Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea retoricii militare iraniene pune sub semnul întrebării șansele unui acord de pace cu SUA, cu doar 24 de ore înainte de expirarea termenului de 60 de zile prevăzut într-un memorandum semnat în iunie, potrivit HotNews.
Statul Major al Armatei Iraniene a transmis duminică, într-un comunicat, că nu va ceda în fața Statelor Unite până la „înfrângerea lor completă”. Mesajul a fost emis cu ocazia aniversării întoarcerii prizonierilor din războiul Iran–Irak (1980–1988), potrivit agenției Tasnim, citată de EFE și Agerpres.
„Până la înfrângerea completă a duşmanilor americano-sionişti din regiune, la restabilirea drepturilor eroicei naţiuni iraniene şi la capitularea inamicului, nu vom ceda în faţa Statelor Unite.”
Iranul și SUA au semnat la 17 iunie un memorandum de înțelegere care prevedea încetarea imediată a operațiunilor militare și un termen de 60 de zile pentru negocierea unui acord final de pace. Declarația de duminică vine cu o zi înainte de expirarea acestui termen.
În același timp, în material se arată că ostilitățile au fost reluate pe 7 iulie, după ce Washingtonul a acuzat Teheranul că a atacat nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Au urmat noi atacuri aeriene americane împotriva sudului Iranului, iar ulterior cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea memorandumului.
Comunicatul militar invocă apărarea „cererilor legitime” și „restaurarea drepturilor” poporului iranian și ale liderului suprem, Mojtaba Khamenei, fără să detalieze care sunt aceste cereri.
Totodată, Statul Major General susține că forțele iraniene, confruntate cu „cea mai bine echipată armată din lume” (o referire la SUA), ar fi reușit să „îngenuncheze” liderii acesteia.
Din informațiile prezentate nu reiese dacă există negocieri active în ultimele 24 de ore ale termenului sau dacă părțile pregătesc o prelungire a memorandumului. Cert este că, pe fondul reluării confruntărilor și al acuzațiilor reciproce, mesajul de „înfrângere completă” indică o înăsprire a poziției publice a Teheranului exact în momentul în care ar fi trebuit închis un acord final.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre „anexarea” strâmtorii Ormuz ridică miza unei crize care afectează direct piața globală de energie , într-un moment în care ruta prin care tranzitează, în mod obișnuit, circa 20% din petrolul și gazele naturale la nivel mondial rămâne blocată, potrivit HotNews . Trump a spus, vineri, la un miting politic organizat la o academie de poliție din statul New York, că va declara „în curând” strâmtoarea Ormuz „teritoriu al Statelor Unite”. În același context, el a susținut că SUA au impus o blocadă care ar permite Washingtonului să decidă ce nave trec. „Foarte curând voi declara strâmtoarea Ormuz teritoriu al Statelor Unite. Este adevărat.” „Avem blocada. Nicio navă nu trece decât dacă vrem noi.” De ce contează: Ormuz este un nod critic pentru petrol și gaze Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Golful Oman și separă Iranul de Oman, cele două țări împărțind jurisdicția asupra strâmtorii. Importanța economică a zonei vine din rolul ei în transportul de hidrocarburi: prin acest canal maritim îngust tranzitează, de regulă, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale la nivel mondial. Pe acest fond, retorica de tip „suveranitate” amplifică riscul de escaladare și prelungește incertitudinea pentru companiile din energie, transport maritim și asigurări, într-un moment în care accesul este deja restricționat. Reacția Iranului și stadiul blocajului Cu o zi înainte, Iranul a respins afirmațiile