Știri
Știri din categoria Externe
Iranul își întărește poziția în negocierile cu SUA după ce liderul suprem, ayatolahul Mojtaba Khamenei, a interzis scoaterea din țară a stocurilor de uraniu îmbogățit aproape de nivel militar, o decizie care complică discuțiile pentru un acord, potrivit Mediafax.
Măsura, relatată de Reuters pe baza a două surse iraniene de rang înalt, vizează una dintre cererile centrale ale Washingtonului: transferul uraniului îmbogățit în afara Iranului. Liderii iranieni ar considera că un astfel de transfer ar lăsa Teheranul vulnerabil în fața unor noi atacuri americane sau israeliene.
Președintele SUA, Donald Trump, a spus că Statele Unite nu vor permite Iranului să păstreze stocurile de uraniu puternic îmbogățit.
„Îl vom lua. Nu avem nevoie de el, nu îl vrem. Probabil îl vom distruge după ce îl vom obține, dar nu le vom permite să-l aibă”, a spus Trump la Casa Albă.
Oficiali israelieni au declarat pentru sursa citată că Trump le-a transmis că orice acord cu Teheranul trebuie să includă eliminarea stocurilor de uraniu îmbogățit din Iran. Israelul, SUA și alte state occidentale acuză de ani de zile Iranul că urmărește obținerea armei nucleare prin îmbogățirea uraniului la 60%, nivel apropiat de pragul necesar pentru o armă nucleară. Iranul respinge acuzațiile și susține că programul său nuclear are doar utilizări civile.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu afirmă că, din perspectiva Israelului, conflictul nu poate fi considerat încheiat atât timp cât Iranul păstrează uraniul îmbogățit, continuă sprijinul pentru grupările aliate din regiune și își dezvoltă programul de rachete balistice.
Între Iran și alianța SUA–Israel este în vigoare un armistițiu fragil, încheiat după atacurile asupra instalațiilor nucleare iraniene din 28 februarie 2026. Negocierile pentru un acord de pace și pentru limitarea programului nuclear rămân dificile, pe fondul neîncrederii reciproce și al tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transportul petrolului.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul deținea aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% înaintea atacurilor asupra instalațiilor nucleare din vara anului 2025, însă AIEA nu știe încă exact cât din acest stoc a rămas intact după bombardamente.
Recomandate
Repoziționarea trupelor americane din Europa este prezentată de Washington ca o decizie operațională, nu ca o sancțiune pentru aliați , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile secretarului de stat Marco Rubio făcute la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO din Suedia . Rubio a spus că mutările de trupe „cu baza în Europa” nu urmăresc să „pedepsească” aliații pentru lipsa de sprijin în războiul cu Iranul, ci țin de „angajamentele globale” ale SUA și de nevoia de a reevalua permanent unde sunt amplasate forțele americane. „Statele Unite au în continuare angajamente la nivel mondial (...) Nu este vorba de o măsură punitivă, ci pur și simplu de un proces continuu.” Ce semnal transmite Washingtonul către NATO Pe fondul tensiunilor legate de războiul cu Iranul, Rubio a recunoscut că președintele Donald Trump este „dezamăgit” de alianța transatlantică și de răspunsul unor aliați la operațiunile SUA din Orientul Mijlociu, dar a indicat că această nemulțumire „va trebui abordată”, fără a sugera o măsură imediată în cadrul reuniunii. „Opiniile președintelui (...) dezamăgirea față de unii dintre aliații noștri din NATO (...) vor trebui abordate, dar nu vor fi rezolvate sau abordate astăzi.” Contextul din Orientul Mijlociu: negocieri și Strâmtoarea Ormuz În același cadru, Rubio a afirmat că există „unele progrese minore” în negocierile pentru încetarea războiului din Iran, insistând însă că nu vrea să „exagereze” evoluțiile. Totodată, el a reiterat poziția SUA că Iranul nu trebuie să obțină arme nucleare și a invocat Strâmtoarea Ormuz, unde, potrivit lui Rubio, Teheranul ar încerca să convingă Omanul să se alăture unui sistem de taxare a navelor care tranzitează această rută. „Nicio țară din lume nu ar trebui să accepte” acest plan. Informațiile despre declarațiile lui Rubio sunt atribuite de Digi24 publicației The Times of Israel , care a relatat despre intervenția oficialului american la reuniunea NATO. [...]
