Știri
Știri din categoria Externe
Un satelit-spion construit în China și operat de Iran ar fi oferit Teheranului capacitatea de a supraveghea baze militare americane din Orientul Mijlociu în timpul recentului conflict, potrivit The Jerusalem Post, care citează un material Financial Times bazat pe documente militare iraniene scurse.
Miza este una operațională: accesul la imagini satelitare și la infrastructură de control la sol ar fi extins semnificativ capacitatea Iranului de a colecta informații despre amplasamente americane și de a corela aceste date cu atacuri cu drone și rachete, în proximitatea unor obiective din regiune.
Financial Times susține că satelitul TEE-01B, construit și lansat de compania chineză Earth Eye Co, ar fi fost achiziționat „în secret” de Forța Aerospațială a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) la finalul lui 2024, după lansarea din China. Informația ar proveni din documente militare iraniene scurse.
Potrivit aceleiași surse, comandanți iranieni ar fi direcționat satelitul pentru a monitoriza „situri majore” ale armatei SUA, folosind liste de coordonate cu marcaje temporale, imagini satelitare și analiză orbitală.
Conform raportului citat, imaginile ar fi fost realizate în martie, înainte și după lovituri cu drone și rachete asupra unor locații.
Sunt menționate explicit:
Un element-cheie al aranjamentului ar fi fost accesul IRGC la stații comerciale de control la sol operate de Emposat, furnizor din Beijing de servicii de control satelitar și date, cu o rețea care ar acoperi Asia, America Latină și alte regiuni, potrivit raportului.
Dacă această componentă se confirmă, ea ar indica nu doar achiziția unui satelit, ci și integrarea într-o infrastructură de operare care poate susține utilizarea repetată și coordonată a capabilității.
Casa Albă, CIA, Pentagonul, Ministerul de Externe și Ministerul Apărării din China, precum și Earth Eye Co. și Emposat nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii ale Reuters, potrivit articolului.
În același material este menționat și un raport CNN de săptămâna trecută, potrivit căruia informații ale serviciilor americane ar indica faptul că Beijingul s-ar pregăti să livreze Iranului noi sisteme de apărare antiaeriană în următoarele săptămâni, inclusiv sisteme portabile MANPADS (rachete antiaeriene lansate de pe umăr). Ambasada Chinei la Washington a respins informația, afirmând că nu a furnizat arme niciunei părți din conflict și că „informația în cauză este neadevărată”.
Recomandate
Folosirea unui satelit comercial chinez în sprijinul operațiunilor IRGC ridică miza riscurilor de securitate pentru infrastructura spațială privată , după ce Iranul ar fi utilizat astfel de capabilități pentru a supraveghea baze americane din Orientul Mijlociu înaintea unor atacuri, potrivit Digi24 , care citează Reuters și documente militare analizate de Financial Times. Informația se referă la satelitul TEE-01B, construit și lansat de compania chineză Earth Eye Co. Potrivit Financial Times, care invocă documente militare iraniene scurse în presă, satelitul a fost achiziționat de Forța aerospațială a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) la sfârșitul anului 2024, după lansarea sa din China. Ce arată documentele și de ce contează operațional Conform aceleiași surse, comandanți militari iranieni ar fi direcționat satelitul să monitorizeze principalele baze militare ale SUA din regiunea Golfului și Orientului Mijlociu. Financial Times afirmă că a văzut liste de coordonate cu dată și oră, imagini din satelit și analize orbitale. Imaginile ar fi fost realizate în luna martie, „înainte și după” atacuri cu drone și rachete asupra unor amplasamente, revendicate de IRGC. Din perspectivă operațională, cazul indică modul în care servicii comerciale de observație a Pământului și infrastructură de control pot fi integrate rapid în planificarea și executarea unor lovituri, fără a apela neapărat la programe spațiale militare clasice. Infrastructură comercială: stații terestre și furnizori implicați Financial Times mai notează că, în cadrul contractului, IRGC ar fi primit acces la stații terestre comerciale operate de Emposat, furnizor de servicii de control al sateliților și date cu sediul la Beijing, care ar avea o rețea extinsă în Asia, America Latină și alte regiuni. Tot potrivit dezvăluirilor, satelitul ar fi capturat imagini ale bazei aeriene Prince Sultan din Arabia Saudită în zilele de 13, 14 și 15 martie. Ținte menționate și reacții oficiale: deocamdată, fără comentarii Pe lângă Prince Sultan, satelitul ar fi monitorizat și: baza aeriană Muwaffaq Salti din Iordania; amplasamente din apropierea bazei Flotei a V-a americane din Manama, Bahrain; aeroportul Erbil din Irak, în perioada atacurilor revendicate de IRGC asupra instalațiilor din acele zone, potrivit Financial Times. Digi24 mai relatează că președintele SUA, Donald Trump, a confirmat pe 14 martie că avioane americane de la baza Prince Sultan au fost lovite în urma unor atacuri iraniene. În același timp, Casa Albă, CIA, Pentagonul, ministerele de Externe și Apărării din China, precum și companiile Earth Eye Co și Emposat nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters. [...]