anterioare ale lui Trump potrivit cărora SUA ar avea „control total” asupra strâmtorii. Teheranul a transmis că Ormuz se află „sub controlul și administrarea” sa și că strâmtoarea rămâne blocată, iar accesul nu va fi reluat decât după îndeplinirea condițiilor impuse de Iran. Un oficial iranian de rang înalt, Rasoul Sanaei-Rad, a declarat că Iranul nu va redeschide strâmtoarea decât dacă cealaltă parte își respectă angajamentele din acordul interimar și că redeschiderea nu este ceva ce SUA pot realiza unilateral. Tot el a avertizat că, într-un conflict viitor, Iranul ar urma să răspundă „mai ferm”. Contextul recent: de la război la acord interimar, apoi la reluarea loviturilor Potrivit relatării, criza s-a reaprins în 2026 în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. După izbucnirea războiului, început cu lovituri americano-israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, Teheranul a „închis practic” strâmtoarea. Ulterior, SUA au impus o blocadă navală asupra transporturilor maritime și porturilor iraniene, afirmând în același timp că vor proteja libertatea de navigație pentru navele care călătoresc către și dinspre porturi care nu aparțin Iranului. În iunie, cele două țări au ajuns la un acord interimar care prevedea o încetare permanentă a focului și revenirea rapidă la libertatea de navigație, însă înțelegerea s-a destrămat după câteva săptămâni, pe fondul reluării unor atacuri limitate asupra navelor și al reluării loviturilor americane asupra provinciilor sudice ale Iranului. În lipsa unor pași concreți care să ducă la redeschiderea strâmtorii, declarațiile lui Trump adaugă presiune politică peste o problemă deja operațională, cu efecte directe asupra fluxurilor energetice globale. [...]
Acordul SUA–Turcia pentru livrări de armament către Ucraina, în valoare de 283 milioane de dolari (aprox. 1,3 miliarde lei), intră într-o fereastră de 30 de zile în care Congresul american poate formula obiecții , în timp ce Rusia îl contestă public, potrivit Agerpres . Reacția Moscovei a fost transmisă de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , care a susținut că înțelegerea „va amâna încheierea regimului de la Kiev” și că SUA și Turcia „au deschis astfel încă o cutie a Pandorei”, conform declarațiilor citate de TASS și preluate de dpa. Ce include acordul și care este valoarea În urmă cu o săptămână, o notificare a Departamentului de Stat al SUA către Congres a menționat o achiziție majoră de arme din Turcia de către Ucraina. Potrivit notificării, Kievul cumpără un pachet de arme de artilerie fabricate în SUA, care include: 70 de rachete ATACMS; 12 lansatoare de rachete M270; peste 2.500 de rachete de artilerie calibru 227 mm, cu muniții cu fragmentație; 47.000 de obuze de artilerie calibru 203 mm, cu muniții cu fragmentație. Acordul se referă exclusiv la modele mai vechi de arme, iar guvernul american îl sprijină, valoarea totală fiind de 283 de milioane de dolari (aprox. 1,3 miliarde lei). Ce urmează: termenul de 30 de zile pentru obiecții în Congres Notificarea declanșează o perioadă de 30 de zile în care Senatul și Camera Reprezentanților pot prezenta obiecții. Materialul nu precizează dacă există deja opoziție formală sau care ar fi calendarul exact al livrărilor după expirarea termenului. Context: acuzații privind rachete balistice nord-coreene folosite de Rusia În același context, Agerpres notează că, potrivit unor informații furnizate recent de Kiev, forțele armate ruse și-ar fi sporit capabilitățile cu rachete balistice din Coreea de Nord , iar cel puțin două dintre acestea ar fi fost deja utilizate împotriva Ucrainei. [...]
