Știri
Știri din categoria Externe

Escaladarea luptelor dintre Israel și Hezbollah pune presiune pe acordul interimar SUA–Iran, după ce atacurile aeriene israeliene din sudul Libanului au provocat cel puțin 18 morți, iar Hezbollah a anunțat un atac în care ar fi fost uciși patru soldați israelieni, potrivit Reuters. Miza imediată este fragilizarea înțelegerii care cere oprirea „imediată și permanentă” a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban.
Ministerul Sănătății din Liban a transmis că, de la miezul nopții, 18 persoane au fost ucise și 33 rănite în lovituri aeriene grele în 11 localități, iar bombardamentele împiedică operațiunile de salvare și evacuare; bilanțul ar urma să crească. În satul Harouf, la nord-est de orașul Tir, șapte persoane au fost ucise, iar „mulți” ar fi rămas sub dărâmături, au spus surse din minister pentru Reuters.
Parisul a cerut Washingtonului să pună presiune pe Israel pentru a opri ostilitățile în Liban, în condițiile în care intensificarea violențelor „a pus la încercare” acordul interimar dintre Statele Unite și Iran, menit să oprească războiul mai larg din Orientul Mijlociu. După o scădere semnificativă a violențelor la începutul săptămânii, luptele s-au reaprins.
Israelul afirmă că a lovit ținte pe care le descrie drept operativi și infrastructură Hezbollah în mai multe zone din sud, susținând că acțiunile sunt un răspuns la „încălcări repetate ale încetării focului” de către gruparea sprijinită de Iran.
Agenția națională de presă a Libanului (NNA) a relatat despre deplasări masive din districtele sudice Tir și Bint Jbeil, cu locuitori care fug spre nord pe fondul intensificării loviturilor israeliene.
Confruntările cele mai dure s-au concentrat peste noapte într-o zonă la nord de râul Litani, în jurul colinei Ali al-Taher, descrisă ca teren înalt cu importanță strategică pentru Hezbollah, unde forțele israeliene ar fi încercat să avanseze, potrivit unei surse libaneze de securitate. Hezbollah a spus că a ambuscat o forță israeliană în apropiere, ar fi distrus trei tancuri Merkava cu rachete ghidate și ar fi vizat trupele cu foc de rachete și artilerie; ulterior, ar fi atacat forțe israeliene care încercau să intre în zonă pentru a recupera victime.
Armata israeliană a confirmat moartea a patru soldați „într-un incident în Liban”, fără alte detalii.
Israelul respinge apelurile de retragere din sudul Libanului, unde ocupă o „zonă de securitate” autodeclarată, despre care spune că are rolul de a proteja nordul Israelului de atacurile Hezbollah. Reuters notează că Israelul a publicat miercuri o hartă cu o zonă extinsă de control militar în sudul Libanului și a spus că nu exclude atacuri dincolo de aceasta.
Pe plan politic intern, miniștri israelieni de extremă dreapta au criticat pactul SUA–Iran semnat miercuri, susținând că nu răspunde suficient preocupărilor Israelului privind programul nuclear iranian și că ar limita operațiunile militare în Liban. Un oficial israelian de rang înalt a declarat că Israelul poartă „negocieri încăpățânate” cu administrația președintelui Donald Trump pentru menținerea trupelor până la 10 km în interiorul sudului Libanului, în timp ce urmărește Hezbollah.
Potrivit datelor citate, Ministerul Sănătății din Liban a înregistrat 3.912 morți în Liban ca urmare a atacurilor israeliene din 2 martie, inclusiv 746 de cadre medicale, femei și copii. De partea israeliană, bilanțul acestei runde de ostilități include cel puțin 32 de soldați și patru civili israelieni.
