Știri
Știri din categoria Externe
Teheran condiționează diplomația cu SUA de respectarea armistițiului din Liban, într-un moment în care loviturile israeliene raportate după intrarea în vigoare a încetării focului pun sub presiune atât înțelegerea Israel–Hezbollah, cât și eforturile mai largi de detensionare regională, potrivit Al Jazeera.
Iranul spune că este pregătit să avanseze pe calea diplomației cu Statele Unite, dar insistă că Washingtonul „are angajamentul și responsabilitatea” de a se asigura că Israel respectă acordul de încheiere a războiului. Teheranul a repetat că înțelegerea ar presupune oprirea ostilităților în întreaga regiune, inclusiv în Liban.
În paralel, un oficial american a declarat pentru Reuters că Israel și Hezbollah au convenit asupra unei încetări a focului în Liban, însă există relatări despre continuarea atacurilor israeliene. În acest context, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a legat explicit credibilitatea SUA ca garant de evoluțiile din Liban.
Un analist citat de publicație, Muhanad Seloom (Doha Institute for Graduate Studies), spune că Teheranul vede Libanul drept un „test” al capacității SUA de a „controla sau tempera” partea israeliană. Argumentul iranian, în această logică, este că dacă Washingtonul nu poate opri atacurile asupra Libanului, nu ar exista garanții că Israel nu ar putea ataca Iranul în viitor.
Pe de altă parte, fostul oficial american Mark Kimmitt avertizează că este „foarte, foarte neînțelept” ca Iranul să condiționeze acordul de oprirea războiului Israelului în Liban, susținând că nici Teheranul nu controlează acțiunile Hezbollah, nici SUA nu controlează deciziile Israelului, chiar dacă există interese „suprapuse”, nu „identice”.
Ali Vaez, directorul proiectului Iran la International Crisis Group, apreciază că memorandumul de înțelegere (MoU) ar putea rezista, dar transformarea lui într-un acord mai amplu ar fi „foarte dificilă” și „foarte ambițioasă” în intervalul de 60 de zile menționat, din cauza complexității tehnice și a neîncrederii profunde dintre Washington și Teheran. În evaluarea sa, ambele părți ar putea rămâne o perioadă în „zona MoU”, pentru că „nu există o alternativă mai bună”.
Administrația Trump a anunțat o nouă rundă de discuții între oficiali israelieni și libanezi la Washington, programată pentru 23 și 25 iunie, cu obiectivul unei „păci durabile”. SUA descriu negocierile directe drept singura cale viabilă pentru reconstrucția Libanului și redresarea economică, însă procesul este complicat de respingerea discuțiilor de către Hezbollah și de divergențele privind dezarmarea grupării.
Între timp, atacurile israeliene raportate în sudul Libanului după intrarea în vigoare a încetării focului ridică semne de întrebare asupra viabilității armistițiului. Acordul, mediat de Qatar, SUA și Iran, a fost gândit tocmai pentru a împiedica frontul libanez să submineze eforturile mai largi de pace SUA–Iran, însă loviturile ar fi continuat aproape imediat după termenul-limită, în pofida semnalelor de susținere din partea ambelor tabere.