Donald Trump a promis că SUA vor recupera stocul de uraniu puternic îmbogățit al Iranului , un obiectiv care, dacă este urmărit prin operațiuni pe teren sau printr-un acord, ar ridica miza de securitate și ar complica negocierile pentru încheierea războiului SUA–Israel cu Teheranul, potrivit The Jerusalem Post . Președintele american a spus la Casa Albă că Washingtonul „îl va obține” și că, după recuperare, materialul ar putea fi distrus. Declarațiile vin în contextul în care Iranul a transmis că nu va preda uraniul. În material se arată că Iranul este „considerat” că deține aproximativ 900 de livre de uraniu puternic îmbogățit (aprox. 408 kg), iar Trump a susținut că acesta ar fi fost îngropat în urma loviturilor aeriene americane și israeliene de acum aproape un an. Recuperarea uraniului este prezentată ca parte a obiectivului central al lui Trump în războiul cu Iranul: împiedicarea Teheranului de a dezvolta o armă nucleară. Linia roșie a Teheranului: uraniul „aproape de nivel militar” nu pleacă din țară Liderul suprem al Iranului ar fi emis o directivă ca uraniul „aproape de nivel militar” să nu fie trimis în afara țării, au declarat pentru Reuters două surse iraniene de rang înalt, citate de publicație. Această poziție intră în coliziune directă cu promisiunea lui Trump privind „recuperarea” stocului. Strâmtoarea Hormuz , un alt punct de presiune în negocieri Trump a mai afirmat că SUA nu vor „taxe” în Strâmtoarea Hormuz, pe care a numit-o „cale navigabilă internațională”. Separat, secretarul de stat Marco Rubio a spus că un acord diplomatic SUA–Iran ar deveni imposibil dacă Teheranul ar introduce un sistem de taxare în Hormuz, pe care l-a descris drept „complet ilegal” și „inacceptabil”. Rubio a indicat totodată că există „unele progrese” în discuțiile cu Teheranul pentru a opri războiul, dar a avertizat că Washingtonul negociază cu „un sistem” iranian „puțin fracturat”. Ce urmează Rubio a declarat că președintele preferă „un acord bun”, dar nu a garantat un rezultat și a spus că următoarele zile vor fi relevante pentru evoluția discuțiilor. În același timp, a menționat că Trump are „alte opțiuni” dacă nu se ajunge la o înțelegere, fără să detalieze. [...]
