Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea luptelor dintre Israel și Hezbollah pune presiune pe acordul interimar SUA–Iran, după ce atacurile aeriene israeliene din sudul Libanului au provocat cel puțin 18 morți, iar Hezbollah a anunțat un atac în care ar fi fost uciși patru soldați israelieni, potrivit Reuters. Miza imediată este fragilizarea înțelegerii care cere oprirea „imediată și permanentă” a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban.
Ministerul Sănătății din Liban a transmis că, de la miezul nopții, 18 persoane au fost ucise și 33 rănite în lovituri aeriene grele în 11 localități, iar bombardamentele împiedică operațiunile de salvare și evacuare; bilanțul ar urma să crească. În satul Harouf, la nord-est de orașul Tir, șapte persoane au fost ucise, iar „mulți” ar fi rămas sub dărâmături, au spus surse din minister pentru Reuters.
Parisul a cerut Washingtonului să pună presiune pe Israel pentru a opri ostilitățile în Liban, în condițiile în care intensificarea violențelor „a pus la încercare” acordul interimar dintre Statele Unite și Iran, menit să oprească războiul mai larg din Orientul Mijlociu. După o scădere semnificativă a violențelor la începutul săptămânii, luptele s-au reaprins.
Israelul afirmă că a lovit ținte pe care le descrie drept operativi și infrastructură Hezbollah în mai multe zone din sud, susținând că acțiunile sunt un răspuns la „încălcări repetate ale încetării focului” de către gruparea sprijinită de Iran.
Agenția națională de presă a Libanului (NNA) a relatat despre deplasări masive din districtele sudice Tir și Bint Jbeil, cu locuitori care fug spre nord pe fondul intensificării loviturilor israeliene.
Confruntările cele mai dure s-au concentrat peste noapte într-o zonă la nord de râul Litani, în jurul colinei Ali al-Taher, descrisă ca teren înalt cu importanță strategică pentru Hezbollah, unde forțele israeliene ar fi încercat să avanseze, potrivit unei surse libaneze de securitate. Hezbollah a spus că a ambuscat o forță israeliană în apropiere, ar fi distrus trei tancuri Merkava cu rachete ghidate și ar fi vizat trupele cu foc de rachete și artilerie; ulterior, ar fi atacat forțe israeliene care încercau să intre în zonă pentru a recupera victime.
Armata israeliană a confirmat moartea a patru soldați „într-un incident în Liban”, fără alte detalii.
Israelul respinge apelurile de retragere din sudul Libanului, unde ocupă o „zonă de securitate” autodeclarată, despre care spune că are rolul de a proteja nordul Israelului de atacurile Hezbollah. Reuters notează că Israelul a publicat miercuri o hartă cu o zonă extinsă de control militar în sudul Libanului și a spus că nu exclude atacuri dincolo de aceasta.
Pe plan politic intern, miniștri israelieni de extremă dreapta au criticat pactul SUA–Iran semnat miercuri, susținând că nu răspunde suficient preocupărilor Israelului privind programul nuclear iranian și că ar limita operațiunile militare în Liban. Un oficial israelian de rang înalt a declarat că Israelul poartă „negocieri încăpățânate” cu administrația președintelui Donald Trump pentru menținerea trupelor până la 10 km în interiorul sudului Libanului, în timp ce urmărește Hezbollah.
Potrivit datelor citate, Ministerul Sănătății din Liban a înregistrat 3.912 morți în Liban ca urmare a atacurilor israeliene din 2 martie, inclusiv 746 de cadre medicale, femei și copii. De partea israeliană, bilanțul acestei runde de ostilități include cel puțin 32 de soldați și patru civili israelieni.
Recomandate
Ucraina avertizează că Rusia ar putea crește intensitatea atacurilor aeriene , pe fondul unei slăbiri a poziției lui Vladimir Putin, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski, citate de Digi24 . Mesajul are o miză operațională imediată: populația este îndemnată să respecte alertele aeriene și să se adăpostească în timpul raidurilor. Zelenski a spus, într-o declarație către jurnaliști, că Putin „devine din ce în ce mai slab” pe mai multe planuri și că această evoluție ar putea împinge Kremlinul spre escaladarea loviturilor cu rachete și drone împotriva Ucrainei. „Putin devine din ce în ce mai slab. Se slăbește din punct de vedere politic, pe câmpul de luptă și fizic. De aceea, este posibil ca el să intensifice atacurile împotriva noastră, împotriva poporului nostru, cu rachete și drone. Vă rog să vă adăpostiți în adăposturi. Vă rog din suflet”. Semnal către aliați: apărare antiaeriană și sancțiuni În același context, Zelenski a afirmat că aliații Ucrainei ar recunoaște că declarațiile lui Putin despre dorința de pace sunt „false” și că Rusia urmărește, în continuare, escaladarea militară. El a mai spus că Ucraina rămâne deschisă negocierilor pentru pace și a indicat că ultima reuniune în formatul Ramstein a adus „rezultate importante” pentru capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei. Potrivit lui Zelenski, nouă țări și-au confirmat participarea la inițiativa PURL, care finanțează achiziționarea de rachete și interceptoare Patriot, iar angajamentele ar depăși 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Tot el a afirmat că Uniunea Europeană pregătește sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și a cerut implicare „fără excepții” în zona de sancțiuni, confiscări și finanțare pentru Ucraina. „Europa trebuie să se implice pe deplin pentru ca Ucraina să aibă o poziție puternică”. Context: atac la Moscova și reacția Rusiei Declarațiile vin la o zi după ce drone ucrainene au lovit rafinăria de petrol din Kapotnia, de lângă Moscova , pentru a doua oară într-o săptămână, într-un atac descris de presa rusă drept unul dintre cele mai ample bombardamente asupra capitalei ruse din ultimii ani. După acest episod, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va continua atacurile la scară largă împotriva țintelor despre care Rusia susține că sprijină capacitățile militare ale Ucrainei. [...]
Anularea deplasării lui JD Vance la Geneva complică aplicarea acordului SUA–Iran , într-un moment în care cele două părți ar fi trebuit să înceapă discuțiile tehnice pentru punerea în practică a înțelegerii în 14 puncte, potrivit HotNews , care citează Reuters. Vicepreședintele SUA urma să ajungă vineri în Elveția pentru întâlniri cu negociatorii iranieni, însă Casa Albă a transmis că plecarea a fost anulată pe fondul incertitudinilor legate de organizarea rundelor de discuții. Într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al Casei Albe a invocat dificultăți de organizare. „Însă aspectele logistice ale acestor negocieri nu au fost niciodată simple sau previzibile.” Dispută asupra formatului și condiții puse de Teheran În această săptămână, oficiali americani au spus că vor organiza la Geneva o ceremonie oficială de semnare a acordului. Ministerul de Externe al Iranului a pus însă sub semnul întrebării necesitatea unui astfel de eveniment, după ce președinții celor două țări semnaseră acordul miercuri. În paralel, agenția iraniană Tasnim a relatat că negociatorii iranieni vor să vadă „semne” de implementare din partea SUA înainte de reluarea rundelor următoare și că nu exista confirmarea că delegația Teheranului se va deplasa la Geneva. Schimbul de replici pe tema ceremoniei și a sesiunii foto planificate alimentează incertitudinea privind șansele unui armistițiu durabil, în contextul unui război regional care, potrivit sursei citate, a provocat moartea a cel puțin 7.000 de persoane. Miza economică: sancțiuni, active și exporturi de petrol Memorandumul semnat de SUA și Iran prevede ridicarea sancțiunilor economice, deblocarea unor active „în valoare de zeci de miliarde de dolari” și acordarea imediată de derogări americane pentru ca Iranul să își poată exporta petrolul. Această arhitectură economică face ca orice întârziere sau blocaj în discuțiile tehnice să aibă consecințe directe asupra calendarului de implementare. Acordul a prelungit armistițiul cu cel puțin 60 de zile și oferă negociatorilor o fereastră de 60 de zile pentru a ajunge la o înțelegere privind statutul programului nuclear iranian, cu posibilitatea unei prelungiri dacă ambele părți sunt de acord. Documentul mai prevede înființarea unui fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei) pentru Iran, plus alte stimulente financiare. Presiuni politice și dosarul nuclear, încă deschis La Washington, unii aliați republicani ai președintelui Donald Trump din Congres au ridicat întrebări privind nivelul concesiilor făcute pentru a opri un conflict descris ca nepopular în rândul majorității americanilor. În Iran, liderul suprem ayatollahul Mojtaba Khamenei a susținut că Trump a semnat acordul „din disperare” și a avertizat că discuțiile viitoare despre programul nuclear „nu vor fi ușoare”. „Dacă partea americană dorește să fie prea exigentă, nu vom accepta acest lucru.” Înțelegerea include reafirmarea poziției Iranului că nu va obține și nu va dezvolta arme nucleare și acceptarea „diluării” pe plan intern a stocului de uraniu puternic îmbogățit, precum și inspecții ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Teheranul respinge însă ideea scoaterii materialului nuclear din țară. Separat, Israelul – neimplicat în negocierile de pace și distanțat de acord – și-a continuat luptele împotriva Hezbollah în Liban, ceea ce adaugă un factor de risc pentru stabilitatea înțelegerii și pentru perspectiva unui armistițiu de durată. [...]
Anularea negocierilor SUA–Iran de la Geneva prelungește incertitudinea asupra relaxării sancțiunilor și a fluxurilor de petrol , într-un moment în care acordul interimar anunțat săptămâna aceasta ar fi trebuit să stabilizeze piețele după luni de război, potrivit Reuters . Elveția a transmis că discuțiile programate pentru vineri nu vor mai avea loc, iar vicepreședintele SUA, JD Vance, și-a abandonat planul de a călători la întâlnirea care urma să se desfășoare la Burgenstock. Casa Albă a invocat dificultăți logistice, în timp ce Ministerul elvețian de Externe a precizat că negocierile au fost amânate, dar că pregătirile continuă și Elveția rămâne disponibilă să faciliteze procesul. Iranul nu a oferit un răspuns imediat. Înainte de anunțul american, agenția semioficială Tasnim relata că negociatorii iranieni vor să vadă semne că SUA implementează acordul interimar și că nu exista confirmarea că delegația Teheranului va merge în Elveția. Totodată, planul unei ceremonii formale de semnare în Elveția a fost pus sub semnul întrebării de Ministerul iranian de Externe, care a catalogat-o drept inutilă după ce președinții celor două țări au semnat pactul. De ce contează: sancțiuni, active deblocate și exporturi de petrol Acordul interimar, convenit miercuri sub forma unui document în 14 puncte, a prelungit un armistițiu fragil cu cel puțin 60 de zile. În schimb, documentul prevede măsuri cu impact economic direct pentru Iran: relaxare a sancțiunilor, deblocarea unor active „în valoare de zeci de miliarde de dolari” și derogări imediate din partea SUA pentru exporturile iraniene de petrol, notează Reuters. Amânarea discuțiilor tehnice și a pașilor de implementare alimentează însă incertitudinea privind ritmul în care aceste măsuri se materializează și, implicit, privind oferta de petrol din regiune. Reuters consemnează că prețurile petrolului au scăzut vineri, pe fondul unor așteptări de creștere a ofertei după ce petrolierele au început să tranziteze Strâmtoarea Hormuz redeschisă, rută care înainte de război transporta aproape o cincime din livrările globale de țiței și gaze naturale lichefiate. Miza următoarelor 60 de zile: dosarul nuclear și condițiile unui acord „mai puternic” În arhitectura acordului, negociatorii au 60 de zile pentru a conveni asupra statutului programului nuclear iranian (cu posibilitatea unei prelungiri). Reuters mai scrie că pactul include și un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari, precum și alte stimulente financiare, iar Washingtonul urmărește și limitarea rachetelor iraniene cu rază lungă. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a sugerat că discuțiile nu vor fi simple și a avertizat că Teheranul nu va accepta cereri excesive. Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a amenințat, la rândul său, cu un răspuns „reciproc” la orice încălcare din partea americană, pe care a numit-o „nedemnă de încredere”. Risc geopolitic suplimentar: Israel continuă luptele în Liban Un alt factor care apasă asupra perspectivei unui armistițiu durabil este faptul că Israelul, rămas în afara discuțiilor de pace, s-a distanțat de acordul SUA–Iran și continuă confruntarea cu Hezbollah în Liban, potrivit Reuters. În Liban, lovituri israeliene au ucis vineri cel puțin 18 persoane, a relatat agenția de stat NNA, în atacuri despre care Israelul a spus că au vizat ținte Hezbollah. Acordul cere „încetarea permanentă” a războiului în Liban, însă Israelul a declarat că nu intenționează să se retragă și a prezentat o hartă nouă cu o zonă de ocupație extinsă, ceea ce ridică semne de întrebare asupra durabilității înțelegerii și asupra capacității Washingtonului de a-și constrânge aliatul să oprească ofensiva. Context: costurile războiului și presiunea politică din SUA Războiul, început pe 28 februarie prin atacuri aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, a ucis cel puțin 7.000 de oameni, a împins în sus prețurile energiei și a zdruncinat piețele globale, potrivit Reuters. Pe plan intern, unii aliați republicani ai președintelui Donald Trump din Congres au pus sub semnul întrebării dacă acesta a cedat prea mult pentru a încheia un conflict nepopular înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Reuters mai notează că Departamentul american al Apărării le-a spus legislatorilor că are nevoie de 80 de miliarde de dolari pentru a acoperi costurile, informație relatată de The Wall Street Journal. În lipsa unei noi date pentru discuțiile amânate și a unor semnale ferme privind implementarea acordului interimar, piața rămâne dependentă de evoluțiile din Hormuz și de riscul ca luptele din Liban să submineze rapid armistițiul extins pe 60 de zile. [...]
Atacul asupra fabricii Delair ridică riscuri operaționale pentru lanțul de producție de drone folosit de Ucraina , într-un context în care Europa raportează tot mai des cazuri de sabotaj și spionaj legate de război, potrivit Digi24 . Fabrica companiei franceze Delair, aflată în apropiere de Toulouse (sud-vestul Franței), a fost atacată cu cocktailuri Molotov, au declarat pentru ziarul Le Parisien surse „bine informate”, citate de publicație. Delair este considerată una dintre cele mai importante companii din Franța în producția de drone civile și militare, iar după declanșarea războiului pe scară largă în Ucraina a început să furnizeze echipamente către Kiev. Incidentul ar fi avut loc la începutul lunii iunie. Conform surselor citate, fabrica nu a suferit practic niciun prejudiciu, deoarece amestecul incendiar nu a explodat. Parchetul din Toulouse a deschis un dosar penal în baza articolului 322 din Codul penal, privind distrugerea bunurilor într-un mod periculos pentru oameni. Ancheta: reținere lângă fabrică și suspiciuni de spionaj La câteva zile după atac, în apropierea fabricii a fost reținut un cetățean din Belarus, care ar fi filmat „cu camera un prototip de dronă”. Potrivit versiunii parchetului, acesta ar fi trimis înregistrarea unei persoane din Rusia, iar asupra lui ar fi fost găsite „echipamente de ultimă generație”. Bărbatul fusese văzut de mai multe ori în zonă înainte de reținere și a fost arestat sub suspiciunea de spionaj. Nu este precizat dacă atacul cu cocktailuri Molotov și acest caz sunt legate între ele. Context: sprijin militar pentru Kiev și alertă europeană privind sabotajul În paralel cu sprijinul acordat Ucrainei prin livrări de armament, Franța a anunțat și proiecte legate de dezvoltarea de drone. În 2024, ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu , a vorbit despre dezvoltarea unor noi drone kamikaze care urmau să fie livrate Kievului. Digi24 mai notează că, pe fondul războiului, statele europene raportează periodic arestări ale unor persoane suspectate de spionaj în favoarea Moscovei sau de pregătirea unor acte de sabotaj. Ca exemplu, în februarie, în Germania au fost arestați doi cetățeni ai UE acuzați că au încercat să scoată din funcțiune mai multe nave de război ale marinei germane în portul Hamburg. [...]
Liderii UE negociază un buget 2028–2034 mai mic, cu tăieri la agricultură, coeziune și competitivitate , iar miza pentru statele beneficiare este nivelul final al finanțărilor europene în următorul ciclu bugetar, potrivit Agerpres , care relatează de la Consiliul European de vară. Șefii de stat și de guvern discută vineri cadrul financiar multianual al UE pentru 2028–2034 , plecând de la o „variantă de compromis” prezentată pe 11 iunie de președinția cipriotă a Consiliului UE. Proiectul păstrează, în mare, reducerile propuse de Comisia Europeană pentru fondurile de agricultură și coeziune, dar introduce creșteri limitate pentru unele state beneficiare. În același pachet, propunerea prevede diminuarea Fondului European pentru Competitivitate cu aproximativ 15 miliarde de euro și reducerea banilor alocați apărării și acțiunii externe a UE cu circa 13,5 miliarde de euro. Bugetul total propus inițial de Comisie, de aproximativ 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei) pentru 2028–2034, ar urma să fie redus cu 2%, conform informațiilor transmise. În perioada următoare, negocierile dintre Consiliul UE și Parlamentul European sunt așteptate să se intensifice, cu obiectivul de a adopta cadrul financiar multianual până la finalul lui 2026. Context: Ucraina și securitatea, pe agenda primei zile În prima zi a reuniunii, joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a alăturat liderilor europeni și a mulțumit UE și statelor membre vecine cu Ucraina, inclusiv României, pentru sprijinul acordat Kievului. Tot joi, liderii au adoptat concluzii privind sprijinul pentru Ucraina, apărarea și securitatea europeană și au discutat despre competitivitate și provocările economice globale. Documentul menționează explicit incidentul din 29 mai 2026, când o dronă rusească încărcată cu explozivi s-a prăbușit peste o clădire rezidențială din România, și solicită accelerarea eforturilor de consolidare a protecției împotriva unor astfel de amenințări, inclusiv prin proiectul „Supravegherea Flancului estic” și alte inițiative. [...]
Atacul cu drone asupra a două nave civile în Marea Neagră ridică riscurile operaționale pentru transportul maritim comercial , după ce un marinar a murit și alți doi au fost răniți, potrivit Digi24 , care citează un anunț al vicepremierului ucrainean Oleksii Kuleba . Oficialul ucrainean, viceprim-ministru pentru Reconstrucția Ucrainei și ministru al Dezvoltării, a transmis că Rusia ar fi atacat cu drone două nave aflate în Marea Neagră. Conform informațiilor prezentate, un membru al echipajului a fost ucis, iar alți doi au fost răniți. Incidentul vine într-un context în care securitatea navigației în zonă rămâne fragilă, iar orice escaladare poate afecta fluxurile de transport și costurile asociate (asigurări, rute ocolitoare, timpi de tranzit). În materialul Digi24 nu sunt oferite detalii despre identitatea navelor, încărcătură sau ruta exactă, iar informațiile sunt atribuite părții ucrainene. Ca element de context, o relatare separată a publicației Adevărul (care citează Ukrainska Pravda ) menționează că ar fi fost vizate nave sub pavilion Panama și St. Kitts și Nevis și că navele și-ar fi reluat tranzitul, însă aceste detalii nu apar în textul Digi24. [...]
