Știri
Știri din categoria Externe
Regatul Unit respinge ideea unei blocade în Strâmtoarea Ormuz, mizând pe menținerea liberei circulații într-un punct critic pentru comerțul global, potrivit G4Media. Premierul britanic Keir Starmer a spus că Londra nu va susține o eventuală blocadă și nu se va implica într-un conflict militar cu Iranul, „indiferent de presiunile externe”.
Declarația vine pe fondul escaladării tensiunilor din regiune și după ce Statele Unite au introdus restricții asupra traficului maritim legat de Iran. Starmer a indicat că prioritatea Regatului Unit este păstrarea accesului liber pe ruta maritimă, pe care o consideră esențială pentru comerțul global și stabilitatea economică.
„Nu susținem blocada”, a declarat Keir Starmer pentru BBC Radio 5 Live.
Premierul a mai spus că este „vital” ca Strâmtoarea să fie redeschisă complet și că eforturile Londrei au fost concentrate în această direcție „în ultimii ani”, urmând să continue. Starmer a menționat și prezența militară britanică în regiune, fără detalii operative, precizând că scopul este menținerea accesului liber pe ruta maritimă.
În paralel, Comandamentul Central al SUA a transmis că va institui o blocadă asupra traficului maritim care implică porturi iraniene. Potrivit comunicatului citat în articol, măsura ar urma să fie aplicată „imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman.
În același timp, navele care tranzitează zona fără legătură directă cu porturile iraniene nu ar urma să fie afectate, conform aceleiași surse.
Președintele american Donald Trump a comentat măsurile anunțate într-un mesaj pe rețelele de socializare, avertizând că cei care „plătesc o taxă ilegală” nu vor avea „o călătorie în siguranță pe marea liberă” și amenințând cu represalii în cazul unor atacuri iraniene asupra SUA sau asupra navelor „pașnice” (formulările apar în textul citat de G4Media).
Recomandate
SUA își mențin opțiunea de a relua loviturile asupra Iranului , dacă negocierile nu duc la un acord, a declarat secretarul american al Apărării Pete Hegseth , potrivit Reuters . Mesajul vine în timp ce negociatorii din Washington și Teheran încearcă să depășească diferențe majore care blochează înțelegerea, pe fondul unui război care a alimentat deja scumpirea energiei la nivel global. Hegseth a spus, la Singapore, că SUA sunt „mai mult decât capabile” să reia atacurile „dacă va fi necesar” și a invocat nivelul stocurilor de muniții, atât în regiune, cât și la nivel global. Miza economică: energia rămâne punctul sensibil Reuters notează că războiul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie a ucis mii de persoane, în principal în Iran și Liban, și a produs „durere economică globală” prin creșterea prețurilor la energie, după ce Iranul a închis efectiv Strâmtoarea Hormuz — rută critică pentru transportul petrolului. Context operațional: SUA susțin că pot susține simultan două teatre În intervenția de la Shangri-La Dialogue, Hegseth a afirmat că SUA nu „au întors spatele” regiunii Asia-Pacific, deși sunt implicate în conflictul cu Iranul. El a indicat și accelerarea producției din industria de apărare, cu obiectivul de a crește rapid producția de muniții de „2X, 3X, 4X”, pentru a finanța planurile operaționale la nivel global. Ce urmează: decizia lui Trump și fereastra de 60 de zile Potrivit aceleiași surse, Hegseth a spus că președintele Donald Trump este „răbdător” și urmărește un „acord foarte bun” care să se asigure că Iranul nu obține o armă nucleară. Reuters mai relatează că Trump a declarat vineri că se va reuni într-o cameră securizată a Casei Albe pentru a lua o „decizie finală” privind o propunere de încheiere a războiului, care ar prelungi armistițiul de la începutul lunii aprilie cu încă 60 de zile, oferind negociatorilor timp pentru un acord permanent. [...]