Donald Trump a justificat scumpirea benzinei ca „preț” al războiului cu Iranul , afirmând că nu își va cere scuze pentru acțiunea militară declanșată, în pofida creșterii costurilor la pompă pentru americani, potrivit news.ro . La un eveniment desfășurat vineri în comitatul Nassau , New York, Trump a spus că majorarea prețurilor la benzină este acceptabilă în contextul obiectivului de a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară. El a descris Iranul drept „principalul stat sponsor al terorismului din lume” și le-a transmis americanilor să țină cont de acest lucru când plătesc mai mult la pompă. „Dacă trebuie să plătiţi puţin mai mult pentru benzină, amintiţi-vă că o faceţi pentru ca o ţară foarte malefică să nu poată avea — o ţară care, de fapt, este principalul stat sponsor al terorismului din lume — nu vrem ca ei să aibă o armă nucleară.” Trump a minimalizat impactul financiar al războiului asupra populației și a susținut că decizia de a ataca Iranul a fost „corectă”. „Aţi ajuns la 4 dolari. Este în regulă. Adică, eu nu... nu... nu-mi voi cere niciodată scuze. Am făcut ceea ce trebuia.” Prețurile la pompă și schimbarea de mesaj a administrației Cu câteva ore înainte de declarațiile lui Trump, Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe aflată la final de mandat, a spus că menținerea unor prețuri scăzute la benzină și garantarea faptului că Iranul nu va deține niciodată o armă nucleară sunt obiective la fel de importante pentru președinte. Potrivit relatării, această poziție sugerează o schimbare de mesaj față de linia inițială a administrației, concentrată în principal pe dosarul nuclear. În același context, publicația citează date AAA: prețul mediu național pentru un galon de benzină obișnuită era vineri de 4,07 dolari, în creștere de la 3,85 dolari în urmă cu o lună și de la 3,16 dolari în urmă cu un an. Cost politic: majoritatea americanilor nu consideră războiul „meritat” Pe parcursul războiului, Trump a susținut că scumpirea benzinei este un cost relativ mic pentru a obține garanția că Iranul nu va avea o armă nucleară. Totuși, potrivit unui sondaj CNN citat de news.ro, 74% dintre americani au declarat că războiul nu a meritat costul, invocând pierderile de vieți americane și povara financiară suportată de guvernul SUA. [...]
Ucraina a început să folosească drone britanice cu rază lungă, mai ieftine decât rachetele, pentru a lovi ținte economice din Rusia , inclusiv rafinării, într-o schimbare cu potențial de presiune directă asupra veniturilor Moscovei din petrol, potrivit Antena 3 , care citează declarații pentru The Times din surse ale armatei ucrainene. De ce contează: cost mai mic, rază mai mare, presiune pe infrastructura petrolieră Sursele citate susțin că dronele britanice s-au dovedit „un instrument mai eficient” pentru astfel de ținte decât rachetele britanice Storm Shadow livrate anterior Ucrainei. În material se arată că Storm Shadow au o rază de acțiune de aproximativ 250 km, în timp ce unele dintre dronele primite pot ajunge aproape de 1.000 km. Un alt element operațional important este scalarea: dronele pot fi produse relativ rapid, stocate în număr mare și lansate în grupuri, ceea ce ar permite suprasolicitarea apărării antiaeriene ruse. Costul este indicat la 50.000–100.000 de lire sterline (aprox. 290.000–580.000 lei) pe unitate, „considerabil mai ieftine” decât multe rachete occidentale, conform aceleiași surse. Ce tipuri de drone sunt menționate și ce ținte au fost lovite În articol sunt menționate două categorii de drone britanice folosite de Ucraina în ultimele șase luni: Nyan , dronă cu reacție dezvoltată de Callen-Lenz, filială a BAE Systems : construită din fibră de carbon, cu anvergura aripilor de 2,9 metri și rază de acțiune de peste 250 km. Un alt model britanic cu rază mai lungă , produs de o companie al cărei nume nu este făcut public din motive de securitate: lansat cu catapulta și capabil să parcurgă peste 950 km. Aceste aparate ar fi fost folosite, printre altele, în atacuri asupra rafinăriilor din Volgograd și Iaroslavl , potrivit surselor citate. Context: semnal politic și planuri de livrări la scară mare O sursă militară ucraineană de rang înalt afirmă că Ucraina folosește în principal propriile drone, cu rază de acțiune de până la 1.800 km, dar că modelele britanice „s-au comportat foarte bine” în atacurile la mare distanță. Materialul include și o evaluare a impactului economic potențial: fostul director al departamentului britanic pentru operațiuni întrunite, mareșalul aerului Greg Bagwell, spune că loviturile asupra infrastructurii petroliere pot avea un efect strategic mai mare, deoarece veniturile din petrol sunt importante pentru economia Rusiei. Totodată, este menționat că, în iunie, fostul ministru britanic al apărării Dan Jarvis a anunțat planuri de a furniza până la finalul anului cel puțin 150.000 de drone , plus 350 de rachete antiaeriene și sisteme radar. Valoarea dronelor era estimată la 500 milioane de lire sterline (aprox. 2,9 miliarde lei), iar autoritățile britanice intenționau să acopere costul folosind active rusești înghețate , conform articolului. [...]
