Știri
Știri din categoria Externe
Coreea de Nord își modernizează artileria cu rază extinsă până la 90 km, într-un semnal operațional de întărire a capacității de atac la granița intercoreeană, potrivit Antena 3. Kim Jong Un a supravegheat testarea unor noi sisteme de artilerie și rachete, prezentate ca parte a unui efort de modernizare rapidă a mijloacelor de lovire cu bătaie lungă.
Testele au fost relatate de agenția de stat KCNA și s-au desfășurat în cadrul exercițiilor organizate la marcarea a 76 de ani de la începutul războiului coreean (1950–1953), informează EFE, citată de Agerpres. Locația nu a fost comunicată.
Potrivit KCNA, testele au urmărit evaluarea caracteristicilor de luptă pentru mai multe tipuri de armament:
Agenția nord-coreeană susține că lansatorul multiplu de rachete cu 24 de tuburi ar avea raza extinsă până la 90 km și include automatizarea componentelor, precum și integrarea unui sistem de ghidare precis (un sistem care corectează traiectoria pentru a crește acuratețea loviturii).
Kim Jong Un a afirmat că menținerea „neliniștii și fricii” în rândul inamicilor este o componentă importantă a descurajării și a spus că Phenianul va arăta rivalilor că mijloacele sale de atac cu lungă rază „au fost înlocuite de versiuni modernizate în cel mai scurt timp posibil”.
În Coreea de Sud, președintele Lee Jae Myung a ținut un discurs cu ocazia comemorării războiului coreean, fără referiri directe la Phenian, dar a spus că guvernul său va proteja populația și teritoriul sud-coreean printr-o „capacitate de apărare națională puternică” și prin construirea unei peninsule „pașnice”.
În același timp, regimul nord-coreean continuă să considere Coreea de Sud „cel mai ostil stat”, poziție reiterată luna aceasta la o sesiune plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitorilor, și a respins dialogul intercoreean, în pofida poziției conciliante a administrației de la Seul.
Recomandate
Escaladarea atacurilor aeriene cu drone și rachete crește presiunea operațională asupra apărării antiaeriene în Rusia și Ucraina, după o nouă noapte de lovituri în care Moscova a raportat interceptarea a cel puțin 28 de drone ucrainene, iar Kievul a fost vizat de rachete balistice, potrivit Euronews . Moscova susține că dronele se îndreptau spre capitala rusă și au fost doborâte în decurs de aproximativ o oră, conform primarului Serghei Sobianin . Acesta a precizat că echipele de urgență intervin în locurile unde au căzut resturile, într-un mesaj publicat pe Telegram. Interceptări lângă Moscova, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, vizând în special infrastructura energetică, notează publicația, citând Agerpres. Săptămâna trecută, un atac de acest tip ar fi provocat un incendiu de amploare la o rafinărie din sud-estul Moscovei. Kievul, ținta unui atac cu rachete balistice La scurt timp după episodul raportat de partea rusă, la Kiev au fost auzite explozii, după ce autoritățile ucrainene au avertizat că rachete rusești se îndreaptă spre capitală. Primarul Vitali Kliciko a anunțat activarea apărării antiaeriene și le-a cerut locuitorilor să se adăpostească. Ulterior, Kliciko a spus că „fragmente de rachete” au căzut în cartierul Darnița (sud-estul Kievului), iar echipele de intervenție au fost trimise în zonă. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a declarat că Rusia a lansat „rachete balistice” asupra Kievului. Jurnaliști ai AFP au relatat că au observat urmele lăsate pe cer de rachetele interceptoare și au auzit exploziile din timpul operațiunilor de apărare antiaeriană. Atacul asupra Kievului a avut loc la o oră neobișnuită, în condițiile în care Rusia lovește de regulă Ucraina în timpul nopții. Context: atacuri aproape zilnice și extinderea loviturilor pe teritoriul rus De la începutul invaziei pe scară largă, Rusia desfășoară aproape zilnic atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei, în timp ce Kievul și-a extins în ultimele luni campania de lovituri cu drone asupra teritoriului rus, vizând obiective strategice și infrastructura energetică. [...]
