Știri
Știri din categoria Externe
Iranul își îngreunează accesul la intrările facilității nucleare subterane de la Isfahan, prin blocaje rutiere și astuparea tunelurilor, într-o mișcare care ar putea complica orice tentativă de intervenție la sol sau de confiscare a uraniului îmbogățit, potrivit The Jerusalem Post, care citează o analiză a Institute for Science and International Security bazată pe imagini satelitare de înaltă rezoluție.
Institutul spune că a analizat imagini surprinse miercuri, în care apar „blocaje improvizate” relativ noi la toate cele trei intrări ale facilității subterane: diguri de pământ, grămezi de moloz și elemente ce par a fi garduri. Conform aceleiași analize, aceste blocaje au fost create la sau după 18 martie, deoarece în imagini din acea dată nu erau vizibile.
Un element separat, cu potențial impact operațional, este că intrările tunelurilor — care duc către o facilitate despre care institutul suspectează că ar găzdui cea mai mare parte a uraniului îmbogățit al Iranului — ar fi fost umplute și acoperite cu pământ, fără semne că s-ar încerca redeschiderea accesului.
Potrivit institutului, fiecare acces a fost blocat în mod distinct:
Institutul apreciază că scopul probabil al blocajelor este să încetinească deplasarea în jurul intrărilor de la Isfahan și să facă „mai complexă” o potențială invazie la sol sau o operațiune de confiscare a uraniului îmbogățit.
Deși, teoretic, grămezile de pământ și moloz ar putea fi îndepărtate cu echipamente adecvate, institutul avertizează că acest lucru ar crește semnificativ timpul necesar pentru a ajunge la facilitate.
Recomandate
Declarația lui Netanyahu ridică miza negocierilor SUA–Iran aflate în desfășurare, pentru că descrie drept „anihilate” două capabilități strategice ale Teheranului, într-un moment în care Washingtonul și Iranul caută o ieșire negociată din conflict, potrivit Agerpres . Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat, într-un discurs televizat, că Israelul a „anihilat” programele nuclear și de rachete balistice ale Iranului în campania de bombardamente desfășurată împreună cu SUA. El a mai susținut că războiul a slăbit conducerea Iranului și aliații săi regionali. „Am reușit să anihilăm programul nuclear și să anihilăm programul de rachete” ale Iranului. Declarația a fost făcută în timp ce în Pakistan au loc negocieri de pace americano-iraniene. Campania de bombardamente lansată pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului a fost suspendată miercuri, printr-un armistițiu valabil două săptămâni, interval în care părțile caută o încheiere negociată a conflictului. Ce se știe despre situația de pe teren, până la armistițiu În pofida „decimării” conducerii politice și militare iraniene în urma atacurilor aeriene, regimul de la Teheran a continuat până la intrarea în vigoare a armistițiului represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și asupra intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde puterea, potrivit informațiilor transmise. [...]
Emmanuel Macron cere Iranului să restabilească rapid libertatea navigației în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru fluxurile energetice globale, și să folosească discuțiile de la Islamabad pentru o „dezescaladare durabilă”, potrivit Mediafax . Președintele Franței a anunțat pe rețeaua X că a discutat sâmbătă cu omologul său iranian, Massoud Pezeshkian, și i-a cerut să „profite de oportunitatea oferită de discuțiile lansate la Islamabad” pentru a deschide calea către „o dezescaladare durabilă” și „un acord exigent” care să ofere „garanții solide de securitate” pentru regiune, cu implicarea tuturor țărilor vizate. Strâmtoarea Ormuz, miza imediată: navigație și securitate regională Macron a subliniat „necesitatea ca Iranul să restabilească cât mai repede posibil libertatea și securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz”, menționând că Franța este „gata să contribuie” la acest obiectiv. În același timp, liderul francez a insistat asupra „importanței respectării depline a armistițiului, inclusiv în Liban”. Contacte cu Turcia și Arabia Saudită, pe fondul discuțiilor trilaterale În contextul în care Statele Unite, Pakistanul și Iranul au început discuții trilaterale, Macron a mai discutat anterior cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, potrivit Le Figaro. Într-un alt mesaj pe X, Macron a spus că a convenit cu Mohammed bin Salman să rămână „în contact strâns” pentru a „contribui la dezescaladare, la libertatea navigației și la încheierea unui acord” în Orientul Mijlociu. El a reiterat și sprijinul pentru încetarea focului, care „trebuie respectată pe deplin” și „extinsă fără întârziere în Liban”, precum și necesitatea reluării „cât mai repede posibil” a unei navigații „complet libere și sigure” în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit informațiilor citate de Mediafax, armistițiul dintre Iran și Statele Unite a intrat sâmbătă în a patra zi, în timp ce vicepreședintele american JD Vance a sosit la Islamabad, împreună cu o delegație iraniană, pentru discuții directe la un nivel descris ca fără precedent între cele două țări de la Revoluția Islamică din 1979. [...]