Recalibrarea relației SUA–China, cu efecte directe asupra comerțului și lanțurilor de aprovizionare , este miza centrală a întâlnirii dintre Donald Trump și Xi Jinping, în condițiile în care tarifele și accesul la minerale critice pot redesena echilibrele economice globale, potrivit unei analize publicate de Digi24 . În interviul acordat emisiunii „Pașaport diplomatic”, Silviu Nate, directorul Centrului de Studii Globale de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, spune că președintele SUA are un interes „fundamental” să normalizeze relațiile comerciale cu China, inclusiv pe fondul unui „armistițiu tarifar” care, potrivit acestuia, expiră la 10 noiembrie. În lectura sa, o parte din discuții țin de nevoia Washingtonului de a transmite „un semnal pozitiv” intern, cu rezultate economice, în apropierea alegerilor din noiembrie. Tarife, contracte și minerale rare: de ce contează economic Un punct sensibil pentru Europa este riscul ca o eventuală înțelegere economică SUA–China să lase Uniunea Europeană „pe margine”, prin concesii pe care Washingtonul le-ar putea face Beijingului. În același timp, Nate indică faptul că, pe baza „semnalelor incipiente”, la Beijing sunt prezente „marile companii americane”, care „vor semna contracte destul de serioase”. În centrul intereselor comerciale invocate se află accesul la „pământuri rare” și „minerale critice”, unde China este descrisă ca furnizor major, iar administrația americană ar urmări să „securizeze” această componentă a lanțului de aprovizionare. Fără „marele acord” și fără declarație comună Analistul anticipează că întâlnirea nu va produce o declarație comună, ci mai degrabă comunicări separate („discursuri individuale”), fiecare parte păstrându-și propriul „narativ” asupra rezultatului negocierilor. În această logică, așteptările privind rezultate rapide sunt temperate: obiectivele economice ale celor două puteri ar fi, în opinia sa, pe termen mediu și lung. Taiwan și Iran, dosare cu potențial de a afecta fluxurile globale Pe agenda discuțiilor apare și Taiwanul, unde Nate indică drept posibil „indicator” de urmărit dacă Donald Trump ar accepta un angajament de a nu furniza armament Taiwanului „cel puțin pentru o perioadă de timp”, o dorință atribuită Beijingului. Un alt semnal ar fi o eventuală schimbare de limbaj la nivel prezidențial, de la formula tradițională „nu susținem independența Taiwanului” către o poziție mai dură, care ar sugera o concesie majoră. În privința Orientului Mijlociu, analiza insistă pe vulnerabilitatea Strâmtorii Ormuz ca „punct de strangulare” pentru energie și bunuri, și pe capacitatea Iranului de a perturba fluxurile globale în spații maritime restrânse. Nate se declară sceptic că SUA ar putea obține „o soluție tranșantă” în criza din Golf și sugerează că Beijingul ar evita să fie atras „în interiorul crizei”, chiar dacă subiectul Iranului rămâne pe agendă. Ce urmează: semnale pentru Europa și pentru flancul estic al NATO În plan de securitate, Nate leagă dosarele Taiwan–Ormuz–Marea Neagră prin ideea de interdependențe economice, energetice și militare și avertizează că Europa ar putea fi nevoită să „se descurce mai mult singură” în fața confruntării cu Rusia, în ipoteza unei implicări americane mai reduse. În acest context, el discută și despre conceptul „NATO 3.0” și despre interesul SUA de a securiza axa nord–sud „de la Arctica până la Mediterana de Est”. Textul Digi24 este trunchiat în materialul furnizat, astfel că analiza de mai sus reflectă strict elementele disponibile în extrasul publicat. [...]
Trimiterea a încă 5.000 de militari americani în Polonia repoziționează prezența SUA în Europa , după ce Washingtonul a anunțat recent retragerea aceluiași număr de soldați din Germania, potrivit Știrile Pro TV . Președintele polonez Karol Nawrocki a salutat public decizia anunțată de Donald Trump, prezentând alianța polono-americană drept un element-cheie de securitate pentru Polonia și Europa. Nawrocki i-a mulțumit lui Trump, într-un mesaj publicat pe platforma X, pentru „prietenia” față de Polonia și pentru decizii cu „importanță practică”, subliniind că securitatea țării este prioritatea sa principală. În același mesaj, liderul de la Varșovia a insistat asupra ideii că alianțele funcționează atunci când sunt bazate pe cooperare, respect reciproc și angajament pentru securitatea comună. Decizia a fost anunțată de Trump cu o zi înainte, pe rețeaua sa Truth Social, unde a legat trimiterea celor 5.000 de soldați de relația sa cu președintele polonez și de victoria electorală a acestuia de anul trecut. Context: mutarea vine după retragerea a 5.000 de militari din Germania Potrivit materialului, anunțul privind Polonia apare la scurt timp după ce Pentagonul a comunicat, cu aproximativ o săptămână înainte, că va retrage 5.000 de militari din Germania. În același interval, relațiile germano-americane erau descrise ca tensionate pe fondul războiului din Iran. În acest context, este menționată și o convorbire telefonică de vinerea trecută între cancelarul german Friedrich Merz și Donald Trump, în care cei doi au convenit că Iranul ar trebui să deschidă Strâmtoarea Ormuz și să revină la negocieri pentru a opri războiul din Orientul Mijlociu. De ce contează Din perspectiva operațională, anunțurile succesive indică o redistribuire a efectivelor americane între două state-cheie de pe flancul estic și central al Europei: Polonia primește trupe suplimentare, în timp ce Germania pierde un contingent similar. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact al dislocării în Polonia sau despre locațiile unde ar urma să fie staționați militarii. [...]