Iranul transmite că negocierile cu SUA nu sunt închise , contrazicând mesajele venite de la Washington, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este una de stabilitate și predictibilitate: dacă nu există un acord „finalizat”, riscul de escaladare rămâne, iar orice așteptări privind o detensionare rapidă sunt premature. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei , a declarat pentru presa de stat că un acord propus cu SUA „nu a fost finalizat”. Declarația vine ca reacție la afirmațiile președintelui american Donald Trump , care a spus că administrația sa face o „determinare finală” privind un potențial acord cu Iranul. Din informațiile publicate, nu reiese care sunt punctele rămase în dispută, calendarul negocierilor sau dacă există un text agreat în principiu. Publicația notează doar diferența de poziționare publică dintre cele două părți, într-un moment în care semnalele politice pot influența percepția asupra probabilității unui acord. [...]
Posibila redeschidere a Strâmtorii Hormuz rămâne în așteptare , după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că urmează să ia o „decizie finală” privind un posibil acord cu Iranul care ar putea prelungi armistițiul și ar permite reluarea navigației prin acest culoar strategic, potrivit Al Jazeera . Trump a declarat vineri că s-a întâlnit cu consilieri în „Situation Room” pentru a discuta subiectul. Casa Albă a confirmat ulterior că întâlnirea s-a încheiat, fără să ofere detalii suplimentare. În paralel, Ministerul iranian de Externe a transmis că încă „nu există un acord final” cu SUA. Pe fondul neîncrederii dintre părți, negociatorul Mohammad Bagher Ghalibaf a spus că Teheranul va judeca orice înțelegere „după acțiuni, nu după promisiuni”, pe măsură ce discuțiile continuă. Condițiile enunțate de Trump și miza pentru navigație Într-o postare pe Truth Social , înaintea întâlnirii de vineri, Trump a enumerat mai multe condiții pe care Teheranul ar trebui să le accepte, inclusiv: Iranul să nu aibă „niciodată” o armă nucleară sau o bombă; Strâmtoarea Hormuz să fie deschisă „în ambele direcții” și fără taxe; îndepărtarea minelor rămase în strâmtoare; SUA să „dezgroape și să distrugă” uraniul îmbogățit al Iranului, despre care Trump afirmă că este îngropat. Tot în postare, Trump a susținut că blocada navală americană – pe care o descrie drept „fără precedent” – ar urma să fie ridicată și că navele „prinse” în strâmtoare ar putea începe să se întoarcă. „Nu se vor schimba bani până la noi ordine. Alte elemente, mult mai puțin importante, au fost agreate. Mă voi întâlni acum, în Situation Room, pentru a lua o decizie finală.” Iranul contestă „blocada” și cere dovezi, nu declarații Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat pentru presa de stat că nu a fost finalizat niciun acord și a respins limbajul imperativ atribuit părții americane. Baghaei a calificat ceea ce SUA numesc „blocadă navală” drept o acțiune „ilegală”, susținând că ar fi încălcat armistițiul și ar fi perturbat libertatea de navigație. El a adăugat că Teheranul trebuie să vadă dacă SUA își vor respecta declarațiile. Ghalibaf a reiterat, într-o postare pe rețele sociale, că „nu există încredere în garanții și cuvinte”, iar „niciun pas” nu va fi făcut înainte ca cealaltă parte să acționeze. Ce se știe despre stadiul discuțiilor și unde rămân divergențele Incertitudinea privind detaliile unui memorandum de înțelegere (MOU – document-cadru, fără a fi neapărat un tratat final) a crescut în ultima săptămână, pe fondul neîncrederii dintre cele două părți, care încearcă să pună capăt unui război de trei luni, notează publicația. Cu o zi înainte, surse de la Casa Albă au declarat pentru Al Jazeera că SUA și Iranul ar fi ajuns la un acord provizoriu pentru prelungirea armistițiului cu 60 de zile, pentru a permite negocieri formale, însă Trump nu ar fi semnat încă. Separat, agenția de presă iraniană Fars, citând surse, a relatat că înțelegerea ar fi în „stadiile finale” de ratificare, dar că nu a fost luată o decizie finală. Potrivit acelorași surse, MOU nu ar include prevederi privind distrugerea materialelor nucleare ale Iranului, iar redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar putea presupune monitorizarea și inspectarea navelor. [...]
