Știri
Știri din categoria Externe
Israelul își declară interesul pentru „pace și normalizare” cu Libanul, un semnal cu potențial de deblocare diplomatică într-un dosar regional cu efecte directe asupra riscului geopolitic, potrivit Al Jazeera.
Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, a afirmat că Israelul vrea să ajungă la „pace și normalizare” cu Libanul. Declarația vine în contextul în care ambasadori din ambele țări urmează să se întâlnească în Statele Unite pentru discuții, marți.
Din informațiile disponibile în material nu reiese agenda exactă a întâlnirii, nivelul de reprezentare dincolo de mențiunea „ambasadori” și nici dacă există un calendar sau obiective concrete care să poată fi măsurate pe termen scurt.
Recomandate
Refuzul vizelor pentru o parte importantă din stafful tehnic al Iranului riscă să complice logistic participarea echipei la Cupa Mondială 2026 , într-un turneu găzduit inclusiv de SUA, pe fondul conflictului deschis dintre cele două țări, potrivit HotNews . Iranul a denunțat sâmbătă un „tratament discriminatoriu”, după ce Statele Unite ar fi refuzat să elibereze vize pentru mai mulți membri ai staffului tehnic al naționalei, relatează News.ro, citată de publicație. Ambasada Iranului în Turcia a susținut, într-un mesaj pe X, că vizele au fost refuzate „unei mari părți” din personalul de conducere și antrenori, consilieri tehnici și altor persoane considerate „parte integrantă” a echipei, calificând situația drept „cel mai înalt nivel de discriminare intenționată”. Reacția a venit după o declarație a ambasadorului SUA în Turcia, Tom Barrack, care a afirmat că jucătorii și „personalul de sprijin necesar” au primit vizele pentru Statele Unite. Diferența de formulare – „personal de sprijin necesar” versus „o mare parte” din stafful tehnic – indică o dispută cu potențial efect direct asupra modului în care echipa își poate organiza pregătirea și activitatea în timpul competiției. Mutarea bazei din SUA în Mexic, pe fondul problemelor de vize Teheranul a negociat mutarea în ultimul moment a bazei echipei din Arizona la Tijuana , în Mexic, invocând problemele legate de vize și un sentiment tot mai puternic în Iran că prezența echipei în SUA ar trebui redusă la minimum. Jucătorii naționalei Iranului pleacă spre Mexic pentru Cupa Mondială FIFA 2026, care se desfășoară între 11 iunie și 19 iulie și este găzduită în comun de 16 orașe din SUA, Canada și Mexic. Context: un turneu cu miză geopolitică Potrivit aceleiași surse, conflictul dintre SUA și Iran a transformat Cupa Mondială într-o competiție cu încărcătură geopolitică, ambele părți părând să folosească turneul pentru a-și afișa poziția politică. Publicația notează că este prima Cupă Mondială, de la înființarea sa în 1930, în care o țară gazdă urmează să primească o țară cu care se află în război. Iranul urmează să ajungă la Tijuana duminică dimineața. În Grupa G, primul meci este programat pe 15 iunie, contra Noii Zeelande, la Los Angeles; Iranul va mai juca la Los Angeles cu Belgia și apoi la Seattle împotriva Egiptului. [...]
Dezvăluirile despre o rețea de baze israeliene în vecinătatea Iranului ridică miza riscului regional și a relațiilor energetice din Caucaz , în condițiile în care Azerbaidjanul este un furnizor important de petrol pentru Israel, iar cooperarea militară dintre cele două state este deja strânsă, potrivit Știrile Pro TV , care citează CNN. Israelul ar fi desfășurat în secret în Azerbaidjan unități militare și servicii de informații de elită, ca parte a unei rețele clandestine din Orientul Mijlociu menite să faciliteze operațiuni împotriva Iranului. Forțele ar fi operat din mai multe baze din sudul Azerbaidjanului, în apropierea frontierei cu Iranul, inclusiv dintr-o locație aflată la circa 100 de kilometri de Tabriz, oraș iranian care a fost țintit de atacuri israeliene în timpul conflictului. Potrivit informațiilor citate, în zonă ar fi fost detașați comandanți ai forțelor speciale pentru misiuni de informații și operațiuni cu drone, ceea ce ar fi oferit Israelului o poziție de supraveghere asupra nordului Iranului în caz de război. Prezența ar fi avut și o componentă de sprijin pentru eventuale misiuni de salvare aeriană, în scenariul în care piloți israelieni ar fi fost doborâți. Operațiunea ar fi implicat „câteva zeci” de soldați, inclusiv membri ai forțelor speciale israeliene, ai unei unități de elită de luptă și salvare aeropurtată, precum și personal al Mossadului , conform uneia dintre sursele CNN. Negări oficiale de la Baku Autoritățile azere au respins public acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Azerbaidjanului în Statele Unite a transmis într-un comunicat pentru CNN: „Respingem cu fermitate acuzaţiile nefondate privind presupusa utilizare a teritoriului azer pentru operaţiuni îndreptate împotriva unor ţări terţe”. Separat, Agenția pentru Dezvoltarea Mass-Media din Azerbaidjan a susținut că publicarea informațiilor urmărește să „semene confuzie” și să „submineze stabilitatea regională”, calificând acuzațiile drept „fabricate” și o „manipulare flagrantă”. O rețea mai largă și implicații pentru relațiile comerciale Materialul indică faptul că Azerbaidjanul nu ar fi singura piesă din această arhitectură: ar exista baze clandestine și în Irak sau în Emiratele Arabe Unite, iar Somaliland ar fi putut oferi o escală pentru zboruri pe distanțe lungi către Iran. Pentru Irak, sunt menționate dezvăluiri comune ale Wall Street Journal și New York Times despre două baze secrete folosite ca sprijin logistic și, la nevoie, pentru căutare și salvare; Bagdadul a dezmințit, afirmând că la începutul lunii martie nu exista nicio „bază sau forță neautorizată” în țară. În cazul Azerbaidjanului, relevanța economică vine din interdependența deja existentă: Baku furnizează Israelului „o mare parte” din petrolul său, iar Israelul vinde Azerbaidjanului armament avansat, inclusiv echipamente folosite în conflictele din Nagorno-Karabah din 2016 și 2020 . Totodată, Azerbaidjanul a fost prima țară străină care a achiziționat sistemul israelian de apărare aeriană în 2016, conform articolului. Pregătirile israeliene de-a lungul frontierei Azerbaidjan–Iran ar fi început cu câteva săptămâni înainte de primele atacuri, iar de la jumătatea lunii ianuarie ar fi existat o operațiune preliminară pentru instalarea de dispozitive de ascultare și echipamente de informații, potrivit a două surse citate de CNN. În acest context, Gershon Kogan, specialist în Iran la Begin-Sadat Center for Strategic Studies, a descris strategia Israelului în Azerbaidjan ca fiind „deliberat discretă”, bazată pe transferuri de arme, cooperare în informații și interdependență tehnologică pe termen lung în sectorul securității, mai notează materialul. [...]
Doborârea a două drone iraniene deasupra Strâmtorii Ormuz ridică din nou riscul operațional pentru traficul maritim internațional în unul dintre cele mai sensibile puncte de tranzit energetic din lume, potrivit Mediafax , care citează un anunț al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM). Forțele americane din Orientul Mijlociu au interceptat și distrus sâmbătă două „drone de atac unidirecționale” iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz, pe care le-au considerat un risc de securitate. În mesajul publicat pe X, CENTCOM a susținut că dronele „amenințau traficul maritim internațional” și că forțele americane rămân „poziționate și pregătite” să continue apărarea împotriva „agresiunii iraniene”. „Mai devreme astăzi, forțele americane din Orientul Mijlociu au doborât două drone de atac unidirecționale iraniene care amenințau traficul maritim internațional în Strâmtoarea Ormuz. Forțele americane rămân poziționate și pregătite să continue apărarea împotriva agresiunii iraniene.” Context: o succesiune de incidente și un armistițiu fragil Episodul este prezentat ca parte a unei serii mai lungi de tensiuni între Washington și Teheran. Mediafax notează că instabilitatea regională „s-a agravat semnificativ” după ce SUA și Israelul „au lansat războiul împotriva Iranului” la finalul lunii februarie. Totodată, publicația menționează că vineri armata americană a anunțat interceptarea și doborârea a patru drone iraniene lansate spre Strâmtoarea Ormuz, iar, „ca ripostă”, Iranul „ar fi lansat” șapte rachete balistice spre Kuweit și Bahrain (formulare care indică faptul că informația nu este prezentată ca fiind confirmată integral în material). Cele două state se află sub armistițiu din luna aprilie , însă, potrivit aceleiași surse, eforturile diplomatice pentru un acord de încetare a conflictului stagnează. [...]
