Știri
Știri din categoria Externe
Blocada SUA asupra porturilor iraniene a împins petrolul peste 100 de dolari, amplificând riscul unei crize energetice cu efecte directe în Europa, în condițiile în care UE estimează deja pierderi de 25 de miliarde de euro de la începutul conflictului, potrivit Stirile Pro TV. Teheranul a reacționat public, calificând măsura drept o „răzbunare voluntară” împotriva economiei mondiale.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmaeil Baqaei, a transmis o declarație scurtă după instituirea blocadei, informație relatată de Sky News. Mesajul a fost formulat ca întrebare retorică, cu trimitere la caracterul „ilegal” al unui „război voluntar” și la impactul asupra economiei globale.
Pe fondul amenințărilor președintelui american Donald Trump de a „elimina” orice navă iraniană din apropierea porturilor aflate sub blocadă, un oficial iranian a ridicat miza. Alaeddin Boroujerdi, membru al Comitetului pentru politică externă și securitate națională al Iranului, a descris blocada ca „propagandă fără temei militar”, potrivit postului iranian Press TV.
Boroujerdi a avertizat că orice navă a Marinei SUA care ar încerca să blocheze porturile Iranului ar fi „trimisă pe fundul mării”. În același mesaj, el a susținut că SUA „nu au capacitatea reală” să aplice amenințarea și că ceilalți membri NATO nu ar sprijini o asemenea mișcare.
Conform articolului, blocada SUA asupra porturilor iraniene a început luni, la ora 17.00 (ora României), iar Teheranul amenință cu represalii toate porturile din regiune. Efectul imediat menționat este creșterea abruptă a prețului petrolului, care a trecut de 100 de dolari, pe fondul temerilor privind perturbarea fluxurilor energetice.
Armata americană a anunțat că va începe blocada tuturor porturilor și zonelor de coastă iraniene, „temperând” însă amenințarea anterioară a lui Trump de a bloca complet Strâmtoarea Ormuz, potrivit AP News, citată de aceeași sursă.
Într-o postare pe Truth Social, Trump a amenințat că va distruge orice „navă de atac rapidă” iraniană care ar încălca blocada navelor ce intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene.
„Dacă una dintre aceste nave se apropie chiar şi puţin de BLOCADA noastră, va fi imediat DISTRUSĂ, conform aceluiaşi sistem pe care îl folosim împotriva traficanţilor de droguri pe mare”
„Este rapid şi brutal”
Tot Trump anunțase duminică intenția de a bloca Strâmtoarea Ormuz și susținea că și alte țări ar urma să fie implicate în această blocadă, potrivit articolului.
Recomandate
Cel puțin șapte nave cu legături cu Iran au traversat Strâmtoarea Ormuz după intrarea în vigoare a blocadei militare anunțate de SUA , indică datele de urmărire maritimă citate de news.ro . Mișcările, uneori urmate de întoarceri din drum, arată o aplicare contestată în practică a restricțiilor într-un punct-cheie pentru transportul maritim din regiune. Potrivit furnizorului de date maritime Kpler, blocada impusă de Washington a intrat în vigoare luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României). Datele de marți arată că cel puțin trei nave plecate din porturi iraniene au reușit să treacă strâmtoarea, iar în total au fost identificate cel puțin șapte nave cu legături cu Iran care au tranzitat după acel moment. Ce nave au fost urmărite și ce încărcături aveau Kpler indică, între navele care au traversat Strâmtoarea Ormuz, următoarele exemple: Christianna (vrachier, pavilion Liberia): a traversat după ce a descărcat 74.000 de tone de porumb în portul iranian Bandar Imam Khomeini; a trecut de insula Larak în jurul orei 16:00 GMT (19:00, ora României) luni. Elpis (petrolier, pavilion Comore): a trecut prin strâmtoare în jurul orei 16:00 GMT; era încărcat cu 31.000 de tone de metanol , după ce a plecat din portul iranian Bushehr pe 31 martie. Argo Maris : apare în sistemele de urmărire ca navă care a traversat, după ce navigase din Iran. În același timp, analiștii maritimi avertizează că, în ultimele săptămâni de conflict din jurul strâmtorii, semnalele navelor din regiune au fost perturbate și manipulate , ceea ce limitează precizia și completitudinea urmăririi. SUA: „Blocada este intactă”; CENTCOM spune că a oprit șase nave Contextul este