Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu a confirmat atacuri israeliene asupra uzinelor petrochimice din Iran, potrivit CNN și The New York Times. Premierul israelian a descris aceste obiective drept parte a „mașinăriei de bani” care ar alimenta financiar autoritățile de la Teheran.
În relatarea publicată sâmbătă seară, Netanyahu a susținut că loviturile au vizat infrastructuri cu valoare economică pe care Israelul afirmă că Iranul le-ar folosi în scopuri militare, inclusiv fabrici de oțel și depozite de combustibil. De asemenea, autorități iraniene au raportat atacuri asupra companiilor petrochimice din provincia Khuzestan, în sud-vestul țării.
„După ce le-am distrus 70% din capacitatea de producție a oțelului, pe care îl folosesc ca materie primă pentru armele lor împotriva noastră, astăzi le-am atacat uzinele petrochimice. Aceste două lucruri sunt mașinăria lor de bani, pentru a finanța războiul terorii împotriva noastră și împotriva întregii lumi”, a declarat premierul israelian, într-un mesaj video sâmbătă seară.
Armata Israelului a anunțat că a lovit infrastructura unui complex petrochimic din Mahshahr, în sud-vestul Iranului, precum și „două instalații centrale folosite pentru producerea de materiale pentru explozibili, rachete balistice și alte arme”. Într-un comunicat, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au afirmat că se așteaptă ca daunele să afecteze capacitatea Iranului de a utiliza materialele produse pentru fabricarea de arme destinate atacării Israelului.
Pe componenta militară, un ofițer de informații din forțele aeriene israeliene a declarat pentru Channel 12 că Iranul ar mai avea peste 1.000 de rachete balistice capabile să lovească Israelul. La începutul războiului, IDF estima un stoc de 2.500 de rachete, notează Times of Israel, iar de atunci Iranul ar fi lansat peste 500 către Israel, în timp ce ritmul atacurilor ar fi scăzut în ultimele săptămâni la 10-15 rachete pe zi.
Recomandate
Dezmințirea publică a satelor creștine de la graniță contrazice direct narativul invocat de Netanyahu despre o posibilă anexare la Israel, într-un moment în care tensiunile din sudul Libanului rămân ridicate. Potrivit G4Media , lideri locali afirmă că nu a existat nicio solicitare de anexare și că poziția comunităților este una de loialitate față de statul libanez. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat duminică, la Fox News, că „unele sate creștine din Liban” ar fi cerut să fie anexate de Israel, invocând că ar căuta protecție față de Hezbollah . Informația este prezentată de Agerpres, care citează dpa. Reacția a venit de la Hanna Al-Amil, primarul localității Rmeish, una dintre așezările cele mai apropiate de frontieră, care a catalogat afirmația drept „complet falsă” și a spus că nicio localitate din sudul Libanului nu a făcut o astfel de cerere. Comunicat comun al 15 localități: „Ideea este absolut de neconceput” Primarul a mai declarat că 15 localități creștine de frontieră au emis un comunicat comun în care resping ideea anexării. În același context, Al-Amil a descris aceste așezări drept „inima vie a Libanului”, subliniind patriotismul, atașamentul față de pământ și identitatea libaneză. Comunicatul menționează, potrivit relatării, că satele au rămas fidele statului libanez și „legitimității sale” pe parcursul războiului și că s-au coordonat cu autoritățile libaneze, lideri religioși și actori internaționali pentru menținerea coridoarelor umanitare și a legăturilor cu instituțiile statului. De ce contează: miză de legitimitate și risc de escaladare Contradicția dintre declarația liderului israelian și poziția publică a comunităților vizate ridică o problemă de legitimitate a argumentelor folosite în spațiul public pentru a justifica măsuri sau intenții politice în zona de frontieră. În comunicatul citat, localitățile spun că resping „orice încercare” de a le denatura poziția națională sau de a le exploata suferința pentru agende politice fără legătură cu ele. [...]