SUA și Iran au trecut la negocieri directe la Islamabad, un pas care poate debloca două mize cu impact economic global: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și regimul sancțiunilor. Potrivit agerpres.ro , Statele Unite, Iranul și Pakistanul au început sâmbătă, la Islamabad, discuții trilaterale menite să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu, cu Pakistanul în rol de mediator. Noutatea față de formatul anterior este că delegațiile americană și iraniană discută „direct”, nu prin intermediari cu echipe separate în încăperi diferite, a precizat un oficial de rang înalt al Casei Albe. Începerea negocierilor în acest format a fost confirmată și de o sursă diplomatică pakistaneză. De ce contează: Ormuz și sancțiunile, în centrul discuțiilor Medierea se concentrează pe două dosare considerate condiții-cheie pentru un acord: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz (rută maritimă vitală pentru comerțul global cu petrol) și găsirea unei soluții pentru uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare, conform informațiilor din material. În paralel, Iranul ar fi introdus condiții suplimentare care au întârziat inițierea discuțiilor directe, legate de operațiunile militare israeliene care continuă în Liban în pofida armistițiului și de situația activelor iraniene blocate în străinătate. Cine participă și cum s-a ajuns la formatul actual Înaintea discuțiilor directe, mediatorii pakistanezi au avut întâlniri separate cu cele două delegații. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif i-a primit separat pe vicepreședintele american JD Vance și pe președintele parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalibaf. La întâlnirea cu Sharif, Vance a fost însoțit de emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele lui Trump. Ce urmează: o zi de negocieri, cu posibilă prelungire Reuniunea este programată pentru o singură zi, sâmbătă, însă surse diplomatice nu exclud continuarea discuțiilor până duminică, pentru a finaliza un eventual acord. După ce Iranul a respins un plan american în 15 puncte, descris drept „excesiv”, Teheranul a transmis o contrapropunere în 10 puncte, prin intermediul Pakistanului. Printre elementele menționate se află încetarea permanentă a ostilităților în regiune, un protocol pentru trecerea în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului și reconstrucția postbelică a țării. [...]
Iranul condiționează acordul cu SUA de distanțarea Washingtonului de agenda Israelului , avertizând că negocierile din Islamabad pot eșua dacă americanii „pun Israelul pe primul loc”, potrivit mediafax.ro . Mesajul vine în contextul discuțiilor dintre delegațiile iraniană și americană din Pakistan, pe fondul unui armistițiu de două săptămâni convenit recent pentru a permite negocieri. Prim-vicepreședintele iranian Mohammad Reza Aref a spus că rezultatul depinde de linia politică pe care o adoptă partea americană. El a indicat că un acord „benefic pentru ambele părți și pentru lume” ar fi posibil dacă interlocutorii americani vin cu o abordare de tip „America First”, dar a avertizat că o orientare „Israel First” ar bloca orice progres. „Totuși, dacă vom avea în față reprezentanți ai unei politici «Israel First», nu va exista niciun acord. Iranul va continua inevitabil să se apere, chiar mai ferm decât înainte, iar lumea va suporta costuri mai mari.” Ce se negociază și cine conduce delegațiile Negocierile au loc la Islamabad, unde delegațiile sunt conduse de vicepreședintele american JD Vance și de președintele Parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalibaf. Avertismentul lui Aref a fost făcut sâmbătă, în timp ce cele două părți încearcă să ajungă la un acord legat de conflictul declanșat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, conform articolului. Miza armistițiului și disputa privind Libanul Armistițiul a fost convenit miercuri, pentru două săptămâni, ca fereastră de negociere. În aceeași zi, Israelul a lansat noi atacuri asupra Libanului, iar Iranul și mediatorii pakistanezi au susținut că Libanul era inclus în acordul de încetare a focului, în timp ce Washingtonul și Israelul au afirmat contrariul. Prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a declarat că „Iranul și SUA, împreună cu aliații lor, au convenit asupra unui armistițiu imediat peste tot, inclusiv în Liban”, potrivit materialului. De ce contează: risc de blocaj politic și escaladare Poziționarea Iranului ridică miza politică a negocierilor: Teheranul sugerează că orice percepție de aliniere a SUA la prioritățile Israelului ar putea închide calea către un acord și ar împinge conflictul spre o nouă escaladare. În acest context, articolul notează că ofensiva israeliană din Liban a alimentat critici la adresa administrației președintelui american Donald Trump, acuzată că prioritizează interesele israeliene în relația cu Iranul. [...]