escaladarea militară din zonă: forțele iraniene au „închis efectiv” strâmtoarea după izbucnirea războiului, odată cu atacurile americane și israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, iar SUA și-au anunțat duminică propria blocadă după eșecul negocierilor de pace cu Iranul. Armata americană a transmis marți că blocada a fost menținută și că a oprit șase nave să iasă din porturile iraniene din afara Golfului în primele 24 de ore. Comandamentul regional CENTCOM a afirmat, într-o postare pe X: „Nicio navă nu a trecut de blocada americană și șase nave comerciale s-au conformat instrucțiunilor forțelor americane de a se întoarce pentru a reintra într-un port iranian din Golful Oman.” CENTCOM mai susține că blocada este aplicată „imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile din Golful Persic și Golful Oman. Întoarceri din drum și destinații necunoscute Datele de urmărire arată și schimbări de rută. Un petrolier chinezesc, Rich Starry , a traversat strâmtoarea peste noapte (luni-marți) pe o rută de verificare aprobată de Iran, la sud de insula Larak. Kpler indică faptul că nava transporta 31.500 de tone de metanol și se îndrepta spre Sohar (Oman), însă marți, în jurul orei 11:00 GMT (14:00, ora României), s-a întors în Golful Oman și a pornit înapoi spre strâmtoare, cu destinație necunoscută. Totodată, semnalul transponderului AIS (sistem de identificare automată) al navei Elpis pare să se fi oprit luni la ora 23:00 GMT (marți, 02:00, ora României), după traversare, iar poziția sa de marți nu a putut fi determinată. Și Christianna s-a întors în largul coastei Omanului în jurul orei 15:00 GMT (18:00, ora României), cu destinație necunoscută. În lista navelor care au traversat se mai regăsesc vrachierul Manali (care a mai făcut comerț cu Iranul), precum și două nave sub pavilion iranian: portcontainerul Kashan (aflat sub sancțiuni americane) și nava de marfă Moshtari , care ulterior s-a îndreptat către un port iranian din strâmtoare. Navele Rich Starry și Elpis sunt listate de Biroul pentru Controlul Activelor Străine al SUA ca fiind sancționate pentru legături cu Iranul. [...]
Washingtonul ia în calcul reluarea negocierilor cu Teheranul în Pakistan , pe fondul unui armistițiu fragil și al blocajului impus porturilor iraniene , iar vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că neîncrederea dintre cele două părți „nu poate fi rezolvată peste noapte”, deși negociatorii iranieni „doresc să ajungă la un acord”, potrivit news.ro , care citează Reuters. Președintele Donald Trump a declarat marți că discuțiile pentru încetarea războiului cu Iranul ar putea fi reluate în Pakistan în următoarele două zile. Afirmația vine după ce eșecul negocierilor de la sfârșitul săptămânii a determinat Washingtonul să impună un blocaj asupra porturilor iraniene. În același timp, un armistițiu „fragil” de două săptămâni între SUA și Iran mai are încă o săptămână până la expirare, conform informațiilor din material. Vance a participat la discuțiile de la sfârșitul săptămânii trecute din Pakistan. Mesajul vicepreședintelui SUA: optimism, dar fără a minimaliza ruptura de încredere Într-un eveniment organizat de Turning Point USA, JD Vance a insistat că problema de fond rămâne lipsa de încredere între Washington și Teheran: „Există, desigur, multă neîncredere între Iran şi Statele Unite ale Americii. Nu veţi rezolva această problemă peste noapte.” Vicepreședintele american a mai spus că negociatorii iranieni „doreau să ajungă la un acord” și că el se simte „foarte optimist în privința situației actuale”. Contextul conflictului și miza imediată Potrivit materialului, războiul cu Iranul a început când SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, iar Iranul a răspuns cu atacuri asupra Israelului și statelor din Golf care găzduiesc baze americane. Aceeași sursă menționează că atacurile au ucis mii de oameni și au strămutat milioane. Pentru perioada următoare, elementele-cheie rămân: dacă negocierile se reiau în Pakistan „în următoarele două zile”, așa cum a indicat Trump; dacă armistițiul mai rezistă până la termenul de expirare menționat; cum influențează blocajul asupra porturilor iraniene dinamica discuțiilor. [...]