Implicarea militară a EAU în conflictul cu Iranul a escaladat riscul de represalii în Golf , după ce Emiratele Arabe Unite au efectuat „zeci” de lovituri aeriene asupra Iranului, coordonându-se cu SUA și Israel și folosind informații furnizate de ambele țări, potrivit The Jerusalem Post , care citează un articol din The Wall Street Journal . Loviturile ar fi vizat în principal infrastructură energetică iraniană și ar fi continuat pe durata războiului până „a doua zi” după anunțarea armistițiului SUA–Iran, la începutul lunii aprilie, conform aceleiași relatări. WSJ susține, citând mai multe surse, că operațiunile au fost un răspuns la atacurile Iranului asupra infrastructurii petroliere și de gaze a EAU. Ținte și amploare: energie și puncte strategice în Strâmtoarea Hormuz Potrivit WSJ, Iran ar fi vizat EAU cu „peste 2.800” de rachete și drone – mai multe decât ar fi fost lansate împotriva oricărei alte țări, inclusiv Israel. În replică, Emiratele ar fi lovit ținte din Iran, inclusiv: insulele Qeshm și Abu Musa, în Strâmtoarea Hormuz; Bandar Abbas; rafinăria de petrol de pe insula Lavan, în Golful Persic. În plus, WSJ menționează un atac asupra complexului petrochimic Asaluyeh, descris ca fiind realizat „împreună cu Israel”, atac care a atras condamnare internațională. În contextul acestui episod, publicația notează că președintele SUA, Donald Trump, i-ar fi cerut Israelului să oprească loviturile asupra facilităților energetice. Cooperarea EAU–Israel și tensiunile cu vecinii din Golf Relatarea indică o apropiere accelerată între EAU și Israel în timpul războiului, inclusiv prin trimiterea de baterii Iron Dome și soldați ai armatei israeliene în Emirate, potrivit WSJ. Sunt menționate și vizite în EAU ale unor oficiali israelieni de rang înalt (inclusiv șefi ai serviciilor și ai armatei), precum și o vizită a premierului Benjamin Netanyahu, care ar fi fost inițial negată de Ministerul de Externe al EAU, apoi reconfirmată de purtătorul de cuvânt al lui Netanyahu. Pe fondul acestei abordări, Arabia Saudită ar fi criticat în aprilie „linia agresivă” a EAU și ar fi reclamat către SUA că loviturile Emiratelor cresc riscul de represalii iraniene în regiune, potrivit WSJ. Separat, The Jerusalem Post mai notează că Bloomberg a relatat anterior în cursul lunii despre frustrarea președintelui EAU, șeicul Mohamed bin Zayed (MBZ), față de state vecine precum Arabia Saudită și Qatar, care ar fi refuzat să coordoneze un răspuns militar la atacurile Iranului. În aceeași logică, materialul leagă deteriorarea relațiilor regionale de decizia EAU de a se retrage din OPEC și OPEC+ la finalul lunii aprilie, menționată de Bloomberg și WSJ. Ce rămâne neclar Informațiile provin din relatări de presă bazate pe „mai multe surse” citate de WSJ, iar articolul nu oferă detalii verificabile independent despre numărul exact al loviturilor, bilanțul sau lanțul complet de comandă al operațiunilor. În plus, există o contradicție relevantă: în timp ce WSJ descrie atacul asupra Asaluyeh ca fiind realizat cu Israel, Netanyahu a declarat jurnaliștilor că „Israel a acționat singur” în acel caz. [...]
Incidentul cu drona de la Galați ridică miza de securitate pentru NATO , după ce premierul britanic Keir Starmer a condamnat „o încălcare gravă a spațiului aerian al Alianței”, în contextul în care o dronă rusească s-a prăbușit pe o clădire rezidențială din România, potrivit Digi24 . Starmer a legat direct incidentul de riscurile mai largi generate de războiul din Ucraina, afirmând că atacurile Rusiei asupra civililor și infrastructurii civile „amenință securitatea întregului nostru continent”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, premierul britanic a transmis că o dronă rusă a intrat în spațiul aerian al României și a lovit o clădire de locuințe, rănind civili, și a acuzat Moscova de lipsă de respect față de viața civililor, dreptul internațional și suveranitatea vecinilor. „Noaptea trecută, o dronă rusă a pătruns în spațiul aerian al României și a lovit o clădire de locuințe, rănind civili. De nenumărate ori, Rusia a demonstrat că nu are niciun respect pentru viața civililor, dreptul internațional sau suveranitatea vecinilor săi. Suntem alături de Ucraina, România și toți aliații NATO.” De ce contează: presiune pe postura de apărare și pe gestionarea riscului la granița estică Din perspectiva Alianței, incidentul descris de Starmer ca „încălcare gravă” amplifică presiunea politică pentru măsuri de protecție și reacție pe flancul estic, într-un context în care atacurile din proximitatea graniței cu Ucraina pot produce efecte directe pe teritoriul unui stat membru NATO. Digi24 notează că prăbușirea dronei pe o clădire rezidențială din Galați este o premieră în România de la declanșarea războiului din Ucraina. [...]