Cancelarul Friedrich Merz respinge reducerea zborurilor ca soluție climatică și leagă viitorul aviației de competitivitate , susținând că Germania trebuie să rămână dependentă de transportul aerian pentru a-și păstra statutul de economie orientată spre afaceri, potrivit Digi24 . Merz a declarat, miercuri, la Frankfurt, la ceremonia care a marcat 100 de ani de la înființarea Lufthansa , că „a zbura mai puțin nu este o opțiune pentru Germania ca loc pentru afaceri”. În aceeași intervenție, cancelarul a indicat direcțiile pe care le vede necesare pentru menținerea acestei dependențe: tehnologii „sustenabile, ecologice”, „costuri reduse” și „o competitivitate mai mare”. Mesajul economic: aviația, tratată ca infrastructură strategică Cancelarul a numit Lufthansa „importantă din punct de vedere strategic” și a spus că operatorul aerian „a modelat imaginea Germaniei mai mult decât orice altă companie”. În acest context, Merz i-a mulțumit explicit directorului general Carsten Spohr pentru faptul că, „pentru prima dată”, compania și-a recunoscut pe deplin rolul în timpul erei naziste. Context operațional: greve în aviație, pe fundalul ceremoniei În paralel cu evenimentul aniversar, Lufthansa și pasagerii săi se confruntă cu greve ale echipajelor de zbor. Potrivit relatării dpa, citată de Agerpres, participanții la ceremonie nu au fost, în general, afectați de protestele care aveau loc în exterior. [...]
China a transmis că va sprijini Cuba împotriva „diplomației coercitive” a SUA , într-un mesaj care menține tensiunea geopolitică în jurul insulei și consolidează linia Beijingului de contestare a presiunilor americane, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută miercuri de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun , în cadrul unei conferințe de presă. El a afirmat că Beijingul „se opune ferm diplomației coercitive” și că va sprijini Cuba în „păstrarea suveranității sale naționale” și în „rezistența sa la ingerințele străine”. În relatarea citată de Agerpres, informația este atribuită agenției AFP . Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detaliile suplimentare despre contextul exact al „presiunilor și amenințărilor persistente” invocate nu sunt accesibile din textul public disponibil. [...]
Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif , începe miercuri un turneu de patru zile în Arabia Saudită, Qatar și Turcia, pe fondul eforturilor diplomatice legate de negocierile din Orientul Mijlociu , potrivit Mediafax . Miza vizitelor este susținerea demersurilor diplomatice înaintea unei posibile a doua runde de discuții. Ministerul Afacerilor Externe de la Islamabad a transmis că vizitele vor avea loc în perioada 15–18 aprilie 2026, iar deplasările în Arabia Saudită și Qatar sunt descrise drept întâlniri „în context bilateral”, conform comunicatului citat. Turcia: participare la Forumul Diplomatic de la Antalya În Turcia, Shehbaz Sharif urmează să participe la Forumul Diplomatic de la Antalya și să aibă întâlniri bilaterale cu președintele Recep Tayyip Erdogan și cu alți lideri, în marja evenimentului, potrivit aceleiași surse. Context: discuții pentru o a doua rundă de negocieri Mediafax notează că prima sesiune de negocieri desfășurată în weekendul anterior la Islamabad a lăsat deschisă continuarea dialogului, însă divergențele au blocat o înțelegere. Ulterior, oficialii pakistanezi au propus ca o a doua rundă să aibă loc tot la Islamabad, propunere aflată în analiză la administrația SUA. În paralel, presa americană a relatat miercuri dimineață că diplomații încearcă, prin canale neoficiale, să organizeze a doua rundă de negocieri. [...]