Recomandate
Israelul și Hezbollah au intrat într-un armistițiu de la ora 16:00 , într-o mișcare care poate reduce temporar riscul unei escaladări regionale, potrivit Biziday , care citează Reuters. Deocamdată nu sunt cunoscute durata și condițiile acordului. Un oficial american „familiarizat cu detaliile” a declarat pentru Reuters că cele două părți au convenit asupra armistițiului, iar termenii ar fi fost elaborați de negociatori americani și qatarezi, „cu ajutorul Iranului”. Oficialul a precizat că, după schimburile de focuri din cursul zilei, Israelul și Hezbollah „se află acum într-un armistițiu”. Potrivit Reuters, armistițiul a intrat în vigoare la ora locală 16:00, aceeași cu ora României, însă nu au fost comunicate alte detalii, inclusiv pentru cât timp este valabil. Contextul imediat: victime în Liban și pierderi în armata israeliană Anunțul vine după o noapte de atacuri aeriene israeliene în sudul Libanului, în urma cărora „cel puțin 18 persoane” au fost ucise, conform Ministerului Sănătății din Liban. Separat, armata israeliană a transmis că patru dintre soldații săi au fost uciși. De ce contează: legătura cu acordul SUA–Iran și riscul de extindere a conflictului Reuters notează că armistițiul a fost convenit după una dintre cele mai sângeroase escaladări ale conflictului, în contextul în care SUA și Iranul au ajuns duminică la un acord privind un memorandum de înțelegere. Acordul, semnat miercuri de președintele Trump și de președintele Iranului, ar include și „încetarea ostilităților pe toate fronturile”, inclusiv în Liban. În lipsa detaliilor despre durata și mecanismele de implementare, rămâne neclar dacă armistițiul este unul limitat sau poate fi transformat într-o încetare mai stabilă a ostilităților. [...]
Atacurile israeliene din sudul Libanului pun sub semnul întrebării aplicarea armistițiului , după ce cel puțin cinci persoane au fost ucise în lovituri aeriene și atacuri cu drone, la doar câteva ore de la intrarea în vigoare a încetării focului, potrivit Reuters . Agenția de stat libaneză NNA a relatat că avioane de război și drone israeliene au desfășurat o serie de atacuri în zona Nabatieh , peste noapte și sâmbătă dimineață, distrugând clădiri rezidențiale și locuințe. Înainte de zorii zilei, artileria israeliană a bombardat Nabatieh și împrejurimile. Încetarea focului dintre Israel și gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a fost convenită vineri, după o escaladare a ostilităților în Liban, potrivit unui oficial american citat de Reuters . Acordul a fost confirmat pentru Reuters de un oficial israelian de rang înalt și de două surse din Hezbollah. Oficialul american a precizat că armistițiul urma să înceapă vineri, la ora 16:00 (ora locală; 16:00 în România). Reuters notează că atacurile raportate de presa de stat libaneză au avut loc la câteva ore după acest moment, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea și mecanismele de implementare ale înțelegerii. [...]
Hezbollah transmite că nu ia în calcul capitularea, în pofida loviturilor israeliene și a unui armistițiu anunțat ca fiind încălcat , potrivit The Jerusalem Post . Mesajul vine după ce armata israeliană a anunțat că a atacat peste 100 de ținte Hezbollah în Liban în ultima zi, iar o sursă a confirmat pentru publicație un acord de încetare a focului care ar fi trebuit să intre în vigoare vineri, la ora 16:00. Într-un discurs de vineri, secretarul general al Hezbollah, Naim Qassem, a spus că Libanul intră într-o „nouă fază” și a invocat „conspirații” și amenințări, susținând că există o campanie coordonată pentru a elimina prezența organizației în Liban. El a acuzat Israelul și SUA că ar fi încercat să închidă rutele aeriene, maritime și terestre pentru a bloca intrarea de arme și tehnologie și că ar fi urmărit să împiedice reconstrucția, astfel încât populația să rămână strămutată și să se întoarcă împotriva Hezbollah. Qassem a mai afirmat că Israelul și SUA ar fi renunțat la înțelegerea de încetare a focului din noiembrie 2024, pe fondul căderii lui Assad, argumentând că acestea ar fi considerat că balanța de putere regională s-a schimbat. În același discurs, liderul Hezbollah a respins ideea că pierderile și moartea ar putea descuraja gruparea, susținând că „pierderile masive sunt mai puțin decât predarea și înfrângerea” și întrebând: „Dacă suntem capabili de victorie, de ce să ne predăm?”