Blocada navală a SUA în Strâmtoarea Hormuz a oprit complet comerțul maritim al Iranului , iar efectul imediat este izolarea economică pe mare a Teheranului, într-un moment în care Washingtonul sugerează reluarea contactelor directe. Informațiile apar într-un liveblog al Al Jazeera , publicat pe 15 aprilie 2026. Potrivit sursei, președintele SUA, Donald Trump , a declarat pentru Fox News că războiul este „aproape de final”, după ce a sugerat că o a doua rundă de discuții față în față cu Iranul ar putea avea loc în Pakistan „în zilele următoare”. Ce înseamnă blocada pentru fluxurile comerciale ale Iranului Armata americană afirmă că a „oprit complet comerțul economic care intră și iese din Iran pe mare”, în contextul în care blocada din Strâmtoarea Hormuz continuă pentru a doua zi. Din informațiile disponibile în material nu reiese ce excepții ar exista, ce tipuri de mărfuri sunt vizate sau cum este aplicată concret blocada. Contextul politic: semnal de negociere, dar presiune maximă Mesajele din aceeași zi combină două direcții: pe de o parte, Trump indică posibilitatea unor discuții directe cu Iranul în Pakistan; pe de altă parte, SUA mențin o măsură cu impact economic imediat, prin blocarea rutelor maritime. Al Jazeera mai notează, în titlul feedului, că Israelul bombardează Libanul, însă fragmentul de text furnizat nu include detalii suplimentare despre aceste lovituri. [...]
Șase nave comerciale au fost întoarse din drum în primele 24 de ore ale blocadei navale americane asupra porturilor și coastelor Iranului , potrivit The Jerusalem Post , care citează o informare a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM). Măsura ridică imediat riscurile operaționale pentru transportul maritim din zonă și amplifică incertitudinea pe o rută care susține o parte semnificativă din fluxurile globale de energie. CENTCOM a transmis că „nicio navă nu a reușit să treacă de blocada SUA”, iar șase nave comerciale au respectat indicațiile forțelor americane de a se întoarce pentru a reintra într-un port iranian de pe Golful Oman. Este prima raportare cu detalii despre efortul început cu o zi înainte, după ce președintele Donald Trump a ordonat blocada în urma eșuării discuțiilor de pace dintre SUA și Iran. Ce acoperă blocada și cum este aplicată Armata SUA a precizat că blocada, începută luni, se aplică doar navelor care merg către sau vin din Iran, incluzând toate porturile iraniene de la Golful Persic și Golful Oman. Potrivit declarației, aplicarea este „imparțială” față de navele tuturor statelor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene. Pentru impunerea blocadei sunt implicați peste 10.000 de militari americani, peste o duzină de nave de război și zeci de aeronave, conform aceleiași informări. Riscul pentru operatori: interceptare, deviere, capturare Într-o notificare către navigatori transmisă luni, armata SUA a avertizat că orice navă care intră sau părăsește zona blocată fără autorizare poate fi „interceptată, deviată și capturată”. Notificarea mai arată că blocada ar include întreaga coastă a Iranului, însă transporturile umanitare — inclusiv alimente, medicamente și alte bunuri esențiale — ar urma să fie permise, sub rezerva inspecției. De ce contează: presiune pe piața energiei și pe tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz Blocada se suprapune peste tensiunile generate de războiul de șase săptămâni dintre SUA și Iran și vine după prăbușirea negocierilor din weekend, context în care Trump a anunțat măsura, iar prețul petrolului a urcat din nou peste 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei). Publicația notează că blocada adaugă incertitudine privind tranzitul navelor prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze. [...]
Blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene riscă să scoată de pe piață peste un milion de barili de petrol și să împingă prețurile în sus , într-un moment în care Teheranul amenință cu extinderea conflictului la nivelul întregii regiuni a Golfului, potrivit Stirile Pro TV . Măsura americană este descrisă ca fiind deja în vigoare, iar miza imediată este traficul maritim din jurul Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de energie. Teheranul consideră blocada o încălcare a suveranității și amenință cu atacarea porturilor din regiunea Golfului, în timp ce China – un cumpărător important de petrol iranian – a catalogat acțiunea drept „periculoasă” și „iresponsabilă”. Ce presupune blocada și cum ar urma să fie aplicată Publicația notează că este „prima zi completă” a blocadei proclamate de Donald Trump asupra navelor care încearcă să intre sau să plece din porturile iraniene. În același timp, patru vase cu legături cu Iranul, aflate sub sancțiuni, au traversat Strâmtoarea Ormuz, iar două dintre ele au legături și cu China. În material sunt prezentate și elemente despre modul de aplicare: atenția ar urma să se concentreze pe marile petroliere care pleacă din Insula Kharg, iar SUA ar folosi sateliți, drone și informații comerciale despre traficul maritim pentru a identifica navele care ies din porturile iraniene spre apele deschise. De ce contează economic: presiune pe piața petrolului și pe China Un efect direct invocat în material este reducerea ofertei de petrol: corespondentul CNN Nick Paton Walsh afirmă că blocada „scoate de pe piață peste un milion de barili de petrol iranian”, ceea ce „va duce probabil la creșterea prețurilor”. În aceeași logică, situația este prezentată ca o problemă majoră pentru China, descrisă drept un client important al Iranului. Beijingul a condamnat blocada, iar Ministerul de Externe chinez a avertizat că intensificarea desfășurării militare și acțiunile de blocadă ar amplifica tensiunile și ar afecta siguranța navigației în strâmtoare. Escaladare și calendar: termenul de 21 aprilie Teheranul denunță blocada ca „act de piraterie maritimă” și amenință că va răspunde lovind „toate porturile din regiunea Golfului” și că nu va mai permite „niciun fel de trafic în Golf”, potrivit materialului. Pe plan diplomatic, Stirile Pro TV menționează, citând NBC, că negocierile dintre SUA și Iran ar putea fi reluate în această săptămână. Donald Trump a lansat un nou avertisment pentru Teheran în contextul unui termen-limită: dacă nu se ajunge la un acord până pe 21 aprilie, când expiră armistițiul de două săptămâni. Ce se discută în negocieri, potrivit presei americane Potrivit New York Times, la discuțiile de la Islamabad, Teheranul ar fi propus suspendarea activității nucleare pentru o perioadă de până la cinci ani, idee respinsă de americani, care ar fi insistat pentru un moratoriu de 20 de ani. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre stadiul negocierilor sau despre un posibil compromis. [...]
Rusia propune să intervină în gestionarea uraniului îmbogățit al Iranului , într-un moment în care disputa nucleară rămâne un punct major de fricțiune între Teheran și Washington, pe fondul războiului dintre Iran, Statele Unite și Israel, potrivit Agerpres . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat miercuri, la Beijing, după o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping, că Iranul are un „drept inalienabil” de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice și că Moscova este dispusă să ajute la rezolvarea „problemei materialului nuclear iranian”. Într-o conferință de presă, Lavrov a susținut că „fiecare țară are dreptul la îmbogățirea uraniului exclusiv în scopuri pașnice” și a adăugat că Rusia „va accepta orice decizie convenabilă părții iraniene” în cadrul acestor „drepturi legitime”. Ce soluții spune Moscova că ar putea oferi Lavrov a indicat că o eventuală contribuție a Rusiei ar putea lua „cele mai diverse forme”, inclusiv: reprocesarea uraniului puternic îmbogățit; transformarea acestuia în combustibil pentru centrale nucleare; transferul în Rusia al unei cantități determinate pentru depozitare. El a insistat că orice formulă trebuie să respecte dreptul Iranului la utilizarea pașnică a energiei nucleare și a afirmat că Iranul nu a încercat să extindă aceste scopuri către obiective militare. Totodată, a spus că Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu a detectat „niciodată” suspiciuni că uraniul îmbogățit iranian ar fi putut fi deturnat în scopuri militare. Contextul: presiune americană și blocarea porturilor iraniene Declarațiile vin în contextul războiului dintre Iran, Statele Unite și Israel, la o zi după ce Washingtonul a anunțat blocarea totală a porturilor iraniene și a afirmat că a „oprit complet” comerțul maritim al Iranului. În același timp, președintele american Donald Trump a declarat că războiul este „aproape de a se încheia” și că Teheranul urmărește „cu disperare” un acord. Lavrov a criticat și țările europene pentru că nu au reproșat Washingtonului ieșirea Statelor Unite din acordul nuclear din 2015 și pentru că au cerut, în schimb, ca Teheranul să continue să respecte limitările asumate în pact. Rusia a invocat și precedentul acordului nuclear din 2015, când a participat la gestionarea uraniului iranian îmbogățit, transferat pe teritoriul rus pentru a fi diluat și transformat în combustibil nuclear. În prezent, disputa rămâne blocată între cererea SUA de „îmbogățire zero” și poziția Iranului, care își apără dreptul de a menține îmbogățirea cel puțin pentru uz civil. [...]