Recomandate

Washingtonul încearcă să evite o confruntare accidentală între Israel și Turcia în Siria printr-un canal formal de coordonare militară și politică, după atacul israelian asupra bazei siriene Abu al-Duhur, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: un incident de „identificare greșită” sau o reacție pripită ar putea escalada rapid într-o criză regională, în condițiile în care Israel și Turcia au interese tot mai divergente în Siria și operează în proximitate. Tom Barrack , emisar american și ambasador al SUA în Turcia, a declarat pentru Reuters că Ankara nu fusese avertizată înaintea loviturilor israeliene. Potrivit acestuia, Turcia ar fi observat avioane israeliene îndreptându-se spre nord, către teritoriul turc, ceea ce ar fi putut declanșa pregătiri pentru o reacție militară. „Din fericire, persoane raționale au reușit să împiedice deteriorarea situației”, a declarat Barrack. Ce vrea să construiască SUA: un mecanism de „deconflictualizare” Barrack a spus că Statele Unite lucrează activ la un mecanism de comunicare care să implice Israelul, Siria și Turcia, pentru a preveni neînțelegeri și confruntări accidentale. Un astfel de mecanism de „deconflictualizare” este, în esență, un canal de coordonare între actori militari sau politici, folosit pentru evitarea incidentelor nedorite atunci când mai multe forțe operează în același spațiu. Turcia a condamnat atacurile asupra bazei Abu al-Duhur, dar nu a oferit detalii despre posibilitatea instituirii unui astfel de mecanism. De ce a crescut riscul: atacul asupra bazei Abu al-Duhur și proximitatea față de Turcia Potrivit televiziunii de stat siriene Ekhbariya, care a citat o sursă militară, Israelul a efectuat marți opt lovituri aeriene asupra pistei și facilităților de depozitare ale bazei Abu al-Duhur. O altă sursă militară și un localnic au spus că nu au existat victime. Armata israeliană nu a comentat informațiile. Baza este la aproximativ 70 de kilometri de granița cu Turcia și nu mai este folosită ca aerodrom militar dedicat din 2013, în contextul războiului civil sirian. Barrack a indicat că atacurile ar fi reflectat percepția — „corectă sau nu” — că Turcia ar putea să își extindă în viitorul apropiat prezența militară în acea bază. Context: interese divergente și o regiune fără acord de reducere a tensiunilor Tensiunile dintre Israel și Turcia s-au amplificat pe fondul pozițiilor diferite privind viitorul Siriei. Turcia este descrisă ca un aliat important al președintelui sirian Ahmed al-Sharaa și sprijină reconstrucția armatei siriene, refacerea instituțiilor și infrastructurii, oferind și sprijin militar și diplomatic pentru Damasc. Separat, Israelul a efectuat de-a lungul anilor atacuri în Siria, susținând că urmărește să limiteze influența Iranului și să împiedice transferul de arme către Hezbollah. După înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad în 2024, Israelul a continuat operațiunile militare și a privit cu suspiciune noua conducere de la Damasc. În paralel, Siria și Israelul au avut runde de discuții pentru reducerea tensiunilor, fără un acord până acum. Barrack a avertizat că incidentul arată nevoia de extindere a eforturilor diplomatice și de o structură mai solidă, cu resurse suplimentare, peste mecanismul de schimb de informații și dialog facilitat deja de SUA. „Investițiile în astfel de mecanisme sunt mult mai puțin costisitoare decât utilizarea mijloacelor cinetice de comunicare”, a spus Barrack, referindu-se la folosirea forței militare pentru transmiterea unor mesaje sau pentru descurajare. [...]

