Știri
Știri din categoria Externe
Iranul susține că a atacat două mari fabrici de aluminiu din Bahrain și EAU, amplificând riscurile de perturbare economică într-un conflict care intră într-o nouă fază, potrivit HotNews.ro, care citează AFP.
Gardienii Revoluției din Iran au revendicat, prin postul public Irib, atacurile cu rachete și drone care au avariat sâmbătă fabricile Aluminium Bahrain (Alba) și Emirates Global Aluminium (Ega). Iranul și Israelul au continuat să se lovească reciproc duminică, iar mai multe state din Golf au raportat din nou atacuri iraniene asupra teritoriilor lor. Separat, rebelii houthi din Yemen au deschis sâmbătă un nou front, lansând două atacuri împotriva Israelului.
Alba, una dintre cele mai mari fabrici de aluminiu din lume, anunțase încă din 15 martie închiderea a 19% din capacitățile de producție, pe fondul perturbărilor de aprovizionare asociate blocării de către Iran a strâmtorii Ormuz. Duminică, compania a confirmat că doi angajați au fost răniți ușor în atac și că evaluează amploarea pagubelor.
La rândul său, Ega a comunicat sâmbătă că uzina din Al Taweelah (Abu Dhabi), una dintre cele două unități ale grupului din Emiratele Arabe Unite, a suferit „pagube importante” în urma atacului, care a rănit șase persoane. Gardienii Revoluției au motivat loviturile prin faptul că cele două companii, „datorită investițiilor și participărilor companiilor americane”, ar avea un rol în aprovizionarea industriilor militare ale armatei SUA, prezentând acțiunea drept represalii la atacuri „americano-israeliene” asupra infrastructurii industriale din Iran.
Tot duminică, Gardienii Revoluției au amenințat că vor lovi universități americane din Orientul Mijlociu, invocând drept motiv atacuri care, potrivit lor, au avariat două universități din Iran. În regiune există mai multe campusuri ale universităților americane, inclusiv Texas A&M în Qatar și Universitatea din New York în Emiratele Arabe Unite.
Schimburile de rachete și drone au continuat duminică în întreaga regiune: la Teheran, un jurnalist AFP a auzit două explozii puternice în nordul orașului, iar armata israeliană a raportat noi rachete iraniene îndreptate spre teritoriul său, înainte ca alertele să fie ridicate.
Kuwaitul și Emiratele Arabe Unite au semnalat, de asemenea, atacuri cu drone și rachete în zori, în timp ce eforturile diplomatice s-au intensificat, cu o reuniune anunțată la Islamabad, duminică și luni, între oficiali turci, pakistanezi, egipteni și saudiți pentru „discuții aprofundate”.
Recomandate
Houthis au intrat în conflictul dintre Iran și Israel, atacând Israelul, în timp ce pușcașii marini americani sosesc în regiune , relatează Reuters . Aceste evenimente marchează o escaladare semnificativă a conflictului din Orientul Mijlociu, care a început pe 28 februarie cu atacuri ale SUA și Israelului asupra Iranului. Implicarea Houthi în conflict Houthi, susținuți de Iran, au lansat primele atacuri asupra Israelului, semnalând o extindere a războiului în regiune. Potrivit purtătorului de cuvânt militar al Houthi, Yahya Saree, aceste atacuri vor continua, ceea ce ar putea reprezenta o nouă amenințare pentru transportul maritim global. Închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz a perturbat deja aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate. Sosirea forțelor americane Statele Unite au trimis mii de pușcași marini în Orientul Mijlociu, primul contingent sosind vineri pe o navă de asalt amfibie. Potrivit Washington Post , Pentagonul se pregătește pentru operațiuni terestre în Iran, care ar putea include trupe de operațiuni speciale și infanterie convențională. Cu toate acestea, nu este clar dacă președintele Donald Trump va aproba desfășurarea trupelor terestre. Atacuri și reacții regionale Conflictul a dus la moartea a mii de persoane și a afectat economia globală, în special aprovizionarea cu energie. Israelul a atacat infrastructura de producție de arme a Iranului, precum și ținte din Liban, unde a ucis trei jurnaliști libanezi și un soldat. De asemenea, Iranul a continuat atacurile asupra Israelului și a mai multor state din Golf. "Pezeshkian a declarat că Iranul va 'replica puternic dacă infrastructura sau centrele noastre economice sunt atacate'." Tensiuni și negocieri diplomatice Pakistanul, un posibil mediator între Washington și Teheran, găzduiește discuții cu miniștrii de externe ai Arabiei Saudite, Turciei și Egiptului pentru a reduce tensiunile regionale. Între timp, președintele iranian Masoud Pezeshkian a discutat cu premierul pakistanez Shehbaz Sharif. Impactul politic și economic Războiul, tot mai nepopular, afectează Partidul Republican al lui Trump, care se confruntă cu alegerile de la mijlocul mandatului în noiembrie. Demonstranții din Statele Unite au organizat proteste anti-Trump, cerând acțiuni împotriva războiului cu Iranul. Trump a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene dacă nu se deschide Strâmtoarea Hormuz, dar a extins termenul limită pentru Iran cu încă 10 zile. Aceste evoluții subliniază complexitatea și riscurile crescânde ale conflictului din Orientul Mijlociu, cu implicații semnificative pentru stabilitatea regională și economia globală. [...]