Netanyahu încearcă să blocheze o posibilă vânzare de F-35 către Turcia , într-un demers care poate complica discuțiile de securitate din interiorul NATO înaintea summitului de la Ankara, potrivit Agerpres . Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni, într-un interviu pentru Fox News, că a îndemnat Statele Unite să nu vândă avioane de luptă F-35 Turciei. În același context, Agerpres notează că președintele american Donald Trump este așteptat în Turcia pentru un summit al NATO . Informația este relatată de AFP, citată de Agerpres. Articolul integral al agenției este disponibil doar pentru abonați, astfel că detaliile suplimentare despre argumentele invocate de Netanyahu sau despre stadiul eventualelor discuții SUA–Turcia privind F-35 nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
Funeraliile lui Ali Khamenei tensionează și mai mult negocierile de pace SUA–Iran, puse pe pauză pentru o săptămână , în timp ce la Teheran au ieșit în stradă mulțimi estimate la ordinul sutelor de mii, potrivit HotNews . Ceremoniile, începute vineri, se întind pe șase zile, iar înmormântarea este programată joi, la Mashhad, în nord-estul Iranului. Amploarea manifestației de luni este evaluată diferit de publicațiile internaționale citate: BBC și New York Times vorbesc despre „sute de mii”, în timp ce The Guardian estimează „milioane”. Mulțimile s-au adunat încă din primele ore ale zilei, fluturând steaguri și ținând fotografii ale fostului ayatollah. Negocierile, suspendate pe fondul unui armistițiu „fragil” Procesiunea are loc în contextul menținerii unui armistițiu descris drept fragil între SUA și Iran, în timp ce discuțiile pentru un acord de pace permanent continuă. Potrivit președintelui american Donald Trump, negocierile au fost suspendate de vineri, odată cu începerea funeraliilor. Trump a declarat pentru site-ul Axios că iranienii „implorau să se ajungă la un acord”, dar că ambele părți au decis o pauză de o săptămână până la finalizarea ceremoniilor. Iranul nu a comentat oficial suspendarea negocierilor, conform informațiilor din articol. O ceremonie cu miză politică și mesaje de răzbunare BBC, citat de HotNews , descrie evenimentele din Teheran ca fiind „atent coregrafiate și extrem de politice”, nu doar o înmormântare. În mulțime au fost vizibile steaguri roșii – simbol al răzbunării – și afișe cu mesaje amenințătoare la adresa președintelui SUA. Totodată, articolul notează că furia provocată de asasinarea ayatollahului alimentează și tensiuni în interiorul conducerii iraniene, unii lideri radicali condamnând negocierile cu echipa lui Trump. Procesiunea a trecut și prin zone lovite în războiul început la finalul lunii februarie; unul dintre locurile grav avariate menționate este Universitatea Tehnică Sharif, o instituție academică de prestigiu din Iran. Televiziunea publică IRIB, citând un oficial implicat în organizare, estimează că întregul cortegiu de luni ar urma să dureze între 10 și 12 ore. Absența lui Mojtaba Khamenei , interpretată ca măsură de securitate Un element urmărit atent este absența de la ceremonii a lui Mojtaba Khamenei, descris în articol drept al treilea lider suprem al Iranului și fiul lui Ali Khamenei. Presa iraniană susține că acesta ar fi fost rănit în același atac în care a murit tatăl său, pe 28 februarie, în prima zi a războiului, când SUA și Israelul au atacat Iranul. Absența sa este interpretată prin motive de securitate, în lipsa unei explicații oficiale. Până acum, singurele sale declarații după preluarea funcției la începutul lunii martie ar fi fost comunicate scrise publicate în mass-media iraniană, fără apariții publice. [...]