. Lovituri raportate și armistițiu contestat Armata israeliană a transmis că a lovit peste 100 de ținte Hezbollah în Liban în ultimele 24 de ore și că ar fi ucis zeci de „teroriști”, conform articolului. Tot vineri dimineață, patru soldați israelieni au murit în luptă, inclusiv comandantul Batalionului 52 din Brigada 401, locotenent-colonelul Dor Gedalia Ben Simhon. În cursul după-amiezii, o sursă a confirmat pentru publicație că Israel și Hezbollah ar fi convenit asupra unui armistițiu care să înceapă la ora 16:00. La aproximativ 16:50, în Israel au fost activate sirene de alertă aeriană, iar surse locale au raportat atacuri israeliene în sudul Libanului și după momentul la care încetarea focului ar fi trebuit să intre în vigoare. De ce contează Poziționarea publică a liderului Hezbollah indică un risc ridicat ca tensiunile să continue chiar și în prezența unor înțelegeri de încetare a focului, mai ales când, în teren, sunt raportate alerte și lovituri după ora anunțată pentru armistițiu. În acest context, mesajul de „nepredare” și acuzațiile privind blocade și presiuni externe sugerează că organizația își pregătește susținătorii pentru o confruntare prelungită, în pofida pierderilor raportate. [...]
Escaladarea luptelor dintre Israel și Hezbollah pune presiune pe acordul interimar SUA–Iran , după ce atacurile aeriene israeliene din sudul Libanului au provocat cel puțin 18 morți, iar Hezbollah a anunțat un atac în care ar fi fost uciși patru soldați israelieni, potrivit Reuters . Miza imediată este fragilizarea înțelegerii care cere oprirea „imediată și permanentă” a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban. Ministerul Sănătății din Liban a transmis că, de la miezul nopții, 18 persoane au fost ucise și 33 rănite în lovituri aeriene grele în 11 localități, iar bombardamentele împiedică operațiunile de salvare și evacuare; bilanțul ar urma să crească. În satul Harouf, la nord-est de orașul Tir, șapte persoane au fost ucise, iar „mulți” ar fi rămas sub dărâmături, au spus surse din minister pentru Reuters. Acordul SUA–Iran, sub tensiune pe frontul libanez Parisul a cerut Washingtonului să pună presiune pe Israel pentru a opri ostilitățile în Liban, în condițiile în care intensificarea violențelor „a pus la încercare” acordul interimar dintre Statele Unite și Iran, menit să oprească războiul mai larg din Orientul Mijlociu. După o scădere semnificativă a violențelor la începutul săptămânii, luptele s-au reaprins. Israelul afirmă că a lovit ținte pe care le descrie drept operativi și infrastructură Hezbollah în mai multe zone din sud, susținând că acțiunile sunt un răspuns la „încălcări repetate ale încetării focului” de către gruparea sprijinită de Iran. Impact operațional: deplasări interne și lupte pentru controlul terenului Agenția națională de presă a Libanului (NNA) a relatat despre deplasări masive din districtele sudice Tir și Bint Jbeil, cu locuitori care fug spre nord pe fondul intensificării loviturilor israeliene. Confruntările cele mai dure s-au concentrat peste noapte într-o zonă la nord de râul Litani, în jurul colinei Ali al-Taher, descrisă ca teren înalt cu importanță strategică pentru Hezbollah, unde forțele israeliene ar fi încercat să avanseze, potrivit unei surse libaneze de securitate. Hezbollah a spus că a ambuscat o forță israeliană în apropiere, ar fi distrus trei tancuri Merkava cu rachete ghidate și ar fi vizat trupele cu foc de rachete și artilerie; ulterior, ar fi atacat forțe israeliene care încercau să intre în zonă pentru a recupera victime. Armata israeliană a confirmat moartea a patru soldați „într-un incident în Liban”, fără alte detalii. Context: zonă de securitate și presiune politică în Israel Israelul respinge apelurile de retragere din sudul Libanului, unde ocupă o „zonă de securitate” autodeclarată, despre care spune că are rolul de a proteja nordul Israelului de atacurile Hezbollah. Reuters notează că Israelul a publicat miercuri o hartă cu o zonă extinsă de control militar în sudul Libanului și a spus că nu exclude atacuri dincolo de aceasta. Pe plan politic intern, miniștri israelieni de extremă dreapta au criticat pactul SUA–Iran semnat miercuri, susținând că nu răspunde suficient preocupărilor Israelului privind programul nuclear iranian și că ar limita operațiunile militare în Liban. Un oficial israelian de rang înalt a declarat că Israelul poartă „negocieri încăpățânate” cu administrația președintelui Donald Trump pentru menținerea trupelor până la 10 km în interiorul sudului Libanului, în timp ce urmărește Hezbollah. Potrivit datelor citate, Ministerul Sănătății din Liban a înregistrat 3.912 morți în Liban ca urmare a atacurilor israeliene din 2 martie, inclusiv 746 de cadre medicale, femei și copii. De partea israeliană, bilanțul acestei runde de ostilități include cel puțin 32 de soldați și patru civili israelieni. [...]