Editorialul The Washington Post avertizează că incidentul de la Galați crește riscul de testare a NATO și vine într-un moment în care semnalele de la Washington despre „împărțirea sarcinilor” în Alianță pot fi interpretate ca slăbiciune, potrivit Adevărul . Analiza pornește de la drona rusească intrată în spațiul aerian NATO și prăbușită într-un bloc din Galați, incident care a provocat un incendiu și a rănit două persoane. În editorialul „Putin este încolțit și atacă violent”, publicația americană plasează episodul într-un context mai larg: presiune crescândă asupra Europei, un lider rus mai imprevizibil și o perioadă sensibilă pentru alianța nord-atlantică. Autorii notează explicit că, în condițiile în care „dronele rusești atacă România”, nu este momentul ca Washingtonul să intensifice presiunea asupra aliaților NATO. De ce contează pentru NATO: incident repetat, într-un atac masiv asupra Ucrainei The Washington Post susține că drona căzută la Galați a făcut parte dintr-un atac masiv cu 232 de drone lansate de Rusia asupra Ucrainei în noaptea respectivă. În același timp, editorialul afirmă că acesta este al 28-lea caz în care aparate rusești pătrund în spațiul aerian românesc de când Moscova a început să lovească porturile ucrainene de pe Dunăre. În acest cadru, publicația îl citează pe Dmitri Medvedev, care ar fi transmis europenilor un mesaj de tip avertisment: „Să se pregătească: asta va continua să se întâmple” Interpretarea editorialului este că mesajul nu indică forță, ci mai degrabă slăbiciune și o escaladare riscantă. Contextul invocat: pierderi în război și o Rusie mai agresivă Editorialul citează evaluări ale serviciilor britanice de informații, potrivit cărora aproape jumătate de milion de soldați ruși ar fi fost uciși în luptă din 2022 până în prezent. Un oficial britanic este citat afirmând că Vladimir Putin „merge înapoi pe câmpul de luptă”. Tot ca element de context, Institutul pentru Studiul Războiului este menționat cu o concluzie potrivit căreia Rusia ar fi pierdut teritoriu net în aprilie, o premieră din 2024, în timp ce dronele și rachetele ucrainene ar lovi tot mai adânc în interiorul Rusiei, inclusiv în Moscova. În lectura editorialului, aceste evoluții ar explica recurgerea Kremlinului la gesturi mai riscante, inclusiv incidente care ating teritoriul NATO. Reglementare și sancțiuni: legea privind intervențiile externe și „flota fantomă” Un alt punct al editorialului este semnarea de către Putin a unei legi care permite armatei ruse să intervină în străinătate pentru a „proteja” cetățeni ruși cercetați penal de alte state. Deși Kremlinul ar fi prezentat măsura ca reacție la „rusofobie”, The Washington Post susține că miza reală ar fi protejarea „flotei fantomă” de petroliere folosite de Rusia pentru a ocoli sancțiunile. Semnale de la Washington și riscul de interpretare la Moscova Editorialul critică, potrivit Adevărul, mesajele recente transmise de Washington: un emisar al Pentagonului ar fi sugerat la Bruxelles că SUA ar putea reduce forțele pe care le-ar pune la dispoziția NATO într-o criză, prioritizând aliații „care se mișcă cel mai repede”. Unii oficiali europeni ar fi interpretat acest lucru ca presiune suplimentară într-un moment nepotrivit. Concluzia editorialului este că Putin „testează limitele”, iar orice semn de ezitare din partea SUA sau NATO ar fi interpretat de Kremlin ca o slăbiciune, cu potențialul de a invita „un comportament și mai nesăbuit”. [...]