Statele Unite pregătesc o reducere a contribuției militare în NATO , iar reuniunea miniștrilor de externe ai Alianței de vineri, din Suedia , devine un test pentru cât de repede pot europenii să compenseze retragerile anunțate de Washington, potrivit News . Pe fondul divergențelor legate de războiul cu Iranul, secretarul de stat Marco Rubio urmează să le transmită aliaților că Donald Trump este „foarte dezamăgit” de statele care nu au permis utilizarea bazelor lor de către SUA. Reuniunea are loc la Helsingborg și este prezentată ca un pas de pregătire pentru summitul NATO de la Ankara, programat în iulie. În paralel, Washingtonul a anunțat planuri de retragere a 5.000 de soldați din Europa și intenționează să reducă fondul de capabilități militare pe care îl pune la dispoziția NATO în caz de criză, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu subiectul. Ce schimbări militare sunt puse pe masă Înaintea întâlnirii, Rubio a indicat explicit Spania drept exemplu de aliat care ar fi refuzat SUA accesul la baze pentru război, punând sub semnul întrebării utilitatea apartenenței la NATO în aceste condiții. Pe partea operațională, în discuție apar mai multe ajustări ale posturii americane în Europa, conform informațiilor din material: retragerea a 5.000 de soldați americani din Europa; comunicări inițiale potrivit cărora trupele ar fi urmat să fie retrase din Germania, urmate de precizarea că se va amâna desfășurarea unei brigăzi în Polonia; anularea desfășurării planificate a rachetelor Tomahawk cu rază lungă de acțiune în Germania; intenția SUA de a reduce „fondul de capacități militare” disponibil pentru NATO în caz de criză. În același timp, Trump a anunțat trimiterea a 5.000 de militari americani „suplimentari” în Polonia, justificând decizia prin relația sa cu președintele Karol Nawrocki, ales „în urmă cu aproape un an”, potrivit textului. De ce contează pentru europeni: Ormuz și „întăririle” rapide Miniștrii europeni sunt așteptați să încerce să reducă tensiunile cu Washingtonul, subliniind că sunt gata să ajute la asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz „când condițiile o vor permite”. Iranul a restricționat traficul prin strâmtoare pe durata războiului, iar în zonă au fost prepoziționate nave de război în cadrul unei coaliții internaționale inițiate de Londra și Paris. O altă temă cu miză practică este reducerea contribuției SUA la ceea ce unii din NATO numesc „cavaleria” – întăririle care pot fi mobilizate în mai puțin de 180 de zile în caz de conflict. Secretarul general Mark Rutte a spus că nu vede acest lucru ca pe ceva îngrijorător și că era de așteptat. Mesajul politic: presiune pentru mai multă responsabilitate europeană Comandantul suprem al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, a încercat să liniștească aliații, afirmând că eventualele reduceri ulterioare s-ar întinde pe mai mulți ani, pentru a oferi timp europenilor să-și dezvolte capacități care să le înlocuiască pe cele americane. În plan politic, Trump a criticat membri NATO pentru că nu au făcut mai mult pentru a sprijini campania militară americano-israeliană și a spus că ia în considerare retragerea din alianță, punând sub semnul întrebării obligația Washingtonului de a respecta pactul de apărare reciprocă. Oficialii NATO au subliniat însă că SUA nu au cerut alianței să participe la războiul cu Iranul, deși mulți membri au permis utilizarea spațiului aerian și a bazelor. Ce urmează: contracte de armament și discuția despre Ucraina În perspectiva summitului de la Ankara, europenii ar urma să vină cu anunțuri privind contracte de armament, inclusiv cu Statele Unite, potrivit unor diplomați citați de AFP. Totuși, Mark Rutte ar fi cerut ca nimic să nu fie dezvăluit înainte de reuniunea din Suedia, în speranța că acordurile vor conta în relația cu Trump. Separat, europenii intenționează să-și reafirme sprijinul pentru Ucraina. Rutte a spus că a propus ca țările NATO, fără Statele Unite, să se angajeze la alocarea a cel puțin 0,25% din PIB pentru sprijin militar pentru Kiev, dar a admis că nu crede că propunerea va fi acceptată. În același context, el a reluat ideea că „multe țări” nu cheltuie suficient, iar Franța este menționată ca fiind criticată de unii parteneri pentru nivelul sprijinului financiar, Parisul invocând alte forme de contribuție. [...]