Ucraina susține că a scos din funcțiune 7 din cele 10 cele mai mari centre logistice Wildberries , lovind direct o infrastructură care ar acoperi circa 10% din vânzările de retail din Rusia, potrivit Kyiv Post . Ministerul ucrainean al Apărării afirmă că operațiunile recente au vizat depozite-cheie ale platformei ruse de comerț electronic, în contextul în care Kievul consideră compania o țintă militară legitimă. Ce s-a întâmplat: depozite mari oprite după atacuri cu drone Ministerul ucrainean al Apărării a transmis pe 16 august că două dintre cele mai importante facilități au încetat operațiunile după un atac cu drone în regiunea Moscovei, în dimineața aceleiași zile: hub-ul logistic din parcul industrial Koledino, lângă Podolsk, descris ca fiind cel mai mare depozit al companiei, cu o suprafață de 250.000 metri pătrați; un al doilea depozit în Domodedovo, care ar fi oprit, de asemenea, activitatea. Atacul ar fi provocat incendii de amploare la complexul Wildberries din satul Koledino și la complexul logistic multimodal Severnoye Domodedovo. În același comunicat, ministerul ucrainean a afirmat că „logistica rusă resimte acut consecințele războiului pe care Federația Rusă l-a adus în Ucraina”. Impact operațional: perturbări în lanț și efecte colaterale în transportul aerian Canale locale de Telegram au raportat explozii și activitate a apărării aeriene în mai multe zone din regiunea Moscovei (Domodedovo, Chekhov, Podolsk și districtul Stupinsky), notează publicația. După atacuri, agenția federală rusă pentru transport aerian ( Rosaviatsiya ) a anunțat suspendarea temporară a zborurilor pe aeroporturile Vnukovo, Domodedovo și Zhukovsky din Moscova, ceea ce indică o perturbare mai largă a funcționării infrastructurii din zonă, dincolo de țintele logistice. De ce contează: lovitură asupra unei rețele care susține o parte relevantă din retailul rus Kyiv Post scrie că atacurile se înscriu într-o campanie susținută, „cinetică și cibernetică”, împotriva infrastructurii fizice și digitale a Wildberries, companie despre care se afirmă că ar reprezenta aproximativ 10% din vânzările de retail din Rusia. Pe componenta cibernetică, publicația menționează că, în 10-11 august, specialiști ai Direcției Principale de Informații a Ucrainei (HUR) ar fi atacat rețelele digitale ale companiei. HUR Cyber Corps ar fi raportat perturbări majore, inclusiv: afectarea canalelor de relații cu clienții; destabilizarea infrastructurii de plăți; blocarea finalizării tranzacțiilor financiare de către utilizatori. Pierderi estimate și justificarea Ucrainei pentru țintire Potrivit Data Insight, înainte de atacurile din 16 august, Wildberries ar fi pierdut deja până la o treime din capacitatea de depozitare, iar bunurile distruse sau avariate ar fi fost evaluate la aproximativ 480 miliarde ruble, echivalentul a 5,7 miliarde dolari (aprox. 25,7 miliarde lei). Publicația notează că aceste pierderi ar fi comparabile, ca ordin de mărime, cu bugetele anuale ale unor regiuni ruse mai bogate, precum Krasnoyarsk Krai. Kievul susține că Wildberries este o țintă militară legitimă, invocând acuzația că platforma ar vinde bunuri cu utilizare duală (civilă și militară) către armata rusă. Compania neagă că ar furniza armatei, însă în material se menționează că, la începutul lunii august, pe platformă ar fi putut fi cumpărate inclusiv drone FPV și cabluri cu fibră optică. Ce urmează Kyiv Post mai notează că, din mijlocul lunii iulie, Ucraina ar fi vizat cel puțin 23 de facilități Wildberries, ceea ce sugerează continuarea presiunii asupra lanțului logistic și a infrastructurii digitale a companiei, cu potențial de extindere a efectelor asupra livrărilor și plăților în retailul online din Rusia. [...]
