Știri
Știri din categoria Externe
Un atac cu rachete vizează Kievul în primele ore de joi, iar locuitorii au fost surprinși alergând spre adăposturi după declanșarea alertei aeriene, potrivit Agerpres, care citează relatări ale jurnaliștilor AFP aflați la fața locului.
Din teren, jurnaliștii AFP au relatat că, după alertă, au auzit zgomotul unei rachete și două explozii. În același timp, au observat oameni alergând pe stradă în direcția adăposturilor.
Informațiile disponibile în acest stadiu sunt limitate la observațiile directe ale echipei AFP; materialul nu oferă detalii despre eventuale victime, pagube sau despre țintele lovite.
Recomandate
Liderii G7 vor să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei , într-o mișcare care poate ridica costurile de finanțare și de operare pentru companiile expuse la piețele și lanțurile de aprovizionare legate de Rusia. La finalul summitului G7 , președintele Franței, Emmanuel Macron , a vorbit despre o „remobilizare” a grupului pentru creșterea presiunii asupra Moscovei, potrivit news.ro . Macron a spus că statele G7 s-au angajat să intensifice presiunile „inclusiv printr-o consolidare a sancțiunilor”, descriind mobilizarea drept „extrem de importantă”. Ce semnal transmite G7 pentru mediul economic Mesajul politic are o componentă de reglementare cu efecte economice: o eventuală întărire a sancțiunilor poate însemna restricții suplimentare pentru tranzacții, finanțare, exporturi și relații comerciale cu entități rusești, cu impact indirect asupra companiilor care operează în jurisdicțiile G7 sau lucrează cu parteneri expuși la Rusia. În același timp, Macron a susținut că, în sprijinul Ucrainei, este „pentru prima oară” când există „o asemenea convergență” în G7 și „concluzii atât de clare”. Poziția față de negocierile de pace Președintele francez a mai afirmat că statele G7 au recunoscut că „nu există nicio voință serioasă a Rusiei” de a face pace, indicând că direcția de politică externă rămâne una de presiune, nu de relaxare a măsurilor. [...]
Ucraina pregătește înăsprirea legislației pentru dezertare , după ce peste 200.000 de militari sunt căutați de autorități ca „absenți fără permisiune”, într-un context în care cadrul actual este considerat ineficient, potrivit Mediafax . Militarii vizați sunt încadrați la „ AWOL ” („absenți fără permisiune”), conform Live Ukraine, iar Ministerul Apărării pregătește un proiect de lege pentru a întări controlul. Informația a fost prezentată de ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov , într-un interviu, în care a susținut că legislația actuală este ineficientă și că aproape nu există sentințe judecătorești împotriva dezertorilor. Ce schimbare legislativă este anunțată Noua lege urmărește să modifice modul în care sunt tratați militarii care lipsesc fără permisiune, însă detaliile nu au fost făcute publice. Din informațiile disponibile, prevederile ar urma să se aplice doar celor care au fost „absenți fără permisiune” după 12 iunie 2026. Separat, pentru cei care au lipsit fără permisiune înainte de 12 iunie, există un sistem de întoarcere fără pedepse, intrat recent în vigoare și valabil până pe 20 septembrie. Potrivit datelor citate, primii 200 de militari au depus deja rapoarte, iar 51 dintre acestea au fost aprobate. Măsuri operaționale în paralel: demobilizare parțială din toamnă Ministerul Apărării din Ucraina a anunțat și o demobilizare parțială, care ar urma să înceapă la toamnă. Măsura se va aplica personalului militar care a fost pe front începând din 2022. [...]
Atacul Ucrainei asupra unui petrolier sancționat ridică presiunea pe exporturile de petrol ale Rusiei , vizând direct navele folosite pentru ocolirea restricțiilor occidentale, potrivit Agerpres . Forțele armate ucrainene au anunțat că au atacat miercuri dimineață, în Marea Neagră, un petrolier din așa-numita „ flotă din umbră ” a Rusiei, conform unui comunicat al Statului Major ucrainean publicat pe Facebook. Informația este relatată de agenția EFE. Nava vizată a fost identificată drept FINA A . Statul Major ucrainean susține că petrolierul se află sub sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, Elveția, Regatul Unit, Canada și Ucraina, iar amploarea pagubelor este „în curs de evaluare”. De ce contează: lovitură în mecanismul de ocolire a sancțiunilor „Flota din umbră” este folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile prin care statele occidentale încearcă să-i perturbe exporturile de petrol. În acest context, atacurile asupra unor astfel de nave pot avea efecte operaționale asupra logisticii de export și pot amplifica riscurile pentru transportul maritim asociat acestor rute. Ucraina a atacat mai multe nave din această categorie în Marea Neagră în ultimele luni, mai notează comunicatul citat. [...]