SUA pun pe pauză o vânzare de arme de 14 mld. dolari către Taiwan pentru a-și conserva muniția , o decizie care riscă să complice planificarea de apărare a Taipeiului și să alimenteze incertitudinea privind sprijinul american, potrivit Al Jazeera . Informația a fost transmisă de secretarul interimar al Marinei SUA, Hung Cao, în fața legislatorilor, la o audiere în Senatul american. Oficialul a spus că Washingtonul face „o pauză” pentru a se asigura că are munițiile necesare pentru „Epic Fury”, operațiunea legată de războiul cu Iranul, adăugând că vânzările militare externe vor continua „când administrația va considera necesar”. De ce contează: impact asupra capacității Taiwanului de a-și bugeta apărarea Pachetul de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) ar fi, dacă va fi aprobat, cel mai mare transfer de armament către Taiwan . Însă amânarea vine într-un moment în care, potrivit analistului William Yang de la Crisis Group, pauza va „exacerba anxietatea și scepticismul” privind sprijinul SUA și va face mai dificil pentru guvernul taiwanez să ceară un buget suplimentar de apărare „în viitorul previzibil”. Taiwanul, prin premierul Cho Jung-tai, a transmis că va continua să urmărească achiziții de armament, potrivit publicației taiwaneze FTV News, citată de Al Jazeera. Ce blochează tranzacția și cine decide Congresul SUA a aprobat pachetul în ianuarie, dar vânzarea are nevoie de acordul președintelui Donald Trump pentru a merge mai departe. Hung Cao a indicat că decizia de a avansa cu tranzacția ar urma să fie luată de secretarul Apărării, Pete Hegseth , și de secretarul de Stat, Marco Rubio. Războiul a fost „pus pe pauză” după ce SUA și Iran au convenit un armistițiu pe 8 aprilie, însă nu există încă un acord de pace permanent, notează publicația. Context politic: semnale amestecate de la Casa Albă și presiunea Chinei Armele pentru Taiwan au fost un subiect în discuțiile dintre Trump și liderul chinez Xi Jinping , la Beijing, iar Trump a confirmat că a abordat tema. Într-un interviu pentru Fox News, el a spus că „poate” va aproba pachetul sau „poate nu” și a sugerat că ar putea fi folosit ca „monedă de negociere”, deși există un precedent vechi de decenii împotriva consultării Beijingului în privința acestor vânzări. China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și se opune sprijinului – chiar neoficial – al Washingtonului pentru Taipei. SUA nu recunosc oficial Taiwanul, dar, în baza Taiwan Relations Act din 1979, sunt angajate să ajute insula să se apere. Trump a mai spus că ar lua în calcul să vorbească direct cu președintele taiwanez William Lai Ching-te despre acord, un gest care ar încălca protocolul diplomatic urmat de patru decenii și ar provoca, „aproape sigur”, o reacție dură din partea Beijingului, potrivit sursei. [...]