Rusia pregătește reconstrucția depozitelor comerciale lovite de dronele ucrainene , după ce atacurile din ultima lună au afectat masiv capacitatea de stocare a Wildberries , cel mai mare retailer online din țară, potrivit HotNews . Președintele Vladimir Putin a cerut guvernului, miercuri, să lanseze un program de reconstrucție, cu implicarea statului, pentru centrele logistice avariate sau distruse. Atacurile ucrainene au început pe 18 iulie și au vizat, conform informațiilor citate de Reuters, cel puțin 24 de depozite ale Wildberries, provocând explozii și incendii care au distrus o parte importantă din capacitatea companiei de stocare. Putin nu a numit explicit Wildberries, dar a spus că o serie de centre logistice trebuie reconstruite și a cerut ca refacerea să se facă „la un nivel tehnologic calitativ nou”. „Este esențial să ne asigurăm că refacerea facilităților avariate se realizează la un nivel tehnologic calitativ nou.” Impact operațional: rețeaua logistică, sub presiune Ucraina a susținut duminică faptul că loviturile sale au scos din funcțiune șapte dintre cele mai mari zece centre logistice ale Wildberries . Ministerul Apărării de la Kiev a afirmat pe Facebook că cel mai recent atac a avut loc sâmbătă seară, când au fost lansate mai multe drone asupra regiunii Moscova. Pe lângă depozitul din Domodedovo, Kievul a indicat și oprirea activității centrului logistic din parcul industrial Koledino, informație preluată prin citări ale agențiilor EFE și Agerpres. Conform aceleiași versiuni, depozitul Koledino ar fi avut o suprafață de 250.000 de metri pătrați. Costuri și finanțare: estimări ucrainene de ordinul miliardelor Serviciul Ucrainean de Informații Externe a estimat pagubele economice pentru Wildberries la peste 100 de miliarde de ruble (1,051 miliarde de euro, aprox. 5,25 miliarde lei). Într-un scenariu pesimist, pierderile ar putea ajunge la 200 de miliarde de ruble (2,101 miliarde de euro, aprox. 10,5 miliarde lei), potrivit aceleiași surse. Kievul mai susține că nevoile totale de finanțare ale Wildberries sunt deja estimate la 1,3 trilioane de ruble (13,66 miliarde de euro, aprox. 68,3 miliarde lei). Context: atacuri asupra infrastructurii și presiune suplimentară prin sancțiuni Putin a afirmat că economia Rusiei are o creștere modestă în pofida sancțiunilor occidentale și a atacurilor ucrainene asupra infrastructurii și industriei, susținând că acestea nu au produs „consecințe critice”, deși „provoacă daune”. În paralel, Reuters notează că benzinăriile din Moscova au reimpus limite la alimentarea cu combustibil, pe fondul unei crize de aprovizionare legate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești (context detaliat de HotNews într-un material separat). La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea Europeană ar urma să impună în lunile următoare „cele mai ample sancțiuni de până acum” împotriva Rusiei. Ucraina spune că strategia sa urmărește creșterea costurilor pentru Rusia în continuarea războiului început în februarie 2022, iar președintele Volodimir Zelenski a justificat atacurile asupra Wildberries prin acuzația că firma ar depozita provizii militare și componente de drone. [...]

NATO transmite că postura sa de descurajare și apărare rămâne „puternică și eficientă” , după informațiile potrivit cărora Iranul ar fi analizat scenarii de atac asupra unor ținte militare din Europa, relatează Mediafax . Mesajul Alianței are o miză operațională directă: semnalează că sistemele de apărare și mecanismele de răspuns sunt deja testate în regiune și pot fi activate rapid în cazul unei escaladări. Un oficial NATO a declarat că Alianța „este pregătită să răspundă oricărei amenințări” și „va face întotdeauna tot ceea ce este necesar” pentru apărarea tuturor aliaților, într-o reacție la informațiile publicate de Financial Times, preluate de Reuters . „Așa cum s-a demonstrat la începutul acestui an, când sistemele de apărare aeriană ale NATO au interceptat cu succes, în patru ocazii separate, rachete balistice iraniene care se îndreptau spre Turcia, postura noastră de descurajare și apărare este puternică și eficientă.” Ce spun informațiile invocate despre posibile ținte în Europa Potrivit Financial Times, două surse din interiorul regimului de la Teheran au afirmat că forțele iraniene au evaluat posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective americane din țări din sud-estul Europei, inclusiv Bulgaria. Contextul menționat este aprobarea, luna trecută, a folosirii bazei aeriene Bezmer de către avioanele americane de realimentare în aer. Una dintre surse a adăugat că și Cipru ar fi între posibilele ținte de represalii, în cazul unei noi ofensive americane. În același set de scenarii, Teheranul ar fi analizat și posibilitatea unor atacuri asupra cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz . De ce contează reacția NATO, dincolo de declarații Din perspectiva funcționării Alianței, reacția pune accent pe capacitatea de apărare aeriană și pe precedentul interceptărilor de la începutul anului, când rachete balistice lansate din Iran și îndreptate spre Turcia au fost oprite de sistemele NATO. Mesajul urmărește să descurajeze extinderea conflictului spre Europa și să indice că infrastructura de apărare este deja operațională pentru astfel de riscuri. Informațiile despre intențiile Iranului rămân, însă, la nivel de evaluări și scenarii relatate pe surse, condiționate de o posibilă escaladare a războiului de către președintele american Donald Trump. [...]

