Știri
Știri din categoria Externe
Israelul vrea să limiteze actorii externi în discuțiile cu Libanul, respingând explicit rolul Franței, într-un semnal care poate complica arhitectura diplomatică a negocierilor mediate de SUA, potrivit Economica.
Declarația a fost făcută la Washington de Yechiel Leiter, la finalul discuțiilor directe dintre Israel și Liban. Întrebat despre eforturi „concertate” pentru a ține Franța departe de negocieri, reprezentantul israelian a transmis un refuz fără echivoc.
„Cu siguranţă nu dorim să-i vedem pe francezi amestecându-se în aceste negocieri”.
„Ne-am dori să-i ţinem pe francezi cât mai departe posibil practic de orice, dar mai ales când este vorba de negocieri de pace”.
Leiter a susținut că Franța „nu este necesară” și că „nu are nicio influență pozitivă, mai ales nu în Liban”, relatează Agerpres.
Poziția Israelului vine în contextul în care Franța s-a alăturat marți altor 17 țări care au îndemnat Libanul și Israelul să „profite de oportunitatea” discuțiilor directe de pace mediate de Statele Unite.
În același timp, Parisul a insistat pentru includerea frontului libanez în armistițiul încheiat de Statele Unite cu Iranul, demers care a stârnit nemulțumirea Israelului. Franța a catalogat drept „intolerabile” atacurile israeliene asupra Libanului din 8 aprilie, care, potrivit textului citat, au provocat peste 350 de morți și mai mult de 1.200 de răniți, și s-a opus unei ofensive terestre israeliene în Liban.
Materialul notează că relațiile dintre președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu sunt cunoscute ca fiind tensionate, în special după ce Franța a recunoscut statul palestinian.
Recomandate
Președintele Argentinei, Javier Milei , a primit cea mai înaltă distincție civilă a Israelului , într-un gest cu încărcătură diplomatică ce consolidează relația bilaterală într-un moment sensibil pentru societatea israeliană, potrivit The Jerusalem Post . Ceremonia de la Reședința Președintelui din Ierusalim a avut loc luni, cu doar câteva ore înainte de intrarea Israelului în Ziua de Comemorare a Soldaților Căzuți și a Victimelor Terorismului. În sală au fost expuse portrete ale 10 foști angajați ai Reședinței Prezidențiale – sau rude apropiate ale acestora – care au murit în luptă ori au fost uciși de teroriști, alături de lumânări aprinse și o coroană de flori. În discursul său, președintele Isaac Herzog a subliniat sprijinul lui Milei pentru Israel, inclusiv vizita sa după atacurile din 7 octombrie 2023 și poziționările sale „înainte, în timpul și după” războiul cu Iran, descriindu-le drept dovadă de prietenie „prin cuvinte și prin acțiune”. „Vă iubim și vă urăm bun venit. Este o adevărată onoare și o plăcere să vă găzduim în orașul sfânt.” Milei a vorbit despre îmbunătățirea relațiilor dintre Argentina și Israel, despre nevoia de a menține libertatea „într-o lume incertă” și despre valorile și viziunea comune ale celor două țări. De ce contează: semnal politic și validare publică a sprijinului Acordarea Medaliei Prezidențiale de Onoare – cea mai înaltă distincție civilă a Israelului – funcționează ca un semnal politic de recunoaștere a sprijinului diplomatic oferit de Milei, inclusiv în chestiunea ostaticilor israelieni ținuți de Hamas în Gaza, temă menționată în contextul vizitei sale. Tot luni, Milei a primit și un doctorat onorific de la Universitatea Bar-Ilan, „în aprecierea sprijinului diplomatic” pentru Israel și a angajamentului față de eforturile internaționale pentru eliberarea ostaticilor; la ceremonie au participat ostatici eliberați cu origini argentiniene și familiile lor. Context: cine a mai primit distincția Milei este al cincilea președinte decorat cu Medalia de Onoare de către Herzog. Potrivit articolului, ceilalți au fost: Milos Zeman (Cehia) Joe Biden (SUA) Nicos Anastasiades (Cipru) Donald Trump (SUA) Publicația amintește că, anterior, doi președinți americani au primit distincția de la fostul președinte Shimon Peres, care a inaugurat-o: Barack Obama (în timpul mandatului) și Bill Clinton (după încheierea mandatului), în forma inițială numită „Medalia Distincției”. Incident de protocol: mulțimea a urcat pe scenă pentru selfie-uri La final, evenimentul a deviat de la protocolul obișnuit al Reședinței Prezidențiale: înainte ca cei doi lideri să se retragă pentru o discuție privată, mulțimea a urcat pe scenă pentru fotografii, iar personalul de securitate a avut dificultăți în a ține oamenii la distanță. [...]
Deplasarea vicepreședintelui SUA JD Vance la Islamabad pentru posibile discuții de pace cu Iranul depinde de semnale politice de la Teheran , iar partea iraniană ar fi plecat spre întâlnire abia după o aprobare raportată de la liderul suprem, pe fondul presiunilor interne ale Gardienilor Revoluției, potrivit The Jerusalem Post , care citează Axios. Vance este așteptat să plece marți dimineață spre Pakistan pentru discuții potențiale cu Iranul, a relatat Axios, citând trei surse americane. Informația vine după mesaje contradictorii: președintele Donald Trump a declarat luni pentru New York Post că Vance și delegația sa erau deja în drum spre Pakistan, însă alte surse au susținut că vicepreședintele se afla încă în SUA. Presiuni interne la Teheran și condiția „blocadei” din Strâmtoarea Hormuz Potrivit unei surse „cu cunoștință directă” citate de Axios, echipa iraniană de negociere ar fi ezitat din cauza presiunilor Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), care ar fi împins pentru o linie mai dură, inclusiv refuzul discuțiilor fără încetarea „blocadei” americane a Strâmtorii Hormuz. În același timp, mediatorii din Pakistan, Egipt și Turcia ar fi încurajat delegația iraniană să participe la întâlnire, însă aceasta nu ar fi plecat până nu ar fi primit aprobarea liderului suprem al Iranului, conform aceleiași relatări. Cine ar urma să participe Planul delegației iraniene de a călători la Islamabad a fost relatat anterior și de New York Times, care a citat doi oficiali iranieni. Speakerul Parlamentului iranian, Mohammed-Bagher Ghalibaf , este așteptat să conducă delegația. De partea americană, delegația lui Vance ar urma să îi includă pe: Steve Witkoff, emisar special; Jared Kushner, ginerele lui Trump. Miza imediată, din perspectiva operațională, este că fereastra pentru discuții pare condiționată de două variabile greu de controlat public: sincronizarea logistică a delegației americane și, mai ales, aprobarea politică de vârf de la Teheran, în contextul tensiunilor dintre negociatori și IRGC. [...]
În ultima zi a armistițiului, riscul unei noi escaladări SUA–Iran crește pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz , după ce Donald Trump a avertizat că Teheranul „va fi obligat să negocieze”, iar Iranul acuză Washingtonul că încalcă încetarea focului prin presiune militară și blocadă navală, potrivit Adevărul . Trump a declarat luni, într-un interviu telefonic acordat unui post de radio conservator din SUA, că negocierile cu Iranul „vor fi finalizate cu succes” și că „toată lumea va fi mulțumită”, în pofida blocajului evident dintre cele două părți. Tot el a reluat amenințarea că, dacă Iranul nu negociază, se va confrunta cu „probleme cum nu a mai văzut niciodată”. Blocada din Ormuz, miza operațională care tensionează armistițiul Pe fondul armistițiului fragil, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a transmis că Teheranul respinge orice negociere „sub umbra amenințărilor” și a acuzat SUA că folosesc presiunea militară și o blocadă navală pentru a forța concesii. Oficialul iranian a condamnat decizia SUA de a impune o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul o consideră o încălcare a armistițiului mediat de Pakistan. În paralel, tensiunile au escaladat și prin menținerea unei blocade navale asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene, măsură pe care Teheranul o cataloghează drept ilegală. Negocieri anunțate la Islamabad , dar participarea Iranului rămâne incertă Casa Albă a indicat că reprezentanți americani urmează să participe la discuții la Islamabad. Iranul nu a confirmat oficial participarea și a cerut ridicarea blocadei înainte de orice progres diplomatic. Trump a reiterat că un eventual acord trebuie să includă garanții ferme că Iranul nu va obține armă nucleară. Trafic maritim oscilant: redeschidere anunțată, apoi noi restricții În Strâmtoarea Ormuz, Iranul a anunțat inițial redeschiderea traficului maritim, dar ulterior a revenit asupra deciziei și a restricționat din nou navigația, acuzând SUA că nu și-au respectat angajamentele. În acest context, finalul armistițiului găsește părțile cu poziții publice mai dure și cu condiții care, deocamdată, nu se aliniază. [...]
UE ia în calcul măsuri care pot afecta relațiile comerciale cu Israelul , iar discuția se mută din zona politică în cea a instrumentelor de presiune care pot fi adoptate fără unanimitate, potrivit Digi24 . Tema este pe agenda Consiliului Afaceri Externe, reunit pe 21 aprilie la Luxemburg, unde miniștrii vor aborda și războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud și Sudan. În centrul discuției despre Israel este posibilitatea suspendării unor părți din acordul de cooperare UE–Israel, după ce Spania și-a reiterat solicitarea de suspendare. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas , a spus că Uniunea va evalua disponibilitatea statelor membre de a lua măsuri împotriva Israelului. Ce opțiuni sunt pe masă și de ce contează procedural Textul indică faptul că suspendarea integrală a acordului de cooperare ar necesita unanimitatea celor 27 de state membre și ar fi „aproape sigur” blocată de aliații Israelului. În schimb, o variantă considerată mai fezabilă ar fi suspendarea componentei din acord care facilitează relații comerciale mai strânse, măsură care ar necesita doar sprijinul unei majorități ponderate (majoritate calificată). Kallas a punctat că există deja măsuri discutate la nivelul UE, unele dintre ele necesitând majoritate calificată, iar primul pas ar fi evaluarea posibilității de a acționa dacă statele membre doresc să exercite presiune asupra Israelului. Context: de ce s-a întărit poziția unor state UE Potrivit materialului, atitudinile față de Israel s-au înăsprit pe fondul războiului din Gaza, iar ulterior s-au durificat după invazia israeliană în Liban și adoptarea unei noi legi privind pedeapsa cu moartea pentru palestinieni în Cisiordania ocupată. UE ar fi propus încă de anul trecut măsuri potențiale, inclusiv întreruperea relațiilor comerciale sau sancționarea unor miniștri din guvern, însă până acum nu a existat suficient sprijin pentru implementare. O schimbare de poziție din partea unor state mari, precum Germania sau Italia, este prezentată ca relevantă pentru o eventuală majoritate; Roma ar fi semnalat deja o linie mai dură prin suspendarea unui acord de apărare. Alte dosare pe agenda miniștrilor: Ucraina, Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud, Sudan Miniștrii vor discuta și despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după un schimb informal de opinii prin videoconferință cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha . Poziția de principiu a UE rămâne sprijinirea eforturilor diplomatice pentru încetarea războiului și solicitarea către Rusia de a accepta o încetare completă, necondiționată și imediată a focului, precum și angajarea în negocieri constructive. Pe Orientul Mijlociu, este prevăzut un schimb informal de opinii cu premierul Libanului, Nawaf Salam, urmat de discuții despre evoluțiile legate de războiul din Iran și efectele regionale. În material sunt menționate și poziții anterioare ale Kajei Kallas privind încetarea focului convenită între SUA și Iran și apelul la oprirea ostilităților în Liban; este amintită și o declarație a acesteia în Consiliul de Securitate al ONU, potrivit Reuters, despre strâmtoarea Ormuz și necesitatea unei „coaliții internaționale solide pentru securitatea maritimă”. Consiliul va aborda și Caucazul de Sud, cu accent pe Armenia înaintea summitului UE–Armenia de la Erevan (4–5 mai 2026), relațiile UE cu Azerbaidjanul și situația din Georgia, precum și conflictul din Sudan, la trei ani de la începutul ostilităților. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas imediat este evaluarea sprijinului politic între statele membre pentru eventuale măsuri față de Israel, inclusiv opțiuni care pot fi adoptate prin majoritate calificată. Materialul nu indică un calendar pentru o decizie, dar notează că unele inițiative (precum sancțiuni împotriva coloniștilor israelieni „extremiști” din Cisiordania) au fost blocate luni la rând și ar putea depinde de schimbări politice la Budapesta, odată cu instalarea unui nou guvern în Ungaria, în luna mai. [...]