Kuweit, EAU, Bahrain și Arabia Saudită au interceptat atacuri cu drone și rachete din Iran , potrivit Știrile ProTV , care citează agenția EFE. Episoadele au fost raportate duminică de guvernele din cele patru state din Golf, pe fondul unei escaladări regionale. Ministerul Apărării din Arabia Saudită a transmis, într-un comunicat scurt, că în ultimele ore a „interceptat și distrus o duzină de drone” lansate împotriva teritoriului său. În același timp, armata kuweitiană a anunțat că a răspuns „amenințărilor din partea rachetelor și dronelor ostile”. „Forțele armate kuweitiene confirmă că orice explozii care ar putea fi auzite sunt rezultatul interceptării unor ținte ostile de către sistemele de apărare aeriană”, a declarat armata kuweitiană într-un comunicat. Această rundă de atacuri a venit după ce, sâmbătă, sistemele de apărare aeriană ale Kuweitului doborâseră un val de atacuri care a implicat 15 drone. În Emiratele Arabe Unite, Ministerul Apărării a anunțat că apărarea aeriană a acționat împotriva „rachetelor și dronelor provenite din Iran”, fără alte detalii. În Bahrain, autoritățile au activat sirenele pentru a îndemna populația să se deplaseze către cel mai apropiat loc sigur, în așteptarea unor noi atacuri aeriene, după ce utilizarea dronelor fusese interzisă sâmbătă „până la o nouă notificare”, potrivit Ministerului de Interne. Tot sâmbătă, un atac lansat de Iran a lovit instalații ale Bahrain Aluminum (Alba), provocând răni minore la două persoane, relatează agenția de știri de stat Bahrain, citată în articol. Compania a precizat că evaluează pagubele, iar mesajul public a pus accent pe protecția personalului: „Siguranța angajaților Alba rămâne prioritatea noastră principală”. În ansamblu, atacurile sunt plasate de sursă în contextul tensiunilor crescute din regiune, legate de conflictul dintre SUA și Israel cu Iranul, care a dus la lovituri asupra unor ținte militare și strategice în mai multe țări aliate ale SUA din Orientul Mijlociu. [...]
Pentagonul se pregătește pentru posibile operațiuni terestre în Iran , pe fondul consolidării prezenței militare americane în Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax , care citează informații publicate de Washington Post din rândul unor oficiali americani sub protecția anonimatului. Operațiunile avute în vedere ar putea include raiduri ale forțelor speciale și folosirea de trupe convenționale, însă nu este anticipată o invazie de amploare. Misiunile terestre sunt descrise ca având riscuri ridicate pentru militarii americani, inclusiv atacuri cu drone și rachete, foc de armă și explozibili improvizați. Oficialii citați spun că președintele Donald Trump nu a luat încă o decizie finală privind punerea în aplicare a acestor planuri. În paralel, administrația ar fi discutat, în ultimele săptămâni, inclusiv scenariul ocupării insulei Kharg, un punct important pentru exporturile de petrol ale Iranului în Golful Persic, precum și raiduri în alte zone de coastă. Estimările privind durata unei astfel de operațiuni variază de la câteva săptămâni la câteva luni, în funcție de obiective și de evoluția situației din teren. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a susținut că obiectivele Statelor Unite ar putea fi atinse și fără trupe terestre, deși Pentagonul ar continua să pregătească o opțiune de „atac final”, care ar combina forțe terestre cu o campanie amplă de bombardamente. „Trebuie făcut totul” pentru a împiedica Irakul să fie tras în război. În plan intern, opinia publică americană este majoritar împotriva trimiterii trupelor pe teritoriul iranian: 62% dintre respondenți se opun folosirii trupelor terestre, potrivit unui sondaj AP/NORC citat în material. În privința atacurilor aeriene asupra țintelor militare, răspunsurile sunt mai împărțite (39% împotrivă, 33% favorabil). Dezbaterea se reflectă și în Congres, unde pozițiile sunt divergente: unii parlamentari resping orice operațiune terestră, în timp ce alții compară o eventuală ocupare a insulei Kharg cu operațiuni istorice din al Doilea Război Mondial. În același timp, experți militari citați recomandă ca eventualele acțiuni să fie rapide și mobile, pentru a evita o staționare prelungită în puncte vulnerabile. [...]