Trimiterea lui Steve Witkoff și Jared Kushner în Elveția repune pe agendă reluarea negocierilor SUA–Iran, dar calendarul rămâne blocat de fragilitatea armistițiului din Liban , potrivit news.ro . Emisarul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a ajuns în Elveția, a declarat un oficial american, în contextul în care SUA și Iranul încearcă să reia discuțiile tehnice, relatează CNN. În Elveția a sosit și Jared Kushner, ginerele lui Trump, pentru a participa la potențiale negocieri. Rămâne neclar când vor avea loc discuțiile. Următoarea rundă era programată să înceapă vineri, însă a fost anulată brusc pe fondul escaladării violențelor dintre Israel și Hezbollah. Witkoff și Kushner conduseseră negocierile cu Iranul care au dus la memorandumul inițial de înțelegere. Vicepreședintele JD Vance este, la rândul său, pregătit să zboare pentru discuții „la prima ocazie disponibilă”, a transmis Casa Albă joi. Armistițiul din Liban, condiție pentru reluarea discuțiilor După anunțarea unui armistițiu, a apărut posibilitatea revenirii la procesul diplomatic, însă o dată nouă nu a fost stabilită. Potrivit unei surse Axios dintr-una dintre țările de mediere, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi le-a spus omologilor săi că un armistițiu stabil în Liban este o condiție „extrem de importantă” pentru continuarea discuțiilor dintre SUA și Iran. O altă sursă citată în material susține că partea iraniană vrea să se asigure de durabilitatea armistițiului, astfel că este puțin probabil ca discuțiile să înceapă înainte de luni. În același timp, calendarul poate fi modificat în funcție de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Rolul mediatorilor Qatar rămâne unul dintre mediatorii-cheie, iar prim-ministrul țării a ajuns deja în Elveția pentru consultări diplomatice între părți. [...]