Ucraina își extinde loviturile asupra logisticii rusești prin folosirea unei drone cu rază medie de acțiune, menită să lovească autostrada R280 – principala rută terestră de aprovizionare dintre Rusia și Crimeea, potrivit Digi24 . Miza operațională este tăierea fluxurilor de combustibil și transport pe un coridor pe care Moscova îl considera relativ sigur, la zeci de kilometri în spatele frontului. Drona, numită Morrigan, a fost prezentată de Brigada 412 Nemesis , parte a Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei . Unitatea a publicat filmări cu pregătirile înaintea lansării atacurilor și a descris aparatul drept „arma” sa „secretă”, precizând că este produs local și proiectat pentru a opera „în spatele liniilor inamice”. Potrivit Business Insider , din imagini Morrigan pare să aibă aproximativ 1,5 metri lungime și este lansată de pe o platformă cu șină sau cu catapultă, ceea ce îi permite decolarea fără pistă. Digi24 notează că Morrigan face parte dintr-o clasă de drone folosită tot mai des de Ucraina pentru a lovi forțe și unități logistice rusești aflate la 20–300 de kilometri în spatele liniei frontului, fiind în general mai ușoare decât dronele cu rază lungă utilizate împotriva porturilor, rafinăriilor și bazelor militare din Rusia. Coridorul R280, țintă pentru „încetinirea” înaintării rusești Ținta principală indicată în material este autostrada R280 „Novorossia”, descrisă ca având 600 de kilometri și legând Rostov-pe-Don de Crimeea, traversând regiunile ocupate de Rusia în sudul Ucrainei. Drumul merge în paralel cu coasta Mării Azov și trece prin orașe precum Mariupol și Melitopol, aflându-se, în mod obișnuit, la 80–120 de kilometri de linia frontului. Misiunea acestor drone cu rază medie este, potrivit analiștilor și oficialilor ucraineni citați de Digi24, să încetinească înaintarea trupelor rusești și să le forțeze să se retragă din zone considerate anterior sigure pentru aprovizionare. „Zeci” de ținte distruse și căutarea de rute alternative Brigada Nemesis susține că Morrigan a fost folosită de mai multe ori în Crimeea, unde ar fi distrus ținte importante ale apărării antiaeriene și ale sprijinului rusesc. În prezent, accentul ar fi pe lovirea unităților logistice care operează între Mariupol și Crimeea. Unitatea a publicat, de asemenea, filmări cu drone care lovesc convoaie de aprovizionare cu combustibil pe R280 și afirmă că a distrus „zeci” de camioane și benzinării folosite de ruși. În paralel, oficiali proruși din teritoriile ocupate au declarat, potrivit materialului, că încearcă să găsească noi rute de transport pe fondul intensificării atacurilor ucrainene. [...]
O posibilă vizită a lui Roman Abramovici la Kiev reaprinde discuția despre canalele neoficiale de negociere dintre Ucraina și Rusia, într-un moment în care contactele directe rămân opace, potrivit Adevărul . Președintele rus Vladimir Putin a declarat pe 5 iunie că un om de afaceri rus (pe care nu l-a numit) ar fi mers la Kiev pe 21 mai pentru discuții cu autoritățile ucrainene. Informația a fost relatată de publicația independentă rusă Meduza , iar deputatul ucrainean Oleksii Goncearenko susține că persoana vizată ar fi miliardarul Roman Abramovici, asociat în trecut cu roluri informale de mediere în primele etape ale războiului. Goncearenko afirmă că întâlnirea ar fi avut loc chiar în ziua indicată de Putin și că Abramovici ar fi urmat să transmită un mesaj din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski către Kremlin. Parlamentarul nu a oferit detalii despre conținutul discuțiilor, iar administrația de la Kiev nu a confirmat și nici nu a infirmat până acum informațiile despre o astfel de vizită. Ce a spus Putin despre episodul din 21 mai În versiunea prezentată de Putin, la o zi după vizita omului de afaceri, Ucraina ar fi lansat un atac asupra unui cămin din regiunea Luhansk, teritoriu aflat sub controlul forțelor ruse, pe care Moscova îl califică drept „terorist”. Liderul de la Kremlin a spus că l-ar fi întrebat ulterior pe omul de afaceri ce semnificație are atacul și dacă există o explicație din partea Kievului. Potrivit relatării lui Putin, oligarhul i-ar fi răspuns că nu are explicații, deși ar fi continuat să primească