Ucraina spune că a perturbat aprovizionarea armatei ruse, vizând combustibil și muniții , într-o serie de operațiuni care ar fi lovit direct logistica din teritoriile ocupate, potrivit Adevărul . Miza acestor acțiuni este una operațională: reducerea ritmului de alimentare a frontului și, implicit, a capacității de luptă a forțelor ruse. Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a publicat imagini video despre care afirmă că surprind atacuri asupra infrastructurii logistice ruse, cu ținte precum stocuri de combustibil, muniții, vehicule și alte resurse destinate trupelor Moscovei. Conform HUR, materialele ar arăta acțiunile unității speciale „Prymary” („Fantomele”) , desfășurate în aprilie și mai 2026, pe rute de transport și aprovizionare folosite pentru susținerea operațiunilor de pe front. Serviciul ucrainean susține că loviturile ar fi distrus stocuri și echipamente înainte ca acestea să ajungă la unitățile combatante și că ar fi „perturbat lanțurile de aprovizionare”, încetinind mobilizarea rezervelor și afectând capacitatea operațională a forțelor ruse, potrivit Kyiv Post. „Inamicul poate schimba rutele, își poate dispersa resursele și poate încerca să-și ascundă mișcările, dar Prymary continuă să identifice punctele critice și să lanseze lovituri precise”, au transmis reprezentanții HUR. Totuși, HUR nu a indicat locațiile exacte ale atacurilor și nici nu a prezentat evaluări independente care să confirme amploarea pagubelor din imaginile publicate. Atacuri cu drone și presiune pe infrastructura petrolieră În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice și petroliere din Rusia, strategie descrisă de Kiev drept o formă de „sancțiuni pe termen lung”, menită să reducă resursele financiare ale Moscovei pentru continuarea războiului. Potrivit informațiilor prezentate, drone ucrainene cu rază lungă ar fi lovit un depozit de petrol din regiunea Krasnodar și ar fi vizat cea mai mare rafinărie din zona Moscovei. Autoritățile regionale din Krasnodar au anunțat că resturile unei drone doborâte au provocat un incendiu la un depozit de petrol din localitatea Poltavskaya (raionul Krasnoarmeysky). În aceeași zi, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat 35 de drone care se îndreptau spre capitală într-un interval de aproximativ două ore. De asemenea, presa ucraineană a relatat că au fost vizate rafinăriile Taneco și TAIF-NK din Nizhnekamsk, descrise drept două dintre cele mai importante obiective ale industriei petroliere ruse. Efecte invocate: penurie de combustibil în Crimeea ocupată Pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice și logistice, au apărut informații privind o penurie de combustibil în Crimeea ocupată de Rusia, situație pe care autoritățile ucrainene o leagă de operațiuni menite să perturbe aprovizionarea peninsulei. Andrii Kovalenko, directorul Centrului ucrainean pentru combaterea dezinformării, a susținut că responsabilitatea pentru efectele economice și logistice ale războiului revine conducerii de la Kremlin și societății ruse, pe care o acuză că l-a menținut la putere pe Vladimir Putin. [...]
Aproximativ 67% dintre ucraineni se așteaptă ca Zelenski să fie înlocuit după război , un semnal că presiunea pentru o „resetare” politică la Kiev crește odată cu prelungirea conflictului și cu intrarea mandatului său într-o fază prelungită de excepție, potrivit Digi24 , care citează un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), preluat de Kyiv Independent . Procentul de 67% reprezintă o creștere puternică față de 2023, când doar 23% dintre respondenți anticipau o schimbare la vârful statului după încheierea războiului. În același timp, mai multe sondaje au arătat constant că majoritatea ucrainenilor se opun organizării de alegeri înainte de încetarea ostilităților. Cererea de „reorganizare” depășește figura președintelui Întrebarea din sondaj a vizat o posibilă reorganizare a autorităților centrale după război, nu doar înlocuirea președintelui, ci și schimbări la nivelul guvernului și al parlamentului, în ideea „restabilirii” țării. Conform datelor citate, ponderea celor care se așteaptă la cel puțin un nivel de reorganizare a urcat la 88%, de la 73% în 2023. Pe componente, sprijinul pentru schimbări arată astfel: 83% susțin reorganizarea parlamentului după război (față de 69% anterior); 74% susțin reorganizarea guvernului (față de 47% în 2023). Încredere în Zelenski, dar nu „în alb” Sondajul indică și o nuanță importantă: așteptarea ca Zelenski să fie înlocuit există inclusiv în rândul celor care declară încredere în el. Potrivit KIIS: 33% dintre cei care au „încredere deplină” în Zelenski se așteaptă totuși să fie înlocuit după război; 68% dintre cei care „tind să aibă încredere” în el au aceeași așteptare; 97% dintre cei care nu au deloc încredere în el se așteaptă la înlocuire. În paralel, studiul arată că proporția ucrainenilor care consideră justificată intervenția președintelui în activitatea parlamentului și a guvernului a scăzut la 52%, de la nivelul din 2022. Directorul KIIS, Anton Hrushetskyi, a explicat că sprijinul pentru Zelenski rămâne legat de apărarea națională și de ideea că ar trebui să rămână în funcție până la finalul războiului, însă „nu este necondiționat”, ci reflectă o cerere mai largă de reînnoire a elitelor. „Președintele se bucură de încrederea și sprijinul ucrainienilor în chestiuni de apărare națională, iar pentru majoritate, el ar trebui să rămână în funcție până la sfârșitul războiului. Cu toate acestea, această încredere și acest sprijin nu sunt necondiționate, ci mai degrabă moderate.” Ce arată alte măsurători citate Materialul Digi24 mai menționează două repere din sondaje KIIS: 61% dintre ucraineni declară că au încredere în Zelenski, nivel descris ca stabil, în pofida „evoluțiilor recente” legate de cel mai mare scandal de corupție din mandatul său; un alt studiu din luna mai arată că 28% dintre respondenți vor ca Zelenski să rămână președinte după război, iar 16% cred că ar putea rămâne în politică într-un alt rol. Pentru mediul economic și pentru partenerii externi ai Ucrainei, aceste cifre conturează un risc politic post-conflict: chiar dacă alegerile sunt respinse pe durata războiului, așteptările publice pentru schimbări rapide după încetarea luptelor par să se consolideze, inclusiv la nivelul instituțiilor-cheie ale statului. [...]
Donald Trump a justificat acordul-cadru cu Iranul prin riscul unei „catastrofe economice” dacă războiul ar fi continuat , iar una dintre mizele imediate este redeschiderea Strâmtorii Ormuz , potrivit Agerpres . Președintele SUA a spus că înțelegerea permite „punerea capăt conflictului actual” și susține că Washingtonul își atinge obiectivele stabilite. Trump a declarat la finalul summitului G7 de la Evian (Franța) că, fără acord, conflictul ar fi putut continua prin bombardamente „încă două, trei, patru săptămâni, chiar doi ani”, dar „Strâmtoarea Ormuz nu ar fi fost niciodată redeschisă”. Ce prevede acordul și ce rămâne în negociere Înțelegerea este descrisă ca un acord-cadru, sub forma unui memorandum de înțelegere în 14 puncte, care ar urma să fie semnat vineri, la o ceremonie în Elveția. Conform informațiilor din material, documentul include: redeschiderea Strâmtorii Ormuz; ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene. În același timp, cele mai sensibile teme au fost lăsate pentru negocieri ulterioare, care ar urma să aibă loc în următoarele 60 de zile, în special: situația programului nuclear iranian, inclusiv ce se întâmplă cu stocul de uraniu îmbogățit; sancțiunile americane împotriva Iranului. Riscul de escaladare rămâne pe masă Trump a avertizat că textul convenit „nu este definitiv” și a spus că ar putea relua atacurile aeriene împotriva Iranului dacă Teheranul nu respectă înțelegerea. Într-o declarație separată, tot la Evian, a susținut că ar putea decide oricând că „nu-i place” acordul și, în acest caz, ar relua bombardamentele dacă Iranul „nu se comportă bine”. Context diplomatic: mulțumiri pentru „neutralitate” Președintele american le-a mulțumit liderilor Rusiei și Chinei, Vladimir Putin și Xi Jinping, pentru ceea ce a descris drept „neutralitatea” lor în războiul început în februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, afirmând că aceasta a făcut încheierea acordului „mai ușoară”. [...]
