir Putin a prezentat Asia-Pacific drept noul centru al economiei globale și a susținut că sancțiunile occidentale nu mai funcționează , într-un discurs adresat oamenilor de afaceri la forumul APEC din Shenzhen, potrivit HotNews . Liderul de la Kremlin a descris evoluția drept o „schimbare tectonică”, afirmând că regiunea Asia-Pacific a devenit „principalul nucleu industrial și tehnologic al planetei”. În același timp, a legat această transformare de apariția unei ordini internaționale „mai echilibrate” și a criticat încercările unor puteri de a limita dezvoltarea competitorilor prin restricții economice. Mesajul economic: Asia-Pacific, greutate majoră în PIB și comerț Putin a susținut că economiile țărilor prezente la forum reprezintă peste 60% din PIB-ul mondial și 50% din comerțul internațional de mărfuri. În lectura sa, statele asiatice în curs de dezvoltare ar fi trecut de la rolul de „fabrică a lumii” — cu producție de asamblare pentru companii occidentale — la poziția de „lideri ai dezvoltării globale” și motoare ale inovației tehnologice. Sancțiunile și UE: eficacitate contestată și pierdere de competitivitate În același discurs, Putin a afirmat că sancțiunile și taxele vamale pot afecta dezvoltarea, dar „nu sunt capabile să oprească complet creșterea sau să distrugă economiile”, invocând drept exemplu încercările „eșuate” de a izola Rusia după invazia din Ucraina (conflict pe care nu l-a menționat direct). El a mai susținut că Uniunea Europeană își pierde competitivitatea industrială din cauza restricțiilor împotriva Moscovei și a renunțării la aprovizionarea cu energie din Rusia, în timp ce presiunea externă ar fi accelerat transformarea economiei ruse. În acest context, Putin a afirmat că ponderea dolarului și a euro în plățile pentru exporturile rusești a scăzut de la 85% în 2021 la 9% „în prezent”. Ce urmează: stimulente interne și discuții la vârf Putin a spus că Rusia este dispusă să împărtășească expertiză în domenii precum inteligența artificială, serviciile digitale și comunicațiile prin satelit. Totodată, a anunțat intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie, a unui regim de stimulente pentru investiții în Extremul Orient rus și în regiunea arctică. Separat, el și-a exprimat așteptarea ca o reuniune trilaterală programată pentru joi, cu președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, să ajute la soluționarea divergențelor prin dialog. [...]

Cadoul personal oferit lui Donald Trump de președintele Poloniei a fost ținut secret inclusiv față de instituții-cheie , un episod care ridică semne de întrebare despre transparența și controlul administrativ în gesturile cu încărcătură diplomatică, potrivit Digi24 . Președintele polonez Karol Nawrocki i-a oferit lui Trump două cadouri cu ocazia zilei sale de naștere, iar unul dintre ele a fost livrat la Washington „sub o strictă secretizare”. Conform relatărilor citate de Digi24 (onet.pl și tvpworld.com), nici publicul, nici Ministerul Afacerilor Externe și nici Ambasada Poloniei la Washington nu au știut despre cadoul personal. Ce a primit Trump și cum a fost prezentat Cadoul care a rămas inițial un mister ar fi fost, potrivit TVN24 , un „tron” – un scaun bogat decorat, cu detalii din chihlimbar sculptat și simboluri americane. Obiectul ar fi fost realizat de artistul polonez Lucjan Myrta, specializat în chihlimbar. Myrta a declarat postului că scaunul fusese comandat inițial de biroul fostului președinte polonez Andrzej Duda, în timpul primului mandat al lui Trump. Contextul: două cadouri, unul „de stat” și unul „personal” În luna iunie, Marcin Przydacz, șeful Biroului de Politică Internațională al președintelui polonez, a spus că Trump urma să primească două cadouri: unul „din partea statului” și unul „mai personal”. Primul cadou a fost o placă de marmură oferită „în numele națiunii poloneze”, destinată arcului de triumf planificat la Washington. Al doilea cadou a fost cel ținut secret până acum. Ce nu se știe: costul și reacția oficială a SUA Nu este clar cât a costat cadoul. Przydacz a declarat pentru TVN24 că darul „a făcut impresie” la Washington. TVP World a contactat biroul președintelui Nawrocki, iar instituția a cerut trimiterea întrebărilor prin e-mail. Publicația a solicitat și un comentariu din partea Casei Albe, însă în materialul citat nu este menționat un răspuns. Reacții politice în Polonia Informația a generat reacții în politica poloneză. Președintele Sejmului, Włodzimierz Czarzasty, a publicat o fotografie a piesei de mobilier și a comentat: „Un tron. Chihlimbar, dar modest.” La rândul său, europarlamentarul Krzysztof Brejza (Coaliția Civică – KO) a întrebat public de ce Nawrocki „i-a fost rușine” să dezvăluie cadoul. [...]

Formatul scurt al întrevederilor de la APEC limitează șansele unor negocieri extinse între Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping, în condițiile în care reuniunea trilaterală de joi, la Shenzhen , este programată să dureze cel mult o oră, potrivit Agerpres . Întâlnirea, descrisă drept fără precedent, are loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) din China. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a indicat că discuțiile vor fi limitate ca durată. O reuniune bilaterală Trump–Putin, separată de trilaterală Separat de formatul în trei, Trump și Putin vor avea și o întâlnire bilaterală, potrivit unui oficial american citat de agenția dpa. Momentul exact al acestei reuniuni, programate tot pentru joi, nu era clar la data informațiilor transmise. Consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a confirmat întrevederea bilaterală, dar a precizat că nu sunt planificate „negocieri extinse” cu această ocazie. Temele anunțate pentru trilaterală În ceea ce privește reuniunea trilaterală, Ușakov a spus că discuția se va concentra pe „consolidarea relațiilor, inclusiv cu marile puteri” și pe modul în care cooperarea dintre acestea ar putea contribui la „însănătoșirea situației în general” în lume, potrivit agenției EFE. Înainte de sosirea lui Trump la Shenzhen, Putin și Xi Jinping au avut deja o întrevedere în care au pledat pentru o „ordine multipolară mai dreaptă”, în care țările lor „își asumă obligațiile ce revin superputerilor”, conform informațiilor citate de Agerpres. [...]