Mutarea activității lui Vladimir Putin spre Siberia și Extremul Orient indică o recalibrare operațională a securității la vârful Kremlinului , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone și al temerilor privind lovituri asupra unor ținte din Rusia, potrivit Adevărul . Publicația notează că președintele rus apare tot mai rar în Moscova și Soci, iar aparițiile publice ar fi tot mai frecvent la est de Munții Ural, în zone considerate mai greu accesibile. În același context, Putin a declarat săptămâna trecută, la Novosibirsk (la circa 3.000 km de granița cu Ucraina), că „nu s-a temut niciodată de nimic”, conform materialului citat de Adevărul, care face trimitere la publicația Dialog. De ce contează: semnalul unei „geografii” noi a puterii și securității În anii trecuți, Putin își petrecea tradițional cea mai mare parte a lunii august la Soci, însă în 2026 ar fi renunțat la această rutină. Adevărul susține că liderul rus nu mai apare nici în reședința sa de la Soci, nici în Moscova, iar Kremlinul ar încerca să mascheze această schimbare. Publicația Dialog este citată cu ideea că, după intensificarea atacurilor ucrainene, traseul public al lui Putin „se deplasează tot mai vizibil spre Siberia și Extremul Orient”, în timp ce întâlniri prezentate oficial ca având loc la Moscova ar fi, de fapt, „cu ușile închise”. În același pasaj, Dialog afirmă că și „elita” Kremlinului s-ar fi mutat „în spatele Uralilor”, inclusiv în reședințe de lux din zone unde dronele ucrainene „nu pot ajunge”. Cine ar fi urmat mutarea și ce măsuri sunt invocate Potrivit aceleiași surse citate, în Munții Altai s-ar fi mutat mai multe nume din cercul puterii și din companii-cheie ale statului rus, între care: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin; Mihail Mișustin, premierul Rusiei; German Gref, șeful Sberbank; Alexei Miller, directorul Gazprom; „și alte persoane importante”, fără a fi nominalizate în articol. Adevărul mai relatează că Putin ar fi intensificat măsurile de securitate, deja „fără precedent”, inclusiv printr-o mai bună ascundere a deplasărilor. Restricții extinse la Soci: zonă de securitate în jurul reședinței prezidențiale Din martie, la Soci ar fi fost extinsă zona de restricție din jurul reședinței președintelui rus, pe fondul temerilor legate de posibile atacuri cu drone, măsură care ar fi venit cu restricții neobișnuite pentru locuitorii din zonă, potrivit articolului. Materialul citează și informații publicate de Kyiv Post , conform cărora Serviciul Federal de Protecție al Rusiei (agenția responsabilă de securitatea președintelui) ar fi pregătit instituirea unei zone de securitate de aproximativ 3 km² în jurul reședinței prezidențiale Bocharov Ruchey din Soci. În lipsa unor confirmări oficiale detaliate privind locațiile reale ale întâlnirilor și deplasărilor, informațiile rămân la nivel de relatare bazată pe sursele citate de Adevărul, însă conturează o tendință: mutarea centrului de activitate al conducerii ruse către zone mai greu de atins, concomitent cu întărirea măsurilor de protecție în jurul reședințelor prezidențiale. [...]
