Știri
Știri din categoria Externe
Iranul și Omanul analizează introducerea unor taxe pentru „servicii maritime” în Strâmtoarea Ormuz, o mișcare care ar putea ridica costurile de tranzit pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, potrivit Mediafax.
Cele două state au anunțat marți că vor evalua un astfel de sistem printr-un grup de lucru comun, iar discuțiile vor continua în pofida opoziției Statelor Unite față de orice formă de taxare, potrivit AFP, citată de France24.
Într-o declarație comună, Iranul și Omanul au invocat „drepturile suverane asupra apelor teritoriale” și au convenit să mențină dialogul printr-un grup de lucru format din reprezentanți ai celor două ministere de externe.
Obiectivul acestui grup este să ajungă la „un acord privind viitoarea administrare a navigației în Strâmtoarea Ormuz, serviciile care vor fi furnizate în acest sens și costurile asociate acestora, în conformitate cu standardele internaționale”, au precizat cele două părți.
Deși tema taxelor este pe agendă, ministrul de externe de la Muscat a transmis, într-un mesaj publicat pe X, că ambele părți s-au angajat să asigure „trecerea în condiții de siguranță, fără taxă”. În acest stadiu, informațiile disponibile indică mai degrabă o negociere asupra cadrului de administrare și a serviciilor decât o decizie finală privind introducerea efectivă a taxelor.
Declarația comună a venit după întâlniri la Muscat, unde ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, și negociatorul-șef Mohammad Bagher Ghalibaf s-au întâlnit cu sultanul Omanului, Haitham bin Tariq, și cu ministrul de externe Badr Albusaidi.
Săptămâna trecută, Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a afirmat că Teheranul va impune „taxe pentru servicii maritime” pentru traversarea Strâmtorii Ormuz. Atunci s-a preconizat că taxele ar urma să intre în vigoare după o perioadă de 60 de zile fără taxe, prevăzută într-un memorandum de înțelegere semnat cu SUA.
Memorandumul mai prevede că Iranul și Omanul vor discuta despre „administrarea viitoare și serviciile maritime” ale strâmtorii, alături de alte țări din Golf.
Recomandate
Europa ar putea rămâne expusă la șocuri energetice și volatilitate a prețurilor dacă Washingtonul intră într-o perioadă de confruntare politică internă, iar Donald Trump își păstrează libertatea de manevră în politica externă, potrivit unei analize citate de Digi24 . Miza pentru economiile europene este dublă: riscul unui nou val de tensiuni comerciale și, mai ales, persistența presiunilor pe energie, cu efect direct asupra costului vieții și asupra industriei. După alegerile din SUA, democrații au câștigat controlul asupra Senatului și au obținut câștiguri decisive în Camera Reprezentanților, ceea ce deschide calea pentru anchete și audieri extinse asupra administrației Trump. În paralel, analiza notează că președintele SUA păstrează o marjă considerabilă de acțiune în domenii-cheie precum politica externă, securitatea națională și politica comercială, inclusiv prin decrete și veto. Energia: de ce Europa nu ar trebui să se aștepte la ieftiniri rapide Unul dintre punctele centrale pentru Europa este evoluția prețurilor la energie. Analiza avertizează că o scădere nu este un scenariu pe care să se poată „paria” ușor, în condițiile în care tensiunile din Orientul Mijlociu rămân un factor major. În acest context, POLITICO indică drept element critic Strâmtoarea Ormuz : fără un acord de pace cu Teheranul care să permită redeschiderea rutei, șocul energetic care împinge prețurile în sus în Europa ar putea continua, cu efecte negative asupra politicii europene și asupra crizei costului vieții. Sursa menționează și un reper de piață: țițeiul Brent se tranzacționa la 108 dolari pe baril (aprox. 497 lei), chiar dacă prețurile petrolului au înregistrat cea mai rapidă scădere din august. Efecte economice colaterale: aviația avertizează asupra unei „crize” Impactul nu se oprește la facturile la energie. Pentru transportul aerian și industria aeronautică, directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, avertizează că, în lipsa unui acord, industria s-ar putea confrunta cu „o adevărată criză” până în martie sau aprilie anul viitor. Această presiune ar putea alimenta costuri mai mari de operare și, implicit, tensiuni suplimentare asupra prețurilor și cererii, într-un moment în care economiile europene sunt sensibile la noi șocuri. Context politic la Washington: risc de blocaj și efecte indirecte asupra Europei Analiza mai arată că SUA ar putea deveni atât de absorbită de „războiul politic” intern, încât politica externă să treacă pe plan secund. Într-un astfel de scenariu, incertitudinea ar crește, iar Europa ar putea rămâne fără un partener american previzibil în dosare care influențează direct economia – de la securitatea energetică la comerț. În paralel, există și riscul ca Trump să își intensifice confruntările cu Europa, un diplomat german avertizând că ar urma „mai multă acrimonie” și mai multe pretenții față de aliații europeni, în timp ce Casa Albă își poate folosi pârghiile pe tarife și acorduri comerciale. Pentru Europa, concluzia practică este că perioada următoare poate aduce mai degrabă volatilitate decât stabilizare: prețurile la energie rămân vulnerabile la decizii geopolitice, iar turbulențele politice din SUA pot întârzia sau complica răspunsurile coordonate cu impact economic. [...]