Demitererea economistului-șef al VEB arată că Moscova își „disciplinează” mesajul economic în plin război, pe fondul semnelor de deteriorare a economiei și al presiunii de a susține obiectivele militare maximale, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . În sinteza ISW din 18 august 2026, banca de stat rusă Vnesheconombank (VEB) l-a concediat pe economistul-șef Andrey Klepach după relatări de presă despre o evaluare economică negativă, considerată în contradicție cu „teoria victoriei” a președintelui Vladimir Putin în Ucraina. ISW apreciază că există „dovezi considerabile” că evaluarea lui Klepach privind problemele economice ale Rusiei „se aliniază cu realitatea”, ceea ce ar submina narațiunea Kremlinului. De ce contează: controlul narațiunii economice devine instrument de război Evaluarea notează că populația Rusiei reacționează la percepția declinului economic în moduri care ar putea afecta suplimentar politica economică și fiscală. În acest context, Kremlinul ar continua să insiste că realitățile economice în deteriorare nu trebuie să reducă obiectivele sale de război, inclusiv prin refuzul de a se angaja în negocieri „semnificative” pentru încheierea conflictului. Mesajul implicit al episodului VEB, în lectura ISW, este că spațiul pentru analize economice care contrazic linia oficială se îngustează, iar instituțiile de stat sunt aliniate mai strict la obiectivele politice și militare. Context operațional: drone, lovituri la distanță și evoluții pe front Pe plan militar, ISW consemnează mai multe evoluții, inclusiv: Rusia a lansat 147 de drone asupra Ucrainei peste noapte (17 spre 18 august). Ucraina și-a continuat campania de lovituri la distanță lungă împotriva Rusiei în aceeași noapte. Forțele ruse au avansat recent în zona tactică Kostyantynivka–Druzhkivka, iar forțele ucrainene au avansat în direcția Slovyansk. Separat, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat pe 18 august că Rusia lansează deliberat unele drone în spațiul aerian al Republicii Moldova și al NATO. Schimbare la vârful apărării în Ucraina Tot pe 18 august, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a înaintat parlamentului (Rada Supremă) candidatura ministrului interimar al apărării, Yevheniy Khmara, pentru funcția de ministru al apărării, potrivit aceleiași evaluări. În ansamblu, evaluarea ISW sugerează că, pe măsură ce costurile economice devin mai vizibile, Kremlinul încearcă să limiteze semnalele publice care ar putea eroda sprijinul intern sau ar putea contrazice strategia oficială de continuare a războiului. [...]

Franța ridică miza diplomatică cu Iranul, expulzând doi diplomați iranieni , o decizie care semnalează o deteriorare rapidă a relațiilor bilaterale și crește riscul de măsuri reciproce cu efecte directe asupra activității ambasadelor, potrivit Politico . Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot , a anunțat marți seară că Parisul va expulza cei doi diplomați, după ce serviciile de securitate iraniene ar fi reținut și interogat, luna trecută, doi angajați ai Ambasadei Franței la Teheran. Incidentul invocat de Paris datează din 19 iulie, când doi angajați ai ambasadei — unul fiind atașatul cultural — au fost chestionați timp de câteva ore și „bătuți”, conform lui Barrot. Franța a acuzat Iranul de un act „premeditat și deliberat” de intimidare, pe care îl consideră o încălcare „flagrantă” a protecțiilor diplomatice, și a convocat la scurt timp însărcinatul cu afaceri al Iranului. Versiuni contradictorii și risc de escaladare Teheranul contestă relatarea Franței. Ministerul iranian de Externe susține că diplomații francezi ar fi încălcat Convenția de la Viena (setul de reguli internaționale care protejează misiunile diplomatice) prin activități pe care Iranul le consideră ingerințe în afacerile interne. Potrivit aceleiași surse, Iranul i-a declarat „persona non grata” pe cei doi diplomați francezi, interzicându-le să revină în țară după ce au părăsit Iranul. Franța respinge acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe, Pascal Confavreux, a afirmat marți că Teheranul face „acuzații complet false” și „fabrică un caz de ingerință” pentru a-și justifica acțiunile. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă dacă Iranul va răspunde cu expulzări suplimentare sau alte măsuri. Totuși, schimbul de acuzații și expulzările indică o spirală de represalii care poate limita canalele de dialog și poate complica activitatea diplomatică între cele două state. [...]