Imagini satelitare arată amploarea pagubelor din orașul de coastă La Guaira , după două cutremure care au distrus sute de clădiri, potrivit Al Jazeera . Compararea cadrelor „înainte” și „după” indică un impact material semnificativ, cu potențiale consecințe economice și operaționale pentru zonă. Materialul prezintă imagini satelitare care surprind schimbările produse în țesutul urban al orașului, după „două cutremure” (twin earthquakes). Publicația notează că au fost distruse „sute de clădiri”, fără a oferi în acest format detalii suplimentare despre costuri, victime sau calendarul intervențiilor. Pentru autorități și mediul de afaceri local, dimensiunea distrugerilor sugerează presiune pe infrastructură și pe capacitatea de reluare a activităților, de la locuire la servicii și logistică. În lipsa altor date în materialul citat, rămâne neclar cât din pagubă este concentrată în zone rezidențiale versus clădiri publice sau comerciale și ce estimări oficiale există privind reconstrucția. [...]
Comisia Europeană pregătește „ integrarea graduală ” a candidaților în UE printr-un mecanism care le-ar oferi avantaje economice înainte de aderarea deplină, în încercarea de a accelera extinderea fără a relaxa criteriile de intrare, potrivit Mediafax . Bruxellesul lucrează la un plan în care beneficiile ar urma să fie acordate pe măsură ce țările candidate implementează reformele cerute de UE, chiar dacă procesul de aderare rămâne unul de durată, întins pe ani. Miza este păstrarea angajamentului politic și a ritmului reformelor, în condițiile în care multe capitale europene sunt reticente față de admiterea unor state considerate insuficient pregătite. Ce ar primi statele candidate înainte de aderare Între măsurile analizate se află: acces la unele programe de finanțare ale UE; acorduri comerciale preferențiale; acces parțial la piața unică europeană. Potrivit Politico, pachetul de beneficii ar urma să fie adaptat fiecărei țări, în funcție de progresul în alinierea la legislația europeană și de reformele implementate. Fără drepturi politice înainte de intrarea în UE Spre deosebire de propuneri mai vechi, respinse de statele membre, noul plan ar oferi doar avantaje economice, fără drepturi politice înainte de aderarea propriu-zisă. Asta înseamnă că țările candidate nu ar participa la procesul decizional al UE și nu ar avea reprezentare sau drept de vot în instituțiile europene. Cum ar urma să fie aprobat și aplicat mecanismul Inițiativa ar avea mai multe șanse de a strânge sprijin politic în UE, potrivit oficialilor europeni citați de publicație. Franța și Germania au susținut anterior ideea unei forme de „aderare parțială” pentru statele care au de parcurs un drum lung până la intrarea în Uniune. Comisia Europeană intenționează să obțină acordul statelor membre pentru dezvoltarea cadrului legislativ la unul dintre Consiliile Europene programate în octombrie sau decembrie. Accesul la beneficii nu ar fi automat, ci decis de la caz la caz, în funcție de alinierea la normele europene și de reformele realizate. Ucraina și Republica Moldova, printre principalii vizați Noua abordare urmărește să mențină implicate țări precum Ucraina și Republica Moldova, ale căror negocieri de aderare sunt așteptate să dureze mai mulți ani. În cazul Republicii Moldova, Comisia Europeană a anunțat după o reuniune cu oficialii moldoveni că va continua atât procesul de aderare, cât și aprofundarea integrării graduale. Chișinăul a primit deja acces la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) , la sistemul european de roaming și la programe culturale europene. În prezent, UE are nouă state candidate: Muntenegru este considerat cel mai avansat în negocieri, Ucraina și Republica Moldova au deschis oficial discuțiile de aderare, iar procesele Serbiei, Turciei și Georgiei stagnează. Separat, Comisia pregătește și mecanisme prin care statele care devin membre ar putea fi sancționate dacă, după aderare, încalcă principiile statului de drept sau standardele democratice. [...]
