Știri
Știri din categoria Externe
Japonia ar putea lua în calcul deminarea Strâmtorii Hormuz dacă se ajunge la o încetare completă a focului în războiul SUA-Israel cu Iranul, a declarat duminică ministrul de Externe Toshimitsu Motegi, potrivit Reuters. Strâmtoarea este un punct-cheie pentru aprovizionarea globală cu petrol, prin ea trecând aproximativ o cincime din transporturile mondiale de țiței.
Motegi a spus, într-o emisiune la Fuji TV, că o astfel de opțiune ar apărea doar într-un scenariu condiționat de încetarea focului și de existența minelor navale care blochează navigația.
„Dacă ar exista o încetare completă a focului, ipotetic vorbind, atunci lucruri precum deminarea ar putea intra în discuție”, a declarat Motegi. „Este pur ipotetic, dar dacă s-ar stabili o încetare a focului și minele navale ar crea un obstacol, atunci cred că ar fi ceva de luat în considerare.”
Contextul este complicat de limitele impuse Japoniei de constituția sa pacifistă de după război. Totuși, legislația de securitate adoptată în 2015 permite utilizarea Forțelor de Autoapărare în afara țării dacă un atac, inclusiv asupra unui partener apropiat, amenință supraviețuirea Japoniei și nu există alte mijloace pentru a răspunde.
Ministrul a mai precizat că Tokyo nu are, în acest moment, planuri imediate de a căuta aranjamente care să permită trecerea prin Strâmtoarea Hormuz pentru nave japoneze blocate, dar a insistat asupra importanței creării condițiilor pentru ca toate navele să poată naviga prin acest culoar îngust. În paralel, ministrul iranian de Externe Abbas Araqchi a declarat vineri agenției Kyodo că a discutat cu Motegi despre posibilitatea de a permite trecerea navelor cu legături japoneze.
Miza economică pentru Japonia este ridicată: circa 90% din importurile sale de petrol tranzitează strâmtoarea, pe care Teheranul a închis-o în mare parte pe durata războiului, ajuns în a patra săptămână. Creșterea prețurilor globale la petrol a determinat Japonia și alte țări să elibereze petrol din rezerve, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, i-a cerut joi premierului japonez Sanae Takaichi să „facă un pas înainte”, în contextul presiunilor asupra aliaților pentru a trimite nave de război care să ajute la redeschiderea rutei; Takaichi a spus ulterior că l-a informat pe Trump ce sprijin poate și ce nu poate oferi Japonia, în limitele legilor sale.
Recomandate
Iran condiționează continuarea discuțiilor cu SUA de accesul imediat la 12 miliarde de dolari (aprox. 55 miliarde lei) blocați în Qatar , o cerere care riscă să transforme deblocarea activelor în principalul test de implementare și de încredere al negocierilor, potrivit The Jerusalem Post , care citează Iran International. Publicația notează că, potrivit unei surse „informate, cu cunoaștere directă” a negocierilor, aceasta ar fi „singura” piedică imediată în calea avansării discuțiilor privind un posibil Memorandum de Înțelegere (MOU) între cele două părți. În plus, Teheranul ar urmări, ca obiectiv mai larg, deblocarea tuturor activelor iraniene în cadrul unui eventual acord cuprinzător. În aprilie, o sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că SUA ar fi acceptat eliberarea unor active iraniene înghețate în Qatar, afirmație negată rapid de un oficial american. O a doua sursă iraniană a spus că Washingtonul ar fi fost de acord cu eliberarea a 6 miliarde de dolari (aprox. 27,5 miliarde lei) din fonduri iraniene blocate în Qatar, potrivit Reuters. Ce ar include MOU-ul și de ce contează operațional Documentul, numit „Declarația de la Islamabad” potrivit Al Arabiya, ar urma să pornească de la o prelungire a unui armistițiu pe 60 de zile și să lase deschisă posibilitatea extinderii și a unor discuții suplimentare în acest interval, mai scrie publicația. Dacă MOU-ul este aprobat de Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului , ar urma să ajungă la Mojtaba Khamenei pentru aprobarea finală. Un element cu impact economic și logistic major ar fi redeschiderea Strâmtorii Hormuz . Potrivit Axios, proiectul actual ar prevedea: Strâmtoarea să fie deschisă fără taxe; Iranul să curețe minele pe care le-ar fi amplasat acolo; în schimb, SUA să ridice blocada asupra porturilor iraniene și să renunțe la unele sancțiuni, permițând Iranului să vândă petrol „liber”. Dosarele rămase în negociere: nuclear și conflictul din Liban Chestiunile legate de capacitățile nucleare ale Iranului și stocul de uraniu îmbogățit ar rămâne în mare parte în negociere, deși MOU-ul ar cere Iranului să înceteze orice demers privind obținerea de arme nucleare, potrivit articolului. Tot Axios este citat cu privire la includerea în MOU a războiului din Liban dintre Israel și Hezbollah: documentul ar prevedea încetarea conflictului, iar un oficial american ar fi spus că nu va fi un armistițiu „unilateral” și că „dacă Hezbollah se comportă, Israelul se va comporta”. În acest context, cererea Iranului privind accesul la cele 12 miliarde de dolari blocate în Qatar apare ca o condiție de deblocare a negocierilor, cu potențialul de a împinge discuțiile într-o zonă de „implementare” imediată, înaintea unui acord mai amplu. [...]
Marea Britanie pregătește deminarea Strâmtorii Ormuz, un coridor-cheie pentru transportul de petrol , iar Germania își condiționează participarea de un mandat parlamentar, potrivit Mediafax , care citează Associated Press. Nave ale Marinei Regale și marinari britanici urmează să fie desfășurați în Strâmtoarea Ormuz pentru operațiuni de curățare a minelor. Conform Marinei Regale, după un acord între SUA și Iran, nava auxiliară RFA Lyme Bay, cu baza în Gibraltar, va pleca spre Orientul Mijlociu, fiind încărcată cu muniții și vehicule subacvatice fără pilot, folosite pentru detectarea și distrugerea minelor. RFA Lyme Bay este programată să se alăture distrugătorului britanic HMS Dragon și navelor aliate, înainte de a traversa Canalul Suez spre Golful Persic. Gemma Britton, șefa echipei de deminare a Marinei Regale, a spus că Iranul ar fi putut planta un număr mare de mine în Strâmtoarea Ormuz, inclusiv mine ancorate, mine propulsate cu rachete, mine de fund și mine detonate la impactul cu o navă. Germania: sprijin posibil, dar doar după votul Bundestagului Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a declarat anterior că Bundeswehr-ul este pregătit să contribuie la un proces de pace în Orientul Mijlociu și că Marina germană ar putea participa la operațiunea de deminare din Strâmtoarea Ormuz. Totuși, Pistorius a precizat că desfășurarea efectivă ar începe doar după obținerea unui mandat din partea Bundestagului. Până atunci, o navă de dragare a minelor și o navă de aprovizionare ar urma să fie trimise în Marea Mediterană, pentru a putea traversa rapid spre Strâmtoarea Ormuz dacă Parlamentul aprobă participarea. [...]
Washingtonul transmite că are „alternative” dacă negocierile cu Teheranul se blochează , într-un moment în care miza imediată rămâne redeschiderea Strâmtorii Ormuz și, implicit, reducerea riscului de noi perturbări în transportul de energie. Potrivit Mediafax , secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a spus că Statele Unite vor încerca să obțină „un acord favorabil” cu Iranul, iar dacă acesta eșuează vor aborda problema „într-un alt mod”. Rubio a declarat reporterilor, la New Delhi, că SUA vor „acorda diplomației toate șansele de reușită” înainte de a lua în calcul „alternative”. Mesajul vine după ce președintele Donald Trump a afirmat că le-a cerut reprezentanților săi să nu se grăbească în încheierea unui acord cu Iranul, potrivit Reuters. „Există o propunere destul de solidă pe masă (...) și sperăm că vom reuși.” Strâmtoarea Ormuz, primul test operațional al unui posibil acord În paralel, un oficial american, citat sub condiția anonimatului, a declarat că Iranul ar fi acceptat „în principiu” redeschiderea Strâmtorii Ormuz în schimbul ridicării blocadei navale americane și ar fi fost de acord să elimine stocul de uraniu puternic îmbogățit al Teheranului. Aceeași sursă a adăugat că SUA ar fi înțeles că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a aprobat liniile generale ale acordului. Mediafax notează însă că nu a existat o confirmare imediată din partea Iranului și nici explicații despre ce înseamnă concret un acord „în principiu”. Calendar: 60 de zile pentru un acord final, dar fără confirmări de la Teheran Un al doilea oficial de rang înalt din administrația SUA a spus că planul propus le-ar acorda negociatorilor 60 de zile pentru a ajunge la un acord final. Potrivit Reuters, surse iraniene au indicat că, în etapele următoare, ar putea fi găsite „formule viabile” pentru disputa privind stocul de uraniu puternic îmbogățit, inclusiv diluarea materialului sub supravegherea agenției ONU de monitorizare nucleară. Pe fondul acestor discuții, Trump a scris pe Truth Social că blocada SUA asupra navelor iraniene din Strâmtoarea Ormuz va rămâne în vigoare „până când se va ajunge la un acord, acesta va fi certificat și semnat”, adăugând că „ambele părți trebuie să-și ia timpul necesar”. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim, iar orice prelungire a blocadei sau eșec al negocierilor menține un risc operațional ridicat pentru rutele comerciale și pentru fluxurile energetice din regiune. [...]
Benjamin Netanyahu leagă negocierile SUA–Iran de „dezafectarea” capacităților nucleare iraniene , invocând asigurări primite de la Donald Trump că orice acord cu Teheranul ar trebui să ducă la eliminarea completă a programului nuclear al Iranului, potrivit Digi24 . Miza, din perspectiva Israelului, este una de securitate și de reglementare diplomatică: condițiile puse într-un eventual acord ar putea limita sau, dimpotrivă, ar putea lăsa loc pentru acțiuni unilaterale ale Israelului. Declarațiile premierului israelian vin pe fondul unor discuții „avansate” între Washington și Iran. Netanyahu susține că a primit garanții privind „libertatea de acțiune” a Israelului în fața amenințărilor de securitate, iar informația este atribuită de Digi24 publicației israeliene The Times of Israel . Într-o postare pe X, Netanyahu a spus că a discutat cu Trump despre un „memorandum de înțelegere” care vizează redeschiderea Strâmtorii Ormuz și despre viitoarele negocieri pentru un acord final privind programul nuclear iranian. Potrivit lui Netanyahu, cei doi ar fi convenit că orice acord final trebuie să „elimine pericolul nuclear”. Ce condiții spune Netanyahu că ar implica „eliminarea” programului nuclear Netanyahu a detaliat ce înțelege prin eliminarea riscului nuclear, indicând două elemente operaționale: „dezafectarea” instalațiilor de îmbogățire nucleară ale Iranului; îndepărtarea materialului nuclear îmbogățit de pe teritoriul iranian. Digi24 notează însă că nu este clar dacă Trump i-a oferit asigurări specifice privind aceste condiții. Contextul negocierilor și legătura cu Libanul Potrivit informațiilor prezentate, Iranul ar fi refuzat să includă problema nucleară în memorandumul de înțelegere care ar urma să fie semnat, fiind dispus să o discute doar în negocierile pentru un acord final. În același timp, presa israeliană este citată cu informația că un armistițiu inițial de 60 de zile, care ar urma să fie încheiat, ar include și un armistițiu cu Hezbollah , grupare susținută de Iran în Liban. Netanyahu a mai afirmat că Trump ar fi „reafirmat” dreptul Israelului de a se apăra „împotriva amenințărilor de pe toate fronturile, inclusiv din Liban”. Separat, liderul Hezbollah, Naim Qassem, a îndemnat guvernul libanez să renunțe la negocierile directe cu Israelul, iar aripa militară a grupării a transmis pe Telegram că dezarmarea Hezbollah este „inacceptabilă” și ar echivala cu „anihilarea”. Aceste poziții apar în contextul în care Libanul se pregătește pentru o nouă rundă de negocieri cu Israelul la Washington, la începutul lunii viitoare. [...]
Doborârea unei presupuse drone israeliene în Hormozgan adaugă presiune pe negocierile SUA–Iran , într-un moment în care la Washington și Teheran cresc așteptările privind un memorandum de înțelegere legat de un posibil acord, potrivit The Jerusalem Post . Armata iraniană ar fi doborât o „dronă de spionaj și supraveghere” israeliană în provincia Hormozgan, a relatat agenția iraniană Mehr. Conform aceleiași relatări, epava unei drone Orbiter – descrisă ca produs israelian – ar fi fost găsită „în cooperare cu forțele navale iraniene”. Context: discuții despre un armistițiu de 60 de zile și uraniu îmbogățit Incidentul este plasat de publicație în contextul negocierilor pentru un armistițiu de 60 de zile între SUA și Iran. Un oficial american a declarat duminică jurnaliștilor că Iranul „a acceptat în principiu” o propunere care ar include eliminarea uraniului puternic îmbogățit. Același oficial a vorbit despre un „angajament larg” asupra principiilor documentelor și a spus că echipa președintelui Donald Trump se declară optimistă în privința stadiului negocierilor. Ce urmează: aprobarea liderului suprem și riscul de blocaj Oficiali de la Casa Albă au indicat că nu se așteptau ca un acord să fie încheiat duminică și că liderul suprem iranian, Mojtaba Khamenei, ar putea avea nevoie de câteva zile pentru a aproba orice înțelegere. În paralel, agenția Tasnim, afiliată Gardienilor Revoluției (IRGC), a relatat despre negocieri, susținând că acestea ar rămâne expuse riscului de a se prăbuși. Tasnim a afirmat că Iranul nu va depăși „liniile roșii” pe care le consideră necesare pentru „realizarea drepturilor poporului”. [...]
Iran ar fi folosit o firmă din Emiratele Arabe Unite pentru a ocoli controale comerciale și a importa din China echipamente satelitare cu utilizare militară , într-o achiziție legată de programul său de drone, potrivit The Jerusalem Post , care citează o investigație Financial Times bazată pe contracte comerciale și documente de transport scurse. Financial Times relatează că Forța Aerospațială a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) ar fi cumpărat la finalul lui 2025 o antenă satelitară motorizată de 4,5 metri, produsă în China de StarWin. Tehnologia ar fi fost expediată din Shanghai către portul iranian Bandar Abbas , pe nava chineză de containere Zhong Gu Yin Chuan. Potrivit aceleiași investigații, după o escală în Dubai la 28 august 2025, nava ar fi lăsat un container care a fost ridicat ulterior, la 23 noiembrie 2025, de vasul iranian Rama III. Datele GPS ale navei ar fi indicat o rută din Golful Persic, cu o oprire scurtă în largul Omanului, însă analiza imaginilor satelitare din aceeași zi ar fi arătat că vasul nu se afla în poziția raportată, ceea ce ar sugera o posibilă „falsificare” a semnalului (spoofing). Traseu și documente: ce arată investigația La patru zile după ridicarea containerului, pe 29 noiembrie, imagini satelitare ale portului Bandar Abbas ar fi surprins o navă de dimensiuni și culoare similare cu Rama III intrând în port, potrivit Financial Times. Transportul, datat octombrie 2025 și descris în documente vamale ca „antenă și accesorii”, ar fi cântărit aproape 1,8 tone, împărțite în șase colete. Contractele văzute de Financial Times ar indica faptul că Telesun, companie care se descrie drept furnizor din EAU de sisteme de comunicații prin satelit fixe și mobile în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, ar fi achiziționat echipamentul în numele Ertebatat Faragostar Kish (EFK), o companie iraniană de telecomunicații implicată într-un proiect pentru Saman Industrial Group din Iran. Telesun, Ministerul de Externe al EAU și ambasada Iranului la Londra nu au răspuns solicitărilor de comentarii ale Financial Times, mai notează materialul. Context: suspiciuni mai largi privind livrări mascate Într-un context separat, The New York Times a relatat recent, citând oficiali americani, că firme chineze ar fi planificat vânzări clandestine de armament către Iran, cu transport prin țări terțe pentru a ascunde originea. Potrivit NYT, nu este clar dacă au fost expediate arme sau câte tranzacții ar fi fost aprobate, iar oficialii americani citați ar avea opinii divergente asupra acestor detalii. Pentru mediul de afaceri și zona de conformitate (compliance), cazul descris de Financial Times ridică miza asupra riscurilor de intermediere și a verificărilor de lanț logistic în regiune, în condițiile în care echipamentele de comunicații satelitare pot avea utilizare duală (civilă și militară), iar rutele și documentația de transport pot fi folosite pentru a masca destinația reală sau utilizatorul final. [...]