Liderul suprem al Iranului transmite că schimbarea majorității în Congresul SUA nu va modifica linia Washingtonului față de Teheran , într-un mesaj care sugerează continuitate în tensiunile geopolitice cu potențial efect direct asupra riscului regional și, implicit, asupra piețelor energetice, potrivit Digi24 . Mojtaba Khamenei a declarat că „oricine crede că rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului vor schimba poziţia Washingtonului faţă de Teheran se înşală amarnic”, într-o intervenție preluată de CNN și Reuters, potrivit News.ro. În același mesaj, liderul iranian a respins ideea că eventuale concesii către SUA ar reduce ostilitatea față de Iran. „Oricine se agaţă încă de o speranţă, oricât de mică, că sistemul de dominaţie şi-ar putea schimba comportamentul (...) se înşală profund.” Mesajul Teheranului: presiune și descurajare, nu detensionare În declarațiile citate, Khamenei a invocat drept elemente ale unei „campanii împotriva hegemoniei SUA” atât distrugerea de către Teheran a bazelor americane din regiune, cât și controlul asupra Strâmtorii Ormuz — un punct-cheie pentru tranzitul petrolului la nivel global. „SUA consideră că sfârşitul hegemoniei lor este îndepărtat; noi îl vedem ca fiind aproape.” Din perspectiva impactului economic, referirea la Strâmtoarea Ormuz menține în prim-plan riscul de perturbare a fluxurilor energetice, într-un context în care războiul din regiune a fost asociat deja cu scumpiri la benzină și motorină pentru consumatori, inclusiv în SUA. Contextul politic din SUA: războiul, costul vieții și schimbarea majorității Materialul notează că războiul comun al SUA și Israelului împotriva Iranului a devenit un subiect central în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului, pe fondul nemulțumirilor legate de conflict și de costul ridicat al vieții. În același context, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a scris pe X că „americanii au spus NU războiului”. Totodată, Donald Trump a recunoscut că războiul din Iran a afectat candidații republicani, dar și-a menținut decizia de a începe conflictul. Potrivit informațiilor prezentate, democrații au preluat controlul atât asupra Senatului, cât și asupra Camerei Reprezentanților, iar rezultatul deschide o perioadă de „guvernare divizată” la Washington. Ce urmează și de ce contează Mesajul liderului suprem iranian indică faptul că Teheranul nu se așteaptă la o recalibrare a politicii SUA după schimbarea echilibrului politic din Congres. În termeni practici, asta înseamnă că riscul geopolitic asociat conflictului și tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz rămâne ridicat, iar volatilitatea din energie poate continua să fie alimentată de evoluțiile din regiune. [...]
Înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului riscă să blocheze agenda Casei Albe , pe fondul unui climat intern descris de colaboratori drept „haos” și „iad”, potrivit Digi24 , care citează interviuri realizate de canalul MS NOW cu persoane din anturajul administrației Trump. Miza, dincolo de episodul politic, este una operațională: sursele intervievate vorbesc despre un moral „la pământ”, despre plecări iminente și despre dificultatea de a menține aparatul prezidențial funcțional și concentrat pe programul politic în următorii doi ani. Moral scăzut și risc de plecări din administrație Potrivit mai multor colaboratori ai Casei Albe intervievați de MS NOW, faptul că Donald Trump „nu își asumă nicio responsabilitate” după eșecul electoral i-a făcut pe unii să își piardă speranța și să se teamă că președintele va fi greu de ținut „concentrat asupra programului său politic”. Un fost funcționar, care spune că păstrează contacte regulate cu oameni rămași la Washington, descrie o administrație în care intenția de plecare nu mai este ascunsă și în care unii caută deja ieșiri. „Nimeni nu-și mai ascunde dorința de a pleca. Unii dau deja telefoane pentru a încerca să părăsească nava.” Același fost oficial afirmă că unor angajați li s-ar recomanda, „din precauție”, să solicite aviz juridic, fără ca materialul să detalieze motivele concrete ale acestei recomandări. „Doi ani de haos” și recrutare mai dificilă Sursele citate anticipează intensificarea luptelor interne în următorii doi ani, într-un context politic pe care îl descriu drept tot mai conflictual. „Toată lumea își va pune bețe în roate. Va fi un adevărat iad.” În paralel, apare și o problemă de resurse umane: găsirea de noi colaboratori ar urma să fie mai grea, în condițiile în care, potrivit unui fost funcționar citat, candidații ar fi reticenți să renunțe la „locurile de muncă bine plătite din sectorul privat” pentru un post perceput ca precar și de scurtă durată. În același context, sursa îl descrie pe Trump drept „o rață șchioapă” – expresie folosită în politica americană pentru un lider aflat spre final de mandat, cu influență redusă. Contextul imediat: reacția publică a lui Trump după eșec Digi24 notează că prima apariție publică a lui Trump după înfrângerea electorală a fost la șantierul noii sale săli de bal de la Casa Albă, unde a discutat cu presa despre detalii precum marmura aleasă pentru pardoseală, limitând comentariile despre scrutin „la strictul necesar”. În ansamblu, tabloul descris de sursele intervievate indică o administrație care intră într-o perioadă cu risc crescut de disfuncționalități interne, ceea ce poate reduce capacitatea executivului de a-și împinge agenda mai departe în următorii doi ani. [...]
Donald Trump pregătește remanieri în Cabinet după eșecul republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului , semnalând o posibilă schimbare de direcție în administrație într-un moment de presiune politică internă, potrivit Digi24 . Președintele SUA a spus, într-un interviu acordat CBS News (care urmează să fie difuzat duminică, în emisiunea „60 Minutes”), că intenționează să facă „câteva” schimbări și a răspuns afirmativ când a fost întrebat dacă va concedia persoane. Trump a evitat însă să indice nume. „Îmi iubesc Cabinetul. Cred că membrii săi sunt buni, dar probabil voi face câteva schimbări. Nu vreau să spun despre cine este vorba.” Prima schimbare anunțată: șefia de cabinet În aceeași zi, Trump a anunțat că o înlocuiește pe Susie Wiles cu Stephen Miller, descris ca un susținător loial și cunoscut pentru poziții radicale, care a fost anterior consilier principal și a coordonat agenda lui Trump în domeniul imigrației. Digi24 notează că, ulterior, Trump le-a spus jurnaliștilor că plecarea șefei de cabinet „nu are legătură cu alegerile”. „Pur și simplu a venit momentul. Uneori faci schimbări.” Mesaj de continuitate la Apărare, în ciuda criticilor interne Întrebat dacă mai are încredere în secretarul Apărării, Pete Hegseth — pe care unii republicani îl consideră responsabil pentru rezultatele slabe ale partidului — Trump a răspuns că are încredere în el. „Da. Uitați, am câștigat două războaie”. De ce contează Semnalul de remaniere, venit imediat după înfrângerea electorală a Partidului Republican, indică o recalibrare a echipei de la vârful administrației și o încercare de a gestiona consecințele politice ale rezultatului. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă Trump va anunța și alte schimbări în Cabinet și ce portofolii vor fi vizate. [...]
Ucraina avertizează că Rusia pregătește lovituri asupra infrastructurii energetice și a podurilor , un scenariu care ar putea amplifica riscurile operaționale pentru alimentarea cu electricitate și transport înaintea unei întâlniri Ucraina–SUA–Rusia programate săptămâna viitoare la Abu Dhabi , potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că are „informații” despre un atac aerian rusesc planificat care ar viza „infrastructura civilă și energetică” și podurile, inclusiv cele peste râul Nipru, în contextul în care urmează discuții la Abu Dhabi. În discursul său zilnic, Zelenski a detaliat țintele pe care Kievul le consideră expuse: sectorul energetic; podurile peste Nipru; infrastructura civilă. „Avem informaţii care indică faptul că se pregăteşte un nou atac împotriva sectorului energetic, împotriva podurilor noastre peste râul Nipru şi împotriva infrastructurii civile.” Ce răspuns anunță Kievul Zelenski a mai afirmat că a discutat cu responsabilii pentru atacurile aeriene ucrainene cu rază lungă și a transmis că Ucraina va reacționa. „Rusia va primi răspunsul nostru.” Întâlnirea dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia este menționată ca fiind programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi, însă materialul nu oferă detalii despre agenda sau formatul discuțiilor. [...]
Ucraina vrea să prelungească accesul la Starshield pentru a evita noi blocaje operaționale , după ce limitări de viteză impuse luna trecută au afectat direct misiuni cu drone, potrivit Digi24 . Contractul cu guvernul SUA pentru utilizarea Starshield – versiunea militară a rețelei Starlink a lui Elon Musk – ar urma să expire la jumătatea anului 2027, iar Kievul cere începerea din timp a negocierilor pentru noile condiții. Denys Sienik , ambasadorul adjunct al Ucrainei la Washington, a spus că Ucraina consideră „momentul potrivit” pentru discuții, tocmai pentru că renegocierea poate dura. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui mic dejun organizat de Defense Writers Group, iar informațiile despre poziția Kievului sunt relatate de Kyiv Post. De ce contează: continuitatea comunicațiilor militare și controlul dronelor Limitările de viteză apărute luna trecută au avut impact operațional imediat, afectând atât operațiunile cu drone, cât și pe cele de combatere a dronelor. Sienik a afirmat că Ucraina nu a primit o explicație „satisfăcătoare” pentru restricții – nici de la Casa Albă, nici de la Pentagon, nici de la SpaceX – și că „nimeni nu a oferit răspunsuri”. Totuși, oficialul ucrainean a susținut că problema a fost între timp rezolvată, iar armata și-a putut relua activitatea, subliniind că Kievul nu își dorește repetarea unui astfel de episod. Ce urmează: negocieri cu Pentagonul și discuția despre finanțare Sienik a indicat că Ucraina se pregătește să înceapă negocierile cu Washingtonul, mai precis cu lideri din Pentagon, și a legat explicit continuarea utilizării de trei elemente: semnarea contractului, negocierea termenilor și existența finanțării. „Sper că contractul va fi semnat, că termenii de referință vor fi negociați, că vom avea finanțare și că vom putea să ne apărăm.” Context: de la Starlink la Starshield, după 2022 Ucraina a început să folosească oficial Starlink la scurt timp după invazia Rusiei din februarie 2022, pe fondul unui atac cibernetic major asupra rețelei KA-SAT ViaSat. În decembrie 2024, armata ucraineană a început transferul comunicațiilor și al controlului dronelor către Starshield. Potrivit Atlantic News, SUA au acceptat utilizarea versiunii criptate militar deoarece ar oferi Pentagonului un control operațional mai mare asupra modului în care sistemul este folosit în Ucraina, ceea ce ar fi sprijinit atacuri cu drone cu rază lungă și întărirea apărării aeriene. Întrebarea rămasă: de ce au apărut restricțiile Revista TIME și alte surse au relatat că pe 14 octombrie forțele ucrainene au raportat pierderea parțială a accesului și restricții de viteză impuse fără avertisment, care au îngreunat operațiunile. Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier pe tehnologie militară al președintelui Volodimir Zelenski, a spus că restricțiile au dus la „eșecul” unor misiuni în desfășurare și a sugerat o legătură cu „situația politică actuală”. În spațiul public au apărut speculații privind cauza – defecțiune tehnică sau o decizie la nivelul guvernului SUA ori al lui Elon Musk – însă, din informațiile prezentate, nu există o explicație confirmată. Într-un interviu la „Piers Morgan Uncensored”, Zelenski a sugerat o posibilă motivație politică, apoi a spus că speră să fi fost o „greșeală” generată de „o problemă tehnică majoră” la SpaceX. [...]