apeluri telefonice din Ucraina. Putin a mai afirmat că, după acel moment, nu ar mai fi existat contact între el și omul de afaceri. De ce contează: Abramovici rămâne un posibil „canal” informal Numele lui Roman Abramovici a fost legat în repetate rânduri de eforturi de mediere între Moscova și Kiev încă din primele săptămâni ale invaziei ruse. În martie 2022, mai multe publicații occidentale au relatat că Putin și-ar fi dat acordul pentru implicarea miliardarului în negocieri de pace. În aceeași perioadă, The Wall Street Journal a scris că Zelenski i-ar fi cerut președintelui american de atunci, Joe Biden, să nu impună sancțiuni împotriva lui Abramovici, considerând că acesta ar putea avea utilitate în dialogul dintre părți. Ulterior, au apărut informații potrivit cărora omul de afaceri ar fi transmis Kremlinului un mesaj scris de mână din partea lui Zelenski, privind condițiile unui posibil acord de pace. Context: suspiciuni de otrăvire, cereale și schimburi de prizonieri Abramovici a fost asociat și cu un episod controversat din timpul negocierilor: investigațiile Bellingcat au indicat că mai mulți participanți ar fi avut simptome compatibile cu o posibilă expunere la substanțe toxice, printre ei fiind menționat și miliardarul rus. Informațiile nu au fost confirmate oficial. În vara lui 2022, Abramovici a fost văzut la Istanbul la ceremonia de semnare a acordului privind exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră . Presa internațională a relatat ulterior că ar fi avut un rol și în negocierile pentru schimburi de prizonieri, alături de prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman. Sancționat de Ucraina, dar cu o excepție În octombrie 2022, Ucraina l-a inclus pe Abramovici pe lista persoanelor sancționate, însă documentele oficiale au prevăzut o amânare a aplicării efective a sancțiunilor până la finalizarea procedurilor legate de schimburi de prizonieri și repatrierea trupurilor militarilor căzuți. În acest context, informațiile despre o posibilă vizită la Kiev rămân neconfirmate oficial, dar readuc în prim-plan ipoteza că Abramovici ar putea continua să fie unul dintre puținii interlocutori acceptați, cel puțin informal, de ambele tabere. [...]
Echipa Iranului la CM ar urma să aibă acces în SUA doar „dus-întors” în ziua meciului , o restricție care complică logistic participarea la turneu și pune presiune pe organizare, potrivit Focus . Conform declarațiilor ambasadorului Iranului în Mexic, Abolfazl Pasandideh , jucătorii ar urma să intre în Statele Unite doar în zilele în care au meciuri la Campionatul Mondial, iar apoi să părăsească SUA în aceeași zi și să se întoarcă la baza din Mexic. Informația a fost relatată de presa din Tijuana, unde diplomatul a vorbit cu jurnaliști. Pe lângă limitarea de timp, ambasadorul a spus că 15 oficiali ai federației iraniene de fotbal nu primiseră încă vize pentru SUA . Potrivit aceleiași surse, Iranul speră ca vizele să fie acordate înainte de primul meci, iar pe listă s-ar afla și președintele federației, Mehdi Tadsch. De ce contează: impact operațional și risc de blocaje Măsura descrisă de ambasador ar însemna că echipa nu poate rămâne în SUA între partide, ceea ce mută aproape integral pregătirea și recuperarea în Mexic și transformă deplasările în operațiuni „în regim de urgență” în zilele de joc. În paralel, întârzierile la vize pentru oficiali pot afecta coordonarea delegației (organizare, relația cu organizatorii, suport administrativ). Contextul invocat este escaladarea tensiunilor: Iranul se află, potrivit articolului, într-un conflict militar cu SUA de la finalul lunii februarie, iar intrarea echipei în Statele Unite a generat deja discuții. Baza în Mexic și programul meciurilor din SUA La finalul lunii mai, federația iraniană a anunțat mutarea cantonamentului din statul american Arizona în Tijuana, la sud de San Diego. Sosirea naționalei în Tijuana era așteptată duminică dimineața devreme (ora locală), potrivit materialului. Meciurile Iranului din faza grupelor sunt programate astfel: 16 iunie, Los Angeles: Iran – Noua Zeelandă 21 iunie, Los Angeles: Iran – Belgia 27 iunie, Seattle: Iran – Egipt Articolul citează agenția dpa ca sursă a informațiilor. [...]