Iran a acceptat tranzitul a 20 de nave pakistaneze prin Strâmtoarea Hormuz , potrivit Al Jazeera , într-un aranjament pe care Islamabad îl prezintă drept un pas important pentru atenuarea crizei energetice cu care se confruntă. Ministrul de externe al Pakistanului, Ishaq Dar, a anunțat sâmbătă că, în baza înțelegerii, două nave vor traversa zilnic. Dar a descris decizia Teheranului drept un semnal de detensionare regională și și-a adresat mesajul direct unor oficiali de rang înalt din SUA, precum și ministrului iranian de externe Abbas Araghchi, sugerând că Pakistanul vede acordul ca parte a eforturilor diplomatice legate de războiul în desfășurare, nu doar ca o chestiune de transport maritim. „Strâmtoarea Hormuz nu este un punct de strangulare al petrolului. Este valva aortică a producției globalizate – și, ca orice valvă, când cedează, întregul sistem circulator se prăbușește.” Strâmtoarea este descrisă ca fiind practic blocată de la loviturile coordonate ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului, lansate pe 28 februarie, atacuri în urma cărora a fost ucis liderul suprem Ali Khamenei și a izbucnit un război care, potrivit sursei, a provocat aproximativ 2.000 de morți în Iran și peste 1.100 în Liban, cu efecte puternice asupra piețelor globale. Pe fondul blocajului, aproximativ 2.000 de nave ar fi rămase de o parte și de alta a culoarului maritim, iar prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril, în creștere cu circa 40%. Traficul maritim prin strâmtoare este raportat în scădere cu 90%, iar de la începutul războiului ar fi trecut doar aproximativ 150 de nave, echivalentul unei zile normale de trafic. Între timp, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) ar fi transformat trecerea într-un sistem de control: navele trebuie să furnizeze detalii despre încărcătură, echipaj și destinație, să obțină un cod de autorizare prin intermediari aprobați și să fie escortate prin apele teritoriale iraniene. Cel puțin două nave ar fi plătit pentru traversare, „raportat 2 milioane de dolari” per trecere, achitat în yuani chinezești, iar parlamentul iranian se mișcă pentru a legaliza și permanentiza colectarea acestor taxe ca sursă de venit. În același timp, alte state încearcă să obțină excepții: premierul Malaeziei, Anwar Ibrahim, a declarat vineri că navele malaeziene au primit permisiunea de a traversa , mulțumindu-i președintelui iranian Masoud Pezeshkian. Șefa Organizației Mondiale a Comerțului, Ngozi Okonjo-Iweala, a spus că schimburile globale trec prin „cele mai grave perturbări din ultimii 80 de ani”. Anunțul Pakistanului vine după o săptămână de contacte diplomatice intense, inclusiv o discuție între șeful armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir, și președintele SUA, Donald Trump, precum și convorbiri ale lui Dar cu omologii săi din Iran și Turcia. Pakistanul are o frontieră de 900 km cu Iranul și a transmis, printr-un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, că este dispus să găzduiască discuții dacă părțile doresc. Elementele-cheie ale situației descrise de Al Jazeera includ: acordul pentru tranzitul a 20 de nave sub pavilion pakistanez, cu un ritm de două traversări pe zi; blocajul de facto al Strâmtorii Hormuz după 28 februarie și prăbușirea traficului maritim; creșterea prețului petrolului peste 100 de dolari/baril și acumularea de nave în așteptare; mecanismul de autorizare și escortare atribuit IRGC, inclusiv plăți raportate pentru traversare; demersurile Iranului de a obține recunoaștere internațională a autorității sale asupra strâmtorii și de a codifica permanent colectarea taxelor. În plan militar și diplomatic, Al Jazeera notează că Trump a spus că Washingtonul a redus loviturile asupra centralelor electrice iraniene pentru cinci zile, interval care se încheie sâmbătă, în timp ce Israelul a afirