Știri
Știri din categoria Externe

Israelul amenință că îl va elimina pe noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, la scurt timp după ce acesta a fost anunțat oficial ca succesor al ayatollahului Ali Khamenei, într-o escaladare majoră a conflictului dintre cele două state. Oficiali israelieni de rang înalt au transmis că noul lider iranian ar putea deveni o „țintă clară pentru eliminare”, pe fondul operațiunilor militare intense din regiune.
Declarațiile au venit imediat după anunțul televiziunii de stat iraniene din 8 martie 2026, care a confirmat că Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem, a fost numit în fruntea regimului de la Teheran. Israelul a reacționat dur, Ministerul de Externe publicând pe platforma X un mesaj în care îl descrie drept „un alt tiran” care ar continua politicile dure ale tatălui său.
Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a transmis un avertisment direct: orice lider care continuă planurile Iranului de a amenința Israelul, Statele Unite și aliații din regiune „va deveni o țintă pentru eliminare, indiferent de nume sau de locul unde se ascunde”. Mesaje similare au fost publicate și de armata israeliană (IDF), inclusiv în limba persană, avertizând că Israelul va urmări „orice succesor al regimului iranian”.
Conflictul dintre Israel și Iran a intrat deja în a doua săptămână. Armata israeliană a anunțat pe 9 martie o nouă serie de atacuri aeriene asupra infrastructurii militare iraniene din mai multe zone, inclusiv:
În paralel, au fost vizate și poziții ale grupării Hezbollah din Beirut. Potrivit unor surse citate de Reuters, aviația israeliană a efectuat mii de misiuni aeriene de la începutul confruntărilor, declanșate pe 28 februarie, când lovituri comune americano-israeliene ar fi dus la moartea ayatollahului Ali Khamenei și a mai multor comandanți militari iranieni.

Situația lui Mojtaba Khamenei rămâne neclară. Acesta nu a apărut public de la începutul conflictului, iar unele informații sugerează că ar fi fost rănit într-un atac israelian anterior. Televiziunea de stat iraniană l-a descris drept „Jaanbaz”, termen folosit în Iran pentru veteranii răniți în război, însă autoritățile de la Teheran nu au confirmat oficial aceste informații.
Reprezentantul Israelului la ONU, Danny Danon, a declarat că schimbarea liderului suprem „nu schimbă natura regimului iranian”, sugerând că Israelul va continua strategia de lovire a conducerii politice și militare a Iranului.
Recomandate

Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor , într-un demers care menține presiunea asupra fluxurilor energetice și a costurilor de transport, potrivit Al Jazeera . Teheranul spune că a discutat cu mediatori din Qatar și cere Statelor Unite să accepte „condiții rezonabile” pentru reluarea traficului prin strâmtoare. Vice-ministrul iranian de externe Kazem Gharibabadi a declarat, citat de agenția semi-oficială Tasnim, că o delegație din Qatar a venit la Teheran vineri seară și a avut două ore de discuții cu oficiali iranieni. El a precizat că aceste contacte nu au devenit încă negocieri formale, dar că, dacă vor evolua, ar urma să includă detalii tehnice despre programul nuclear al Iranului. În același timp, poziția Teheranului rămâne că uraniul îmbogățit nu trebuie să părăsească țara. Condițiile Iranului și miza economică a Hormuz Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a spus, potrivit televiziunii de stat, că discuțiile regionale „trebuie să primească o șansă”, iar „blocada trebuie ridicată rațional”. El a susținut că redeschiderea Strâmtorii Hormuz „nu este dificilă”, dar că devine „inutilă” cât timp cererile Iranului nu sunt îndeplinite. Condițiile menționate includ: încetarea războiului „pe toate fronturile”; deblocarea activelor iraniene; ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor de petrol; încetarea „contra-blocadei” americane asupra porturilor iraniene. Iranul a restricționat transportul maritim prin strâmtoare de la începutul războiului, iar ruta „în mod normal” ar fi transportat aproximativ o cincime din petrolul mondial, notează publicația. În replică, SUA au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene. În acest context, conflictul a perturbat transportul maritim și a împins în sus prețurile globale la energie. Poziția Washingtonului și riscul de escaladare Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Fox News că își dorește un acord „permanent” care să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară, adăugând că oficialii iranieni sunt „foarte, foarte dificili”. El a susținut că, în trecut, Iranul ar fi încălcat rapid înțelegeri. Gharibabadi a mai afirmat că Teheranul consideră blocada economică americană un act de război și că va „întreprinde orice acțiune necesară” pentru a o sparge, ceea ce indică faptul că presiunea asupra rutelor maritime și a pieței energetice poate continua în lipsa unui compromis. „Război economic tăcut” și semnale militare interne Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, citat de agenția de stat IRNA, că Iranul se confruntă cu un „război economic tăcut”, „mai dur decât un război cu rachete”. El a spus că guvernul lucrează pentru a evita întreruperile de curent în timpul iernii. Separat, comandantul Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul-maior Ahmad Vahidi, a vizitat o facilitate subterană de rachete, potrivit Tasnim, fiind informat despre nivelul de pregătire și evoluțiile recente ale programului de rachete. Vizita vine după prezentarea, la începutul lunii, a unei noi facilități subterane. În lipsa unor negocieri formale și cu condiții politice și economice explicite puse pe masă, redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne legată de un pachet mai larg: sancțiuni, active înghețate și arhitectura de securitate din regiune. [...]

Kievul a cerut SUA să medieze o nouă evacuare din teritorii ocupate , vizând 15 localități din regiunile Herson și Zaporojie, după modelul operațiunii din Aleșki , potrivit Meduza . Propunea transmisă de Ucraina către Statele Unite se referă la organizarea unei misiuni umanitare pentru evacuarea civililor din localități aflate pe teritorii ucrainene ocupate de armata rusă, a declarat președintele Volodimir Zelenski , conform publicației, care citează Ukrainska Pravda. Ce localități sunt vizate În regiunea Herson, lista include: Radensk, Kostogrizovo, Golaia Pristan, Stara Zburievka, Nova Zburievka, Gladkovka, Velikie Kopani, Kardashinka și Velika Kardashinka. În regiunea Zaporojie sunt menționate: Maiachka, Zlatopol, Dneprorudnoe, Kamenskoe, Verhnia Krinița și Vasilievka. Zelenski a precizat că lista ar urma să fie actualizată pe măsură ce sunt clarificate numărul persoanelor și starea acestora în localitățile de pe teritoriile ocupate. De ce contează: precedentul Aleșki și miza unui armistițiu local Misiunea propusă ar urma să se bazeze pe „succesul” evacuării similare din Aleșki (denumirea ucraineană: Oleșki), oraș descris ca fiind în pragul unei catastrofe umanitare. Potrivit informațiilor prezentate, operațiunea din Aleșki a avut loc la finalul lunii octombrie, cu medierea SUA: au fost evacuați „câteva sute” de oameni, iar celor care au ales să rămână li s-a livrat ajutor umanitar. Pe durata misiunii, Rusia și Ucraina au oprit focul în zona Aleșki. În același context, Meduza notează că, la începutul lui noiembrie, președintele rus Vladimir Putin a propus o operațiune umanitară similară în Konstantinovka (regiunea Donețk), însă pe 19 noiembrie a spus că a refuzat să discute o posibilă încetare a focului cu Ucraina „într-o serie de domenii”, după loviturile Ucrainei asupra Podului Crimeei. Separat, prima doamnă a SUA, Melania Trump, care a participat la misiunea din Aleșki, a declarat că SUA poartă negocieri cu părțile aflate în conflict pentru o nouă încetare a focului și că speră să se ajungă la aceasta până la Crăciun, fără să precizeze unde ar urma să se aplice. [...]

Aproape jumătate dintre germani vor reducerea sau oprirea ajutorului pentru Ucraina , un semnal cu potențial impact asupra continuității sprijinului financiar și militar al Berlinului, potrivit datelor citate de HotNews dintr-un sondaj YouGov realizat pentru publicația germană Welt am Sonntag. 49% dintre respondenți spun că ajutorul acordat Ucrainei ar trebui redus sau oprit. În detaliu, 25% susțin oprirea completă a sprijinului, iar 24% ar prefera reducerea lui. La polul opus, aproximativ 30% consideră că ajutorul ar trebui menținut la nivelul actual, iar 9% ar dori majorarea acestuia. Sprijinul Germaniei include ajutor financiar, armament și asistență umanitară. Diferențe puternice pe linii politice Sondajul indică o polarizare în funcție de preferințele politice: Alegătorii Verzilor : jumătate vor menținerea ajutorului la nivelul actual, iar 32% susțin majorarea. Alegătorii AfD (extrema dreaptă) : 62% vor oprirea ajutorului, iar 27% reducerea lui. Alegătorii CDU/CSU, SPD și Die Linke : se poziționează între aceste două extreme, fără procente detaliate în material. Cine susține mai mult sprijinul și ce așteptări există de la Merz Sprijinul pentru Ucraina este „deosebit de ridicat” în rândul celor mai tineri respondenți (18–29 de ani) și al celor de peste 70 de ani, potrivit sondajului. Separat, aproape jumătate dintre participanți consideră că șeful guvernului german, Friedrich Merz , ar trebui să discute „cât mai curând posibil” cu președintele rus Vladimir Putin, chiar dacă Rusia nu face în prealabil concesii în războiul din Ucraina. Sondajul este prezentat ca reprezentativ pentru populația Germaniei de cel puțin 18 ani; YouGov a intervievat online 2.329 de adulți. [...]

Mesajul transmis de Donald Trump despre redirecționarea banilor pentru Ucraina ridică miza negocierilor și presiunea pe bugetele europene în perspectiva unei eventuale încheieri a războiului, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Trump le-ar fi transmis liderilor europeni, la reuniunea „Coaliției de Voință” de la Berlin (joi), că Europa cheltuiește prea mult pentru război și că acești bani ar putea fi folosiți ulterior în interiorul țărilor europene. Zelenski a relatat jurnaliștilor, înaintea unei întâlniri la Kiev cu ministrul britanic al apărării, Wes Streeting, că mesajul lui Trump nu i s-a părut o amenințare. „A spus că Europa cheltuieşte foarte mulţi bani şi că i-ar putea folosi pentru propriile ţări după încheierea războiului. Nu a sunat ca o ameninţare.” Ce înseamnă pentru sprijinul financiar și pentru calendarul negocierilor Din perspectiva Kievului, discuția despre costurile suportate de Europa se leagă direct de arhitectura viitoare a sprijinului occidental. Zelenski a salutat implicarea Europei în negocieri, dar a cerut Statelor Unite să stabilească „agenda și data următoarei runde”, semnalând că Washingtonul rămâne actorul-cheie pentru ritmul discuțiilor. În același timp, liderul ucrainean a spus că este mai sceptic decât partea americană în privința disponibilității lui Vladimir Putin de a face compromisuri. „Sunt puţin mai sceptic decât americanii în privinţa faptului că el este pregătit să facă compromisuri.” Context operațional: atacuri și presiune pentru intensificarea sprijinului Întâlnirea de la Kiev cu ministrul britanic al apărării a avut loc după un atac rusesc asupra orașului Krivoi Rog, soldat cu doi morți și zeci de răniți, menționat de publicație cu trimitere la un material separat. Streeting a spus că declarațiile lui Putin despre dorința de pace sunt contrazise de bombardamentele rusești și a calificat drept „o provocare revoltătoare” încălcarea spațiului aerian polonez , îndemnând aliații să intensifice sprijinul pentru Ucraina. Garanții de securitate și miza NATO Zelenski a reiterat că Ucraina își dorește „foarte mult” aderarea la NATO, pe care o consideră una dintre cele mai evidente garanții de securitate. În paralel, Jared Kushner, prezentat ca emisar special al lui Donald Trump, a declarat că SUA ar fi dispuse să ofere Ucrainei garanții de securitate similare celor din Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), susținând că Rusia ar fi acceptat deja acest principiu. Kushner a adăugat că deschiderea lui Trump depinde și de „interesele Statelor Unite”. Poziționarea Washingtonului față de Europa Kushner a mai spus că Trump a discutat telefonic cu liderii prezenți la reuniunea de la Berlin și că urmărește un acord privind Ucraina împreună cu partenerii europeni, nu separat. „Președintele Trump dorește să ajungă la un acord cu Europa alături. Nu încearcă să impună nimic unilateral.” În lipsa unor detalii despre sume sau mecanisme concrete, semnalul politic rămâne însă relevant pentru capitalele europene: discuția despre „banii pentru Ucraina” este împinsă în prim-planul negocierilor, iar presiunea de a justifica intern costurile războiului ar putea crește pe măsură ce se conturează un posibil acord. [...]

Presiunea Washingtonului pentru un acord rapid riscă să împingă Ucraina spre concesii majore , pe fondul eforturilor președintelui american Donald Trump de a încheia războiul înainte ca democrații să preia controlul Congresului în ianuarie, potrivit The Jerusalem Post . În acest context, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a calificat drept „foarte nereușit” pentru Vladimir Putin summitul trilateral din această săptămână dintre liderii Chinei, Rusiei și SUA. Zelenski a spus că Putin nu a reușit să recreeze simbolic conferința de la Ialta din 1945, care a decis soarta Europei după al Doilea Război Mondial. Declarațiile vin în timp ce Trump își intensifică demersurile pentru un acord de pace între Ucraina și Rusia, într-o fereastră politică pe care publicația o leagă de schimbarea majorității în Congresul SUA. După întâlnirea cu Putin în China, Trump a afirmat că liderul rus i-ar fi transmis că Moscova este „pregătită pentru pace”. Temeri în Europa: acordul SUA ar putea cere concesii teritoriale și politice Oficiali europeni citați în material spun că există îngrijorări tot mai mari că Washingtonul ar putea împinge un acord care să oblige Ucraina la concesii teritoriale și politice semnificative. Un alt oficial a descris diferența de ritm: americanii ar fi grăbiți să ajungă la o înțelegere, în timp ce Rusia „nu pare să se grăbească”. Un oficial ucrainean de rang înalt, citat de Financial Times, a spus că calendarul propus de Washington a alimentat temeri la Kiev că Zelenski ar putea fi presat să accepte un acord „în mare parte în termenii Moscovei” înainte de instalarea noului Congres. „Trump îl place pe Putin și vrea să termine totul până în ianuarie”, a spus oficialul, adăugând că Rusia „ar putea avea termeni mai buni” dacă un acord ar fi încheiat înainte de acel moment. Două cadre de negociere discutate de emisarii SUA Materialul arată că emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff au purtat săptămâni de negocieri cu oficiali ruși, ucraineni și europeni, inclusiv întâlniri la Moscova, Dublin și Berlin, subliniind urgența ajungerii la un acord. Potrivit unei relatări The Wall Street Journal, cei doi ar fi discutat două posibile cadre pentru încheierea războiului: un scenariu în care Ucraina ar renunța la teritoriul pe care îl mai controlează în estul Donbasului, în schimbul aderării depline la NATO; un scenariu de „înghețare” a conflictului pe actualele linii ale frontului, cu păstrarea controlului teritorial de către fiecare parte și cu garanții de securitate pentru Ucraina printr-un tratat internațional cu SUA și, posibil, aliați europeni. Publicația notează că orice acord final ar necesita consimțământul atât al Ucrainei, cât și al Rusiei. NATO rămâne o necunoscută pentru Kiev Întrebat despre posibilitatea aderării Ucrainei la NATO la finalul războiului, Zelenski a spus că subiectul a fost ridicat la reuniunea „Coaliției celor dispuși” de la Berlin, dar că nu este clar, în acest moment, dacă Ucraina va putea intra în alianță. În plus, aderarea ar necesita acord unanim din partea statelor membre NATO, un obstacol major. În timp ce președintele francez Emmanuel Macron a spus că este momentul să fie luată în calcul aderarea Ucrainei, cancelarul german Friedrich Merz este prezentat ca fiind mai sceptic, afirmând – potrivit relatării – că nu se așteaptă ca Ucraina să intre în NATO „în timpul vieții sale”. [...]

Atacul cu drone asupra unui cargou rusesc în Golful Finlandei ridică riscul operațional pe rutele maritime din Marea Baltică , esențiale pentru exporturile de energie și cereale ale Rusiei, potrivit Biziday . Incidentul a avut loc în apele internaționale, iar echipajul a fost evacuat după ce nava a luat foc. Guvernatorul regiunii Leningrad a declarat că două drone aeriene au lovit nava la aproximativ șase kilometri după ce aceasta ieșise din apele teritoriale ale Rusiei. Finlanda a confirmat că a detectat un atac asupra unei nave comerciale rusești în apele internaționale, la vest de Gogland, în estul Golfului Finlandei. Rusia nu a oferit alte detalii, iar Ucraina nu a comentat. De ce contează: presiune în creștere pe exporturile rusești din Baltica O analiză Bloomberg (citată de Biziday) arată că incidentul evidențiază riscurile tot mai mari pentru exporturile rusești de energie și alimente pe rute considerate critice în Marea Baltică. Nava lovită se îndrepta spre exclava Kaliningrad, iar autoritățile ruse susțin că, în ultima lună, 80 de drone ucrainene ar fi vizat nave rusești din Baltică (afirmație neînsoțită de detalii publice suplimentare). Context: atacuri repetate și mutarea fluxurilor din Marea Neagră Pe 11 noiembrie, portul Ust-Luga – un hub important de export la Marea Baltică – a fost bombardat cu drone, fiind afectată infrastructura energetică. Biziday notează că portul se află la peste 1.000 km nord de Kiev. Porturile baltice sunt descrise ca vitale pentru exporturile rusești de țiței și produse petroliere. În același timp, din cauza atacurilor din Marea Neagră, porturile din Baltică au ajuns să gestioneze 65% din exporturile maritime de cereale ale Rusiei, de aproape nouă ori mai mult decât anul trecut, conform informațiilor citate de Biziday din Bloomberg. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare publicate de Rusia și a unei reacții din partea Ucrainei, rămâne neclar cine a lansat atacul și care este amploarea pagubelor. Din perspectivă economică și operațională, incidentul amplifică incertitudinea privind siguranța transporturilor pe una dintre principalele rute de export ale Rusiei din Marea Baltică. [...]