Știri
Știri din categoria Externe

Israelul afirmă că are pregătite planuri pentru cel puțin încă trei săptămâni de război împotriva Iranului, în timp ce atacurile aeriene continuă, iar conflictul dintre SUA, Israel și Iran intră în a treia săptămână fără perspective clare de încheiere. Informația apare într-o analiză publicată de Reuters, care descrie escaladarea conflictului și efectele asupra piețelor energetice.
Potrivit armatei israeliene, există planuri operaționale detaliate pentru următoarele trei săptămâni, dar și scenarii suplimentare pentru o perioadă mai lungă. Autoritățile israeliene susțin că obiectivul este slăbirea capacităților militare ale Iranului, inclusiv infrastructura de rachete balistice și instalațiile nucleare.
Israelul a mobilizat peste 110.000 de rezerviști, iar armata spune că are încă mii de ținte militare în Iran.
În noaptea precedentă, atacuri aeriene au vizat mai multe orașe, inclusiv:
Potrivit agenției iraniene Mehr, cel puțin cinci persoane au fost ucise și șapte rănite în urma unor lovituri în provincia Markazi. Au fost raportate pagube inclusiv la clădiri rezidențiale și la o școală.
În paralel, Iranul a lansat rachete și drone asupra mai multor ținte regionale. Garda Revoluționară a anunțat atacuri asupra unor zone din Tel Aviv, dar și asupra unor baze militare americane din Orientul Mijlociu.
Drone iraniene au lovit infrastructură energetică din Emiratele Arabe Unite, inclusiv o instalație de combustibil din apropierea aeroportului din Dubai, ceea ce a dus la suspendarea temporară a zborurilor.
În același timp, operațiunile de încărcare a petrolului au fost suspendate în portul Fujairah, după un atac cu dronă asupra unei instalații petroliere.
Conflictul a afectat și transportul global de energie. Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate din lume, rămâne parțial blocată.
Această situație a determinat creșterea prețului petrolului, iar cotația Brent a depășit 104 dolari pe baril, alimentând temeri privind o nouă creștere a inflației globale.
Președintele american Donald Trump a cerut formarea unei coaliții internaționale pentru securizarea strâmtorii, avertizând că NATO ar putea avea un „viitor foarte rău” dacă aliații nu sprijină Washingtonul.
Totuși, unele state au refuzat implicarea militară directă. Japonia a declarat că nu are planuri să trimită nave în zonă, iar Australia a anunțat că va contribui doar cu avioane de supraveghere și sisteme de apărare pentru Emiratele Arabe Unite.
În acest context, miniștrii de externe ai Uniunii Europene urmează să discute consolidarea unei misiuni navale existente în Orientul Mijlociu, deși extinderea acesteia la Strâmtoarea Ormuz nu este deocamdată decisă.
Recomandate

Donald Trump ia în calcul formarea unei „Coaliții Hormuz” și chiar ocuparea terminalului petrolier iranian Kharg Island , într-o încercare de a forța redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Informația apare într-o analiză publicată de Axios , care citează oficiali americani și surse diplomatice. Casa Albă încearcă să formeze o coaliție internațională care să escorteze navele comerciale și petrolierele prin strâmtoare, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Planul Washingtonului: „Hormuz Coalition” Potrivit surselor citate, administrația Trump discută cu mai multe state pentru a crea o alianță militară care să securizeze traficul maritim din Golf. Președintele american a cerut explicit sprijinul unor țări precum: China Franța Japonia Coreea de Sud Marea Britanie Washingtonul discută deja cu aproximativ șapte state , însă unele dintre ele au refuzat sau au evitat să se angajeze public în această inițiativă. Oficialii americani spun că misiunea ar putea include: nave militare drone de supraveghere sisteme de comandă și control alte echipamente militare pentru escortarea petrolierelor. Kharg Island – ținta strategică a SUA În paralel, administrația Trump analizează un scenariu mult mai agresiv: ocuparea terminalului petrolier iranian de pe Kharg Island . Această insulă, situată la aproximativ 24 km de coasta Iranului , este extrem de importantă deoarece: gestionează aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului reprezintă principalul hub energetic al regimului de la Teheran. Potrivit unor oficiali americani, controlul asupra insulei ar putea produce un „knockout economic” pentru Iran , deoarece ar bloca aproape complet exporturile sale de petrol. Riscuri majore de escaladare Un astfel de scenariu ar implica trimiterea de trupe americane la sol , ceea ce ar putea declanșa o escaladare majoră a conflictului. Experții avertizează că Iranul ar putea răspunde prin atacuri asupra: infrastructurii petroliere din statele din Golf conductelor energetice regionale facilităților petroliere din Arabia Saudită. Deocamdată, oficialii de la Casa Albă spun că nu a fost luată nicio decizie finală privind Kharg Island. Contextul crizei energetice globale Blocada Iranului asupra Strâmtorii Ormuz afectează aproximativ 20% din transporturile globale de petrol , ceea ce a dus la creșterea prețurilor energiei. Teheranul permite însă petrolierelor care transportă petrol iranian către China să traverseze zona, în timp ce limitează exporturile altor state din Golf. Această situație pune presiune asupra administrației americane, care încearcă să reducă impactul economic al conflictului. [...]

Războiul dintre Israel, SUA și Iran continuă să escaladeze, cu atacuri, interceptări și temeri legate de apărarea antirachetă. A 16-a zi de conflict a adus noi atacuri în Orientul Mijlociu , inclusiv lovituri asupra unor ținte din Iran, lansări de rachete către statele din Golf și incidente în Irak, unde ambasada SUA din Bagdad a fost din nou vizată. În același timp, oficiali israelieni au avertizat că stocurile de interceptori pentru sistemele de apărare antirachetă au ajuns la niveluri critice , după săptămâni de atacuri cu rachete și drone din partea Iranului și a aliaților săi. Conform unor informații citate de presa americană, Washingtonul știa de luni de zile că Israelul ar putea avea probleme în menținerea capacității de interceptare într-un conflict prelungit. În paralel, tensiunile se extind în întreaga regiune. Arabia Saudită și Qatar au anunțat că au interceptat mai multe drone și rachete balistice lansate de Iran , iar explozii au fost auzite inclusiv în Bahrain. În Dubai , autoritățile au explicat zgomotele puternice din zona Marina drept rezultatul unor interceptări ale apărării aeriene. Conflictul are și consecințe în Irak. Ambasada Statelor Unite din Bagdad a fost ținta unui atac cu drone, la scurt timp după lovituri aeriene atribuite Washingtonului împotriva unei grupări armate pro-iraniene. Într-un cartier din capitala irakiană, o rachetă a lovit o locuință folosită de Brigăzile Hezbollah, iar trei combatanți au murit. Printre victime s-ar afla și un comandant al grupării. Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a respins ideea unui armistițiu propus de Iran , afirmând că „condițiile nu sunt încă suficient de bune”. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a cerut altor state să evite acțiuni care ar putea extinde conflictul. Tot în această perioadă, Iranul a prezentat un nou tip de muniție folosit în conflict, racheta balistică Sejil , cu o rază de acțiune estimată între 2.000 și 2.500 de kilometri. Armata israeliană estimează că ofensiva ar putea continua cel puțin încă trei săptămâni , susținând că există „mii de ținte” rămase de lovit în Iran. În paralel, guvernul de la Ierusalim a aprobat un pachet de aproximativ 827 de milioane de dolari pentru achiziții militare urgente, menite să refacă stocurile de armament și muniții. [...]

Apelul lui Donald Trump pentru trimiterea unor forțe militare internaționale care să securizeze Strâmtoarea Ormuz este primit cu reticență sau refuz de mai mulți aliați ai SUA , inclusiv din Europa și din regiunea Indo-Pacific. Informația este relatată de Biziday , care citează reacțiile oficiale ale mai multor guverne după solicitarea Washingtonului. Președintele american avertizase anterior că „viitorul NATO ar putea fi foarte rău” dacă aliații nu contribuie la redeschiderea acestei rute maritime strategice, blocată în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Reacții rezervate din partea Europei Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat că securizarea Strâmtorii Ormuz nu intră în mod direct în atribuțiile NATO, subliniind că nu există state membre ale alianței în acea zonă . Totuși, statele Uniunii Europene urmează să discute ce măsuri pot lua pentru menținerea deschisă a rutei maritime, având în vedere importanța acesteia pentru aprovizionarea cu energie a Europei. Mai multe state europene s-au arătat reticente față de ideea unei intervenții navale directe: Marea Britanie analizează opțiuni defensive, precum trimiterea de avioane sau drone pentru detectarea minelor maritime, dar premierul Keir Starmer a respins implicarea militară navală directă. Franța a refuzat explicit solicitarea Washingtonului, afirmând că nu dorește escaladarea conflictului, deși portavionul Charles de Gaulle se deplasează spre estul Mediteranei pentru protejarea intereselor europene. Germania a exprimat scepticism cu privire la eficiența extinderii misiunii navale europene în Strâmtoarea Ormuz. Refuz și din partea unor aliați din Pacific Nici aliații SUA din regiunea Asia-Pacific nu s-au arătat dispuși să participe la operațiuni militare în zonă. Japonia a declarat că nu intenționează să trimită nave militare în Orientul Mijlociu în acest moment. Coreea de Sud monitorizează situația și consultă aliații înainte de a lua o decizie. Australia a respins explicit trimiterea de nave în strâmtoare. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă , iar blocada instituită de Iran a dus deja la creșterea prețului petrolului la aproximativ 105 dolari pe baril , cu circa 45% peste nivelul de la începutul conflictului. Trump a sugerat că aproximativ șapte state ar trebui să participe la operațiunea de securizare , menționând în special țări care depind puternic de petrolul din Golf, precum Japonia, Coreea de Sud sau Marea Britanie. În același timp, liderul american a cerut și implicarea Chinei , avertizând că ar putea amâna o întâlnire planificată cu președintele Xi Jinping dacă Beijingul nu contribuie la redeschiderea rutei maritime. [...]

Donald Trump avertizează că NATO ar putea avea un viitor „foarte rău” dacă aliații nu sprijină SUA în securizarea Strâmtorii Ormuz , un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel global. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat Financial Times și este relatată de Știrile ProTV . Președintele american a cerut țărilor NATO să contribuie la protejarea acestei rute maritime esențiale, afectată de tensiunile din Golf generate de conflictul cu Iranul. Apel pentru implicarea aliaților Trump a declarat că statele care depind de Strâmtoarea Ormuz pentru aprovizionarea cu energie ar trebui să participe la operațiunile de securizare a zonei. „Este firesc ca cei care beneficiază de această strâmtoare să ajute pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a spus liderul american. Întrebat ce tip de sprijin ar trebui oferit, Trump a precizat că este nevoie de „orice este necesar”, inclusiv nave de deminare sau alte resurse militare. Critici la adresa unor aliați europeni Președintele SUA a criticat și lipsa unui sprijin imediat din partea unor aliați europeni, în special Marea Britanie. El a spus că Londra a promis trimiterea unor nave militare doar după ce operațiunile americane au redus riscurile din regiune. Trump a afirmat că NATO funcționează uneori „ca o stradă cu sens unic”, sugerând că Statele Unite oferă sprijin militar aliaților fără a primi întotdeauna același nivel de implicare. Mesaj către China În același interviu, liderul american a cerut și Chinei să contribuie la stabilizarea situației din Golf. Trump a argumentat că Beijingul depinde masiv de petrolul transportat prin Strâmtoarea Ormuz. „China își ia aproximativ 90% din petrol prin această strâmtoare”, a spus Trump, sugerând că Beijingul ar trebui să participe la eforturile internaționale pentru menținerea securității maritime. Președintele american a indicat că ar putea chiar amâna un summit planificat cu liderul chinez Xi Jinping dacă nu există claritate privind poziția Chinei în această problemă. Importanța strategică a strâmtorii Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul de energie. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă, iar orice blocaj sau atac asupra infrastructurii maritime poate provoca perturbări majore pe piețele energetice. Declarațiile lui Trump vin într-un moment de tensiuni crescute în regiune, după atacuri și incidente navale asociate conflictului cu Iranul. [...]

Iranul susține că a atacat trei baze militare americane din Orientul Mijlociu , în timp ce conflictul dintre Iran, Statele Unite și Israel a intrat în a treia săptămână fără semne de calmare. Informația a fost anunțată de Gardienii Revoluției (IRGC) și relatată de Daily Sabah , însă afirmațiile nu au fost confirmate independent până în acest moment. Potrivit declarațiilor citate de presă, operațiunea ar face parte din al 52-lea val al „Operațiunii True Promise 4” , pe care Teheranul o prezintă drept răspuns la atacurile aeriene lansate anterior de Statele Unite și Israel asupra unor obiective nucleare și militare iraniene. Baze americane vizate Conform agenției iraniene Fars, citată de presa internațională, IRGC ar fi lovit trei obiective militare americane din regiune: Baza militară Țara Ce susține Iranul Al-Harir Irak (Erbil) Atac asupra unui „centru de concentrare a forțelor americane” Ali al Salem Kuweit Baza ar fi fost lovită cu rachete și drone Arifjan Kuweit Distrusă, potrivit declarațiilor iraniene Autoritățile americane nu au confirmat distrugerea acestor baze. În același comunicat, IRGC a lansat și amenințări directe la adresa premierului israelian Benjamin Netanyahu , afirmând că îl va „urmări și elimina”. Biroul premierului israelian a respins declarația, calificând-o drept „fake news”. Escaladare în statele din Golf Tensiunile s-au extins și asupra statelor din Golf. Arabia Saudită a anunțat că a interceptat 6 rachete balistice și peste 30 de drone deasupra regiunii Riyadh și a bazei aeriene Prince Sultan, potrivit Arab News . Emiratele Arabe Unite au raportat interceptarea a 9 rachete și 33 de drone , exploziile auzite în Dubai fiind atribuite sistemelor de apărare antiaeriană. Pentru prima dată de la începutul conflictului, Iranul a amenințat și infrastructura economică a statelor vecine , cerând evacuarea unor porturi majore din Emiratele Arabe Unite și susținând – fără dovezi – că acestea ar fi fost folosite de SUA pentru atacuri asupra insulei petroliere iraniene Kharg. Rachete lansate și asupra Israelului Sirenele de raid aerian au răsunat și în Tel Aviv și zona centrală a Israelului , după lansarea unor rachete balistice iraniene. Sistemele de apărare Arrow și David’s Sling au interceptat majoritatea proiectilelor, însă două persoane în vârstă au fost rănite ușor în orașul Holon, potrivit presei israeliene. Bilanțul conflictului Războiul a început pe 28 februarie , când Statele Unite și Israelul au atacat instalații nucleare și militare iraniene. De atunci: peste 1.300 de persoane au murit în Iran , potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii; 12 persoane au murit în Israel în urma atacurilor cu rachete; 13 militari americani și-au pierdut viața; cel puțin 26 de persoane au murit în statele din Golf . Conflictul continuă să se extindă regional, iar schimburile de atacuri dintre Iran și aliații occidentali ridică temeri privind un război mai amplu în Orientul Mijlociu . [...]

Iranul a intensificat atacurile cu rachete și drone asupra statelor din Golf , lovind baze militare, infrastructură energetică și zone civile în cadrul operațiunii numite „True Promise 4”. Potrivit relatărilor citate de CNN , ofensiva aeriană s-a extins în perioada 14-15 martie 2026 și a vizat mai multe țări din regiune, pe fondul conflictului declanșat după atacurile SUA și Israel asupra Iranului din 28 februarie. Campania militară a ajuns în a treia săptămână , iar toate statele vizate au anunțat că au interceptat o parte dintre rachetele și dronele lansate. Atacuri în mai multe state din Golf Arabia Saudită a declarat că sistemele sale de apărare au interceptat și distrus 10 drone îndreptate spre capitala Riyadh și provincia estică. În plus, apărarea aeriană saudită a doborât șase rachete balistice care vizau regiunea al-Kharj, unde se află baza aeriană Prince Sultan, utilizată de forțe americane. În Emiratele Arabe Unite, autoritățile au anunțat că au interceptat nouă rachete balistice și 33 de drone lansate din Iran. De la începutul conflictului, Emiratele susțin că au neutralizat 294 de rachete balistice, 15 rachete de croazieră și aproximativ 1.600 de drone . Atacurile au provocat cel puțin șase morți și peste 140 de răniți , printre victime aflându-se cetățeni din mai multe țări. Qatar a raportat interceptarea a patru rachete balistice și mai multe drone , iar în Kuweit două drone au lovit baza aeriană Ahmed Al-Jaber, unde sunt staționați militari americani, rănind trei soldați. Bahrain a transmis că, de la începutul conflictului, a interceptat 125 de rachete și 203 drone , unele atacuri provocând incendii la depozite de combustibil și victime civile. IRGC revendică atacurile Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a anunțat că atacurile fac parte din valul 52 al operațiunii „True Promise 4” , care ar fi vizat baze militare americane și instalații asociate cu operațiunile SUA și Israel în regiune. Potrivit declarațiilor IRGC, printre țintele lovite s-ar număra: baza aeriană Al-Harir din Erbil (Irak) baza Ali Al Salem și Camp Arifjan din Kuweit baza Al Dhafra din Emiratele Arabe Unite Iranul susține că a folosit inclusiv rachete hipersonice Fattah și rachete balistice Ghadr. Impact regional și economic Escaladarea conflictului a afectat puternic transportul aerian și maritim din regiune. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut drastic, iar Iranul a declarat că nu va permite exportul de petrol către Statele Unite și aliații acestora atât timp cât conflictul continuă. Potrivit UK Maritime Trade Operations, cel puțin 17 nave comerciale au fost vizate sau afectate în zona Golfului Persic de la începutul ostilităților. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat pe 11 martie Rezoluția 2817 , care condamnă atacurile Iranului asupra statelor membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului. Opinie: conflictul riscă să devină o criză regională majoră Extinderea atacurilor asupra mai multor state din Golf indică o escaladare care depășește cadrul confruntării inițiale dintre Iran, Israel și Statele Unite. Implicarea directă a bazelor militare americane și a infrastructurii energetice din regiune crește riscul transformării conflictului într-un război regional cu efecte globale, mai ales asupra pieței petrolului și transportului maritim. Dacă atacurile continuă, presiunea asupra aliaților occidentali și asupra statelor din Golf de a răspunde militar ar putea amplifica rapid tensiunile și ar putea destabiliza una dintre cele mai importante zone energetice ale lumii. [...]