Președintele Libanului avertizează că „ocupația israeliană” blochează aplicarea acordului de la Washington , pe fondul continuării atacurilor în sudul țării și al riscului de destabilizare internă, potrivit Mediafax . Joseph Aoun a susținut că ceea ce el numește „ocupația israeliană” împiedică desfășurarea armatei libaneze și „nu servește interesului atingerii obiectivelor” Libanului și ale celor de la Washington. Declarațiile vin în contextul unor atacuri atribuite Israelului în sudul Libanului, care au provocat moartea a cel puțin patru persoane, potrivit autorităților locale. Aljazeera notează că printre victime se află și un cuplu căsătorit, element care a amplificat îngrijorările privind impactul conflictului asupra populației civile. Miza: implementarea acordului și controlul pe teren Mesajul președintelui libanez indică o problemă operațională majoră: fără posibilitatea de a desfășura armata în zonele vizate, aplicarea acordului discutat la Washington rămâne, în practică, blocată. În același timp, persistența tensiunilor cu Israelul menține situația din sudul Libanului într-o zonă de fragilitate, în care acordurile internaționale devin tot mai greu de pus în aplicare. Avertisment intern: „nu este loc pentru un război civil” Aoun a respins ideea unui conflict intern și a avertizat asupra riscurilor de destabilizare, insistând pe necesitatea menținerii unității naționale. „Nu este loc pentru un război civil în Liban, în ciuda unor încercări de a incita la conflict”, a declarat acesta. [...]
Șeful administrației prezidențiale ucrainene, Kirilo Budanov , spune că există o șansă ca faza activă a războiului să se încheie în 2026, dar respinge orice concesii teritoriale , potrivit Kyiv Post , care citează un interviu acordat RBC-Ukraine . Budanov afirmă că negocierile „mergeau bine” în primăvară, însă între timp părțile au intrat într-o nouă etapă de escaladare. În logica sa, o eventuală detensionare ar putea veni abia după ce escaladarea atinge un vârf, iar discuțiile ar putea continua doar dacă ambele tabere rămân interesate. Fără compromisuri teritoriale, nici „concesii politice” În același interviu, Budanov exclude explicit ideea ca Ucraina să accepte compromisuri teritoriale pentru a opri războiul și respinge sugestiile privind concesii politice sau constituționale care ar putea satisface Moscova. El folosește un exemplu legat de statutul limbii ruse pentru a argumenta că astfel de cedări nu ar duce la returnarea Crimeei . Budanov insistă că o eventuală înțelegere depinde de combinația dintre efortul militar și cel diplomatic, susținând că evoluțiile de pe front nu pot fi separate de negocieri. Miza sprijinului american și presiunea „rezultatelor” pe câmpul de luptă Întrebat despre președintele SUA, Donald Trump, Budanov spune că succesul militar rămâne esențial pentru menținerea sprijinului american. În formularea sa, demonstrarea unor realizări militare „reale” ar fi cea mai bună cale pentru a păstra susținerea Washingtonului și a altor aliați. Lovituri asupra Crimeei: obiectiv logistic, cu efecte asupra populației Budanov mai spune că intensificarea loviturilor ucrainene asupra țintelor rusești din Crimeea ocupată urmărește în principal perturbarea logisticii militare a Rusiei, în special a rutelor de aprovizionare pentru forțele din sudul Ucrainei. El recunoaște că atacurile au generat penurii de combustibil, electricitate și apă pentru locuitorii peninsulei, dar susține că aceste perturbări servesc unui obiectiv mai amplu: readucerea Crimeei sub controlul Ucrainei. Totodată, atribuie creșterea intensității loviturilor unei producții interne mai mari de armament. Tensiuni cu Polonia și semnale privind Belarus și mobilizarea Rusiei Pe fondul tensiunilor cu Polonia înainte de 11 iulie (aniversarea masacrelor din Volînia), Budanov anticipează „pași de escaladare” din partea Varșoviei, dar afirmă că Kievul nu va răspunde la presiuni externe și „nu va accepta ultimatumuri”. În ceea ce privește Belarus, Budanov spune că nu vede indicii că Minsk ar intenționa să intre direct în război, însă avertizează că Rusia păstrează capacitatea tehnică de a lansa un nou val de mobilizare. El mai afirmă că documente de planificare militară rusești ar viza o pregătire pentru posibile operațiuni dincolo de Ucraina la începutul lui 2027, subliniind însă că „pregătirea” nu înseamnă automat o decizie politică de a acționa. [...]