Schimbările climatice sunt principalul motor al valurilor de căldură marină din acest an , iar efectele se văd deja în pescuit, infrastructură energetică și riscul de fenomene meteo extreme în zonele de coastă, potrivit unei analize citate de Politico . Oamenii de știință avertizează că supraîncălzirea mărilor europene amenință ecosisteme și comunități costiere, cu consecințe economice directe. În această săptămână, Atlanticul și Marea Mediterană au fost „mult mai calde decât normal”, iar în unele zone din jurul Europei temperaturile au ajuns la 6°C peste medie , conform studiului publicat miercuri de consorțiul World Weather Attribution (WWA) . Cercetătorii spun că încălzirea globală este factorul determinant al temperaturilor ridicate ale oceanelor din 2026. Cât de mult s-au încălzit apele și unde Analiza a folosit metode evaluate științific (peer-reviewed) și a acoperit patru regiuni: Mediterana de Est și de Vest, Atlanticul din zona Golfului Biscaya și a Peninsulei Iberice, respectiv mările din jurul Irlandei și vestului Marii Britanii. Potrivit cercetătorilor, schimbările climatice au crescut temperaturile astfel: +2°C în ambele regiuni ale Mediteranei (Est și Vest); +1,4°C în apele din zona Iberică; +1,3°C în mările din jurul Irlandei. Catherine Gregory, cercetător în știința climei la Universitatea din Berna, a indicat că, până în iulie, temperatura medie a întregii Mări Mediterane a depășit 27°C , „cea mai ridicată valoare pentru luna iulie din înregistrări”. Aceeași sursă menționează și o măsurătoare cu o baliză la vest de Mallorca de peste 33°C în larg . De ce contează pentru economie: pescuit, energie, risc de furtuni Căldura din oceane afectează direct speciile marine și lanțurile economice dependente de ele. Studiul notează că temperaturile ridicate pot dăuna speciilor, pot favoriza înmulțirea meduzelor și pot crește riscul de furtuni distructive mai târziu în an. John Bruno, ecolog la University of North Carolina at Chapel Hill și coautor al studiului, descrie un efect de redistribuire a speciilor („câștigători și perdanți”), cu dispariții locale și proliferări în alte zone. În Regatul Unit, pescarii au observat extinderea caracatițelor spre nord , care afectează capturile de crustacee prin consumul de crabi. În Franța, meduzele au ajuns să blocheze centrale nucleare , un impact operațional care poate complica funcționarea infrastructurii energetice în perioade sensibile. Pe lângă ecosisteme și pescuit, valurile de căldură marină amplifică riscurile pentru comunitățile de coastă: mările mai calde cresc combinația periculoasă de căldură și umiditate la țărm și acumulează umezeală ce poate alimenta furtuni. Cercetătorii dau ca exemplu inundațiile mortale din Valencia din 2024 , asociate în analiză cu rolul apelor calde în intensificarea fenomenelor. Dimensiunea fenomenului: cât din mare e afectat Cercetătorii au comparat situația din 2026 cu un scenariu simulat „fără schimbări climatice” și au concluzionat că încălzirea globală a extins semnificativ aria valurilor de căldură marină: în Golful Biscaya: 90% din zonă afectată în 2026, față de 40% fără încălzire globală; în Mediterana de Vest: 80% în 2026, față de 40% fără încălzire globală; în Mediterana de Est: 70% în 2026, față de 9% fără încălzire globală; în jurul Irlandei: 80% în 2026, față de 30% fără încălzire globală. În context, oamenii de știință reamintesc că oceanele absorb „marea majoritate” a surplusului de căldură generat de arderea combustibililor fosili, ceea ce face ca episoadele de încălzire extremă să aibă efecte în cascadă: de la biodiversitate și pescuit, până la infrastructură și riscuri meteo pentru zonele de coastă. [...]