Germania și Franța caută o formulă de „pre-aderare” pentru Ucraina, dar fără bani și fără vot , ceea ce ar putea redesena, prin decizie politică, regulile de acces gradual la mecanismele UE, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: cum poate Uniunea să ofere semnale de integrare rapidă fără să deschidă anticipat bugetul comun și drepturile de decizie. Informația apare în contextul în care Financial Times scrie că Parisul și Berlinul ar fi respins propunerile Comisiei Europene de a „scurta” procesul de aderare, considerat lent și birocratic, în favoarea unor beneficii rapide pentru Kiev. Ce propun Germania și Franța: participare, dar fără drepturi de membru Germania ar lua în calcul un statut de „membru asociat”, care ar permite Ucrainei să participe la reuniunile miniștrilor și liderilor UE, însă fără drept de vot și fără acces automat la bugetul comun al Uniunii. În documentul citat, Berlinul ar argumenta că noul statut ar avea „o forță simbolică prin denumire” și ar putea fi acordat printr-o decizie politică a liderilor UE, evitând procedurile îndelungate. Franța ar descrie o variantă apropiată, sub forma unui „statut de stat integrat”, în care accesul la politica agricolă comună și la finanțarea europeană ar fi amânat până la aderarea deplină. De ce se discută acum: echilibrul politic din UE și temerile privind „aderarea rapidă” Materialul notează că recenta înfrângere electorală a premierului ungar Viktor Orbán, care a vetat începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, a alimentat speranțe de progres. Totuși, majoritatea statelor membre se tem că o cale rapidă pentru Ucraina și alți candidați ar putea afecta echilibrul politic al UE și ar diminua valoarea statutului de membru. Doi înalți funcționari ai Comisiei Europene au declarat pentru Financial Times că direcția generală a documentelor franceze și germane ar fi „probabil” apropiată de propunerea finală a UE pentru Ucraina. Reacția Kievului: „aderarea vagă” riscă să fie percepută ca un substitut Din partea Ucrainei, vicepremierul Taras Kachka, responsabil de integrarea europeană și euro-atlantică, a declarat pentru Financial Times că discuțiile cu Parisul, Berlinul și alte capitale sunt în desfășurare. Un alt oficial ucrainean, citat de aceeași publicație, a spus că Kievul se teme că un concept vag de aderare ar putea fi perceput de o populație obosită de război drept un înlocuitor slab pentru aderarea reală. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că Ucraina nu este interesată de o aderare parțială la UE, comparând ideea cu faptul că Europa nu și-ar dori o versiune „limitata” a armatei ucrainene. Potrivit European Pravda, UE nu a încheiat discuțiile privind posibilitatea aderării Ucrainei în 2027, însă nu există încă un plan convenit pentru proces. [...]
Donald Trump încearcă să-și asume decizia războiului cu Iranul, pe fondul costurilor energetice care apasă economia SUA , negând că ar fi fost împins de Israel într-un conflict tot mai contestat public, potrivit Al Jazeera . Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a scris că „Israel nu m-a convins niciodată să intru în război cu Iranul”, invocând ca motivație „rezultatele din 7 octombrie” și convingerea sa de-o viață că „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară”. Publicația notează însă că nu există dovezi publice care să lege direct Iranul de atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, iar șefa serviciilor de informații a lui Trump, Tulsi Gabbard, a declarat în martie în Congres că Iranul nu construiește o armă nucleară. Miza politică a mesajului vine într-un moment în care războiul „se luptă” să obțină sprijin public, pe fondul unei crize energetice. După loviturile inițiale americano-israeliene, Iranul a blocat Strâmtoarea Hormuz , ceea ce a împins prețurile petrolului în sus. În SUA, costurile energiei au crescut puternic, alimentând inflația: prețul unui galon de benzină (3,8 litri) a rămas peste 4 dolari (aprox. 18 lei), de la sub 3 dolari (aprox. 13,5 lei) înainte de război, la mai bine de o săptămână după intrarea în vigoare a unei încetări a focului între Washington și Teheran. Pe plan intern, Al Jazeera citează un sondaj NBC News potrivit căruia două treimi dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul. În acest context, criticii au indicat Israelul drept „adevărata putere” din spatele conflictului, prezentându-l pe Trump ca pe un lider slab care îl urmează pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Kamala Harris, adversara democrată a lui Trump în 2024, este citată spunând: „A intrat într-un război – a fost tras în el de Bibi Netanyahu. Să fim clari în privința asta – a intrat într-un război pe care poporul american nu îl vrea.” Trump a reluat și atacurile la adresa presei „mainstream” și a sondajelor, pe care le-a numit „știri false”, susținând că ar fi „trucate”, inclusiv printr-o nouă referire la alegerile din 2020, pe care le-a pierdut în fața lui Joe Biden. Ce urmează: încetarea focului expiră, iar negocierile ar putea continua Conflictul este „pus pe pauză”, iar discuții suplimentare între oficiali americani și iranieni ar putea avea loc în această săptămână în Pakistan, potrivit articolului. În același timp, ambele părți au amenințat cu reluarea luptelor dacă nu se ajunge la un acord, iar încetarea focului de două săptămâni urmează să expire miercuri. [...]