Zelenski mizează pe escaladarea războiului aerian, iar cererea de apărare antibalistică devine miza-cheie pentru aliați , în condițiile în care Ucraina își leagă tot mai mult strategia de lovituri cu drone cu rază lungă de capacitatea Occidentului de a furniza sisteme și tehnologii care să contracareze rachetele balistice, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu acordat Financial Times , președintele Volodîmîr Zelenski a susținut că faza decisivă a invaziei ruse „s-a mutat” de pe uscat și mare în aer, după ce Ucraina ar fi blocat obiectivele Rusiei pe frontul terestru și ar fi împins o parte importantă a Flotei ruse din Marea Neagră departe de vestul bazinului. În această logică, controlul cerului ar deveni câmpul de luptă care „va decide rezultatul”. Punctul vulnerabil: apărarea antibalistică Zelenski a indicat explicit „apărarea antibalistică” drept necunoscuta majoră pentru Ucraina. El a spus că interceptoarele Patriot PAC-3 au ajuns uneori „literalmente cu o zi înainte” de atacuri masive și a anunțat că, înaintea summitului NATO de la Ankara , va cere aliaților: mai multe sisteme Patriot; sprijin pentru dezvoltarea unei capabilități ucrainene de rachete antibalistice; transfer de tehnologii și capacități industriale în Europa, pe motiv că „nu vor fi niciodată suficiente Patriots pentru toată lumea”. Totodată, Zelenski a afirmat că Ucraina a solicitat în repetate rânduri Washingtonului aprobarea pentru producție sub licență a sistemelor Patriot, dar că așteaptă „un semnal pozitiv” din partea SUA. Dronele cu rază lungă și presiunea asupra Moscovei Președintele ucrainean a argumentat că extinderea flotei de drone cu rază lungă schimbă fundamental câmpul de luptă, prin lovituri tot mai adânci asupra infrastructurii militare și energetice a Rusiei. El a confirmat și intenția de a intensifica atacurile asupra țintelor militare din Crimeea ocupată, vizând baze, depozite, apărare antiaeriană, aerodromuri și logistică. În plan politic, Zelenski a susținut că Kremlinul ar fi fost relativ indiferent la campania de lovituri până când aceasta a început să ajungă la Moscova și Sankt Petersburg. Miza, în versiunea sa, este ca presiunea să se mute către centrele de decizie și către elitele ruse. Într-un pasaj cu încărcătură strategică, Zelenski a spus că trecerea de la „o sută” la „o mie” de drone îndreptate spre Moscova ar schimba calculul lui Vladimir Putin și ar putea deschide „un nou capitol” către încheierea războiului, pe fondul temerilor legate de propria securitate. Legătura cu SUA și mesajul despre negocieri Zelenski a mai relatat o conversație recentă cu președintele american Donald Trump, în care acesta ar fi lăudat campania ucraineană de lovituri la distanță. În același context, Trump le-a spus reporterilor că eforturile de pace „progresează”, afirmând că Putin „vrea să se termine” și că Zelenski „vrea să se termine acum”. De ce contează Mesajul lui Zelenski mută accentul de la dinamica frontului la o ecuație de capacități: fără o umbrelă antibalistică suficientă și fără acces la tehnologie și producție, Ucraina rămâne expusă atacurilor cu rachete balistice, chiar dacă își extinde capacitatea de lovire cu drone. Pentru aliați, asta înseamnă că sprijinul nu mai este doar despre livrări punctuale, ci despre industrializare și transfer de capabilități — o decizie cu implicații operaționale și de securitate pe termen lung. [...]