Atacurile cu drone asupra Moscovei se intensifică și cresc riscul de perturbări operaționale , după ce cel puțin 28 de aparate care se îndreptau spre capitala Rusiei ar fi fost doborâte într-un interval de aproximativ o oră, în noaptea de joi spre vineri, potrivit G4Media . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a transmis pe Telegram că „specialiștii serviciilor de urgență intervin în locurile în care au căzut resturile”. Informația este atribuită de publicație primarului, citat de AFP, și transmisă de Agerpres. De ce contează: presiune pe infrastructură și pe capacitatea de răspuns În contextul ultimelor luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, vizând în special infrastructura energetică . Miza, potrivit informațiilor din articol, este reducerea veniturilor Kremlinului folosite pentru finanțarea efortului de război. Context: rafinărie incendiată în sud-estul Moscovei Săptămâna trecută, un atac ucrainean a provocat „un incendiu impresionant” la o rafinărie din sud-estul Moscovei, notează aceeași sursă, ca exemplu al țintirii infrastructurii energetice. [...]
Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse printr-o operațiune planificată pe 40 de zile, aprobată de președintele Volodimir Zelenski , potrivit Știrile Pro TV . Miza este creșterea presiunii asupra Moscovei pentru a forța încetarea războiului, într-un moment în care Kievul folosește tot mai mult lovituri la distanță și drone. Zelenski a anunțat că a aprobat o campanie a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), descrisă ca o „operațiune de 40 de zile” cu obiectivul de a exercita presiune asupra „statului agresor”. „Am aprobat desfăşurarea de către Serviciu a unei operaţiuni de 40 de zile menite să exercite presiune asupra statului agresor, cu scopul de a-l determina să pună capăt războiului”, a scris Zelenski pe Telegram. Țintele: industria petrolieră și obiective din teritoriile ocupate În contextul acestei campanii, Ucraina a lansat „de luni de zile” valuri de atacuri cu rachete cu rază medie și lungă asupra unor ținte din Rusia și din teritoriile aflate sub control rusesc, vizând „în principal industria petrolieră”, conform informațiilor din articol. Alegerea acestor ținte indică o strategie de a lovi zone cu importanță economică și logistică pentru efortul de război al Rusiei, chiar dacă materialul citat nu oferă detalii despre amploarea sau efectele concrete ale loviturilor. Rolul SBU și accentul pe drone Zelenski a mai spus că, în ultimele luni, SBU ar fi obținut „cele mai bune rezultate” în apărarea pozițiilor ucrainene de pe front, pe fondul utilizării dronelor „de diferite tipuri”. În acest cadru, operațiunea de 40 de zile sugerează o intensificare coordonată a acțiunilor SBU, cu dronele ca instrument central. Ce urmează, din informațiile disponibile: o perioadă delimitată de 40 de zile în care Kievul urmărește să crească presiunea militară asupra Rusiei, fără ca articolul să precizeze calendarul exact, tipurile de operațiuni sau criteriile după care ar fi evaluat succesul campaniei. [...]
România a activat măsuri de alertare și monitorizare aeriană după ce Rusia a lansat, în noaptea de 25 spre 26 iunie, o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, potrivit Antena 3 . Țintele aeriene au fost semnalate la circa 31 km est de Sulina, iar Armata Română a ridicat în aer un elicopter IAR 330 Puma pentru supravegherea situației. Elicopterul IAR 330 Puma al Forțelor Aeriene Române a decolat la ora 03:57, „ca urmare a evoluţiei unor ţinte aeriene”, menționează publicația. Cu zece minute înainte, la 03:47, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert pentru alertarea populației din nordul județului Tulcea. Alerta aeriană a încetat la ora 04:23. Conform informațiilor transmise, nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian și nici cazuri de impact cu solul al vreunui vehicul aerian. [...]