Israel își consolidează prezența la intrarea în Marea Roșie prin parteneriatul cu Somaliland , într-o mișcare cu potențial de a afecta securitatea rutelor maritime și echilibrele regionale, potrivit Al Jazeera . La Ierusalim, președintele Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi („Cirro”) , a fost primit cu onoruri de stat rare pentru liderul unui teritoriu nerecunoscut de alte state, la șase luni după ce Israel a devenit prima țară care i-a recunoscut independența față de Somalia. Vizita a combinat ceremonii cu discuții descrise de oficiali drept „substanțiale”, fiind semnat un acord de cooperare strategică și derulate întâlniri care vizează extinderea relației spre securitate, comerț și strategie regională. Miza geografică este explicită: Somaliland controlează o porțiune lungă de coastă la Golful Aden, în apropierea strâmtorii Bab al-Mandab , punct-cheie care leagă Marea Roșie de Oceanul Indian și un culoar critic pentru comerțul global. De ce contează: securitatea transportului maritim și riscul de escaladare Pentru Israel, importanța zonei a crescut pe fondul schimburilor de foc cu rebelii houthi din Yemen și al perturbărilor repetate ale transportului maritim în Marea Roșie. În acest context, apropierea de Somaliland este prezentată ca o „deschidere strategică” într-un moment în care Israelul se confruntă cu o izolare regională mai accentuată, potrivit analistului Yossi Mekelberg (Chatham House), citat de Al Jazeera. În paralel, vizita are loc pe fondul unui memorandum de înțelegere al președintelui SUA, Donald Trump, cu Iranul, despre care materialul notează că a amplificat presiunea internă asupra premierului Benjamin Netanyahu din partea criticilor care susțin că documentul lasă nerezolvate preocupări de securitate ale Israelului. Semnale concrete: ambasadă la Ierusalim și cooperare „sub radar” Un element cu încărcătură diplomatică imediată a fost deschiderea oficială de către Somaliland a unei ambasade în Ierusalimul de Vest, la o ceremonie la care a participat ministrul israelian de externe, Gideon Saar. Decizia se abate de la practica majorității statelor, care își păstrează ambasadele la Tel Aviv, din cauza statutului disputat al Ierusalimului. Potrivit materialului, gestul a atras condamnări din partea Palestinei, Organizației Cooperării Islamice și Ligii Arabe. Pe dimensiunea de securitate, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat că cele două părți au cooperat ani la rând „sub radar” în „o serie de operațiuni” și că se așteaptă ca relația să atingă „noi culmi”, conform relatării Al Jazeera. Întrebarea-cheie: bază militară și reacția actorilor regionali Cooperarea în domenii civile (apă, sănătate, agricultură) este menționată ca interes al Somalilandului, însă atenția se concentrează pe posibila componentă militară. Oficialii somalezi au susținut că Israelul ar fi interesat de o facilitate militară legată de operațiuni împotriva houthiților, acuzații față de care Somaliland a evitat, potrivit materialului, o poziție tranșantă. Într-un interviu pentru i24, președintele Somalilandului a spus că nu există în prezent un plan pentru o bază militară, dar a adăugat: „Nu pot exclude”. Analiza citată de Al Jazeera indică drept punct de interes Berbera, cel mai mare oraș de coastă al Somalilandului, unde un aeroport construit inițial de Uniunea Sovietică și folosit ulterior de NASA ar fi fost recent militarizat, potrivit International Institute for Strategic Studies (IISS). Reacțiile negative vin din mai multe direcții: Somalia, prin ministrul de stat pentru afaceri externe Ali Omar, a spus că „cea mai mare teamă” este ca Somaliland să fie atras în conflictele regionale ale Israelului și a avertizat că „această interferență importă conflict” într-o regiune deja fragilă. Arabia Saudită, Turcia și Egipt, alături de Uniunea Africană, Organizația Cooperării Islamice și Liga Arabă, și-au exprimat îngrijorarea față de recunoașterea unilaterală a Somalilandului de către Israel, potrivit materialului. Houthiții au avertizat că orice prezență israeliană în Somaliland ar deveni „o țintă militară” și au condamnat deschiderea ambasadei la Ierusalim. Ce urmează: consolidare diplomatică, dar cu beneficii limitate Materialul descrie relația ca intrată într-o „fază de consolidare”, inclusiv prin semnarea unei „Declarații de cooperare strategică”, prezentată de Somaliland drept începutul „celei mai semnificative faze” a relațiilor bilaterale. În același timp, Mekelberg avertizează că parteneriatul nu rezolvă problemele de fond ale niciuneia dintre părți: Netanyahu caută să își extindă relațiile externe fără a aborda chestiunea palestiniană, iar Somaliland „pune prea mult” în această relație, deoarece Israelul nu poate livra singur recunoaștere internațională largă. [...]