Donald Trump susține că armata SUA a început deminarea Strâmtorii Hormuz, un pas care ar putea debloca un coridor-cheie pentru petrol și reduce presiunea din piețele energetice , potrivit reuters.com . Strâmtoarea a fost „practic închisă” în ultimele săptămâni din cauza temerilor privind atacuri iraniene asupra transportului maritim, iar blocajul a perturbat piețele globale de energie. Trump a scris sâmbătă, într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, că SUA „încep procesul de curățare a Strâmtorii Hormuz” și că „toate cele 28” de nave iraniene de depunere a minelor au fost scufundate. Afirmațiile nu sunt însoțite, în materialul Reuters, de confirmări independente. Ce se întâmplă pe teren și ce e contestat Cu câteva minute înainte de postarea lui Trump, au început să apară informații despre prezența unor nave militare americane în strâmtoare. Un jurnalist Axios, citând un oficial american neidentificat, a scris că „mai multe” nave SUA au traversat sâmbătă strâmtoarea, însă televiziunea de stat iraniană a relatat ulterior că un oficial din armata Iranului a negat informația. Trump a repetat în mai multe rânduri că forțele americane au distrus marina și forțele aeriene ale Iranului și au afectat programele balistic și nuclear ale Teheranului, notează Reuters. De ce contează economic Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru aprovizionarea globală cu petrol. Reuters arată că restrângerea traficului prin strâmtoare a „perturbat” piețele energetice, iar prețurile benzinei în SUA au crescut, deși cea mai mare parte a petrolului care tranzitează această rută nu are ca destinație Statele Unite. Ce urmează Tot sâmbătă, reprezentanți ai SUA și Iranului au început discuții găzduite de Pakistan, la Islamabad, în contextul unui armistițiu fragil în conflict, potrivit Reuters. În acest cadru, evoluțiile privind securitatea navigației în Strâmtoarea Hormuz rămân un indicator major pentru riscul de piață din energie. [...]
Statele Unite ar fi acceptat deblocarea unor active iraniene înghețate, o mișcare pe care Teheranul o leagă direct de securizarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit informațiilor relatate de hotnews.ro , pe baza unor declarații pentru Reuters; Casa Albă neagă însă că ar fi făcut o astfel de concesie. O sursă iraniană de rang înalt a spus că Washingtonul ar fi acceptat să deblocheze active iraniene „sechestrate” în Qatar și în alte bănci străine, prezentând gestul drept un semn de „seriozitate” în negocierile de la Islamabad. Ulterior, un oficial al Casei Albe a negat informația. Miza economică: Ormuz și riscul de perturbare a fluxurilor de petrol Potrivit sursei iraniene, deblocarea activelor ar fi „direct legată” de „asigurarea trecerii în siguranță” prin Strâmtoarea Ormuz, un punct critic de tranzit între Golful Persic și Golful Oman. În termeni economici, orice tensiune în zonă poate amplifica riscul de întreruperi logistice și volatilitate pe piața petrolului, deși materialul nu oferă estimări sau reacții de piață. Sursa nu a precizat valoarea totală a activelor care ar urma să fie deblocate. O a doua sursă iraniană a afirmat că SUA ar fi acceptat eliberarea a 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei) din fonduri iraniene înghețate în Qatar. Ce se știe despre fondurile din Qatar și de ce sunt sensibile Cei 6 miliarde de dolari au fost blocați inițial în 2018 și ar fi urmat să fie eliberați în 2023, ca parte a unui schimb de prizonieri între SUA și Iran. Ulterior, fondurile au fost înghețate din nou de administrația președintelui Joe Biden după atacurile din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, comise de Hamas, grup aliat al Iranului, potrivit relatării. Banii provin din vânzările de petrol iranian către Coreea de Sud și au fost blocați în bănci sud-coreene după reimpunerea sancțiunilor de către președintele Donald Trump în 2018 și retragerea SUA din acordul nuclear cu Teheranul. În septembrie 2023, în cadrul schimbului de prizonieri mediat de Doha, fondurile au fost transferate în conturi din Qatar. Ce urmează și ce rămâne neconfirmat Nu a existat o reacție imediată din partea SUA privind deblocarea activelor, iar Ministerul de Externe al Qatarului nu a răspuns unei solicitări de declarații, potrivit aceleiași relatări. În acest moment, informația-cheie — acceptul SUA pentru deblocarea activelor — rămâne disputată public, după ce Casa Albă a negat-o. [...]