Republica Moldova își întărește capacitatea diplomatică printr-o restructurare a Ministerului Afacerilor Externe, care include un serviciu dedicat relației cu România și încă 35 de posturi noi , potrivit TVR Info . Măsura vine pe fondul creșterii volumului de lucru cu peste 20% în 2025 și al intensificării cooperării externe. Guvernul de la Chișinău a votat miercuri reorganizarea ministerului și crearea a două servicii noi în subordinea instituției: Serviciul relații cu România și Serviciul diplomație cibernetică , informație transmisă de tvrmoldova.md (link în sursă). De ce contează: România devine o relație gestionată „dedicat”, nu la pachet Ministrul de Externe, Mihai Popșoi , a justificat înființarea unui serviciu separat pentru România prin limitările actuale de personal: referentul de țară – „persoana-cheie” în relațiile bilaterale – acoperă în prezent 6-7 state. „În cazul României, ideal ar fi şi cu alte state cu care avem relaţii foarte strânse, este imperios necesar să avem această unitate, un serviciu dedicat relaţiilor cu România.” În argumentația sa, Popșoi a legat nevoia de resurse suplimentare de așteptările cetățenilor privind integrarea europeană, diplomația economică și consolidarea relațiilor cu diaspora. Presiune operațională: puțini consulari, volum mare de servicii Republica Moldova are 60 de angajați consulari în misiuni diplomatice, iar anul trecut aceștia au oferit peste 200.000 de servicii consulare, conform informațiilor din material. În acest context, autoritățile indică necesitatea creșterii capacității instituționale. Ce se schimbă în organigramă și când Hotărârea prevede ajustări structurale punctuale, inclusiv: crearea Serviciului relații cu România; crearea Serviciului diplomație cibernetică; reorganizarea Direcției diplomație economică, „în conformitate cu bunele practici” din ministerele de externe ale statelor membre UE; majorarea statului de personal cu 35 de unități. Noile funcții urmează să fie create treptat în următorii ani. Potrivit sursei, extinderea personalului este justificată și de extinderea numărului de tratate internaționale și de intensificarea cooperării externe. [...]
Regatul Unit își crește sprijinul militar pentru Ucraina printr-un pachet care combină finanțare de sute de milioane de lire și o livrare record de drone, într-o mișcare cu impact direct asupra capacității de aprovizionare cu armament și asupra industriei britanice de apărare, potrivit Digi24 . Miercuri, la Washington, ministrul britanic de finanțe Rachel Reeves urmează să confirme un ajutor de 752 de milioane de lire sterline (1,02 miliarde de dolari, aprox. 4,7 miliarde lei) pentru Kiev, înaintea unei întâlniri cu premierul ucrainean Iulia Sviridenko. Suma este parte a unui împrumut de 3,36 miliarde de lire sterline și este destinată achiziției de armament, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune, sisteme de apărare antiaeriană și drone. 120.000 de drone, inclusiv modele cu rază lungă și capabilități maritime În paralel, la Berlin, ministrul britanic al apărării John Healey urmează să anunțe, în cadrul reuniunii Grupului de contact privind apărarea Ucrainei , „cel mai mare număr de drone” oferit vreodată de Regatul Unit Ucrainei: 120.000 de unități. Pachetul include, potrivit informațiilor din material: drone de atac cu rază lungă de acțiune; drone de recunoaștere; drone logistice; drone cu capabilități maritime. O parte importantă a livrărilor ar urma să fie acoperită de producția unor companii din Regatul Unit, ceea ce indică și o componentă operațională pentru industria britanică de apărare, prin comenzi și capacități de producție orientate către echipamente „testate în luptă”. Mesajul Londrei: finanțare pentru achiziții și presiune asupra Rusiei Rachel Reeves a legat sprijinul financiar de nevoia Ucrainei de a-și susține apărarea, iar John Healey a argumentat creșterea livrărilor de drone prin necesitatea de a întări capacitatea forțelor ucrainene de a riposta. „Această finanțare va ajuta la livrarea echipamentului militar de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva războiului neprovocat al Rusiei”, a declarat Reeves. „Această creștere semnificativă a numărului de drone testate în luptă va oferi forțelor ucrainene capacitatea de care au nevoie pentru a-și apăra poporul și pentru a riposta împotriva agresiunii rusești”, a declarat John Healey. Informațiile sunt prezentate de Digi24 pe baza relatării dpa, preluată de Agerpres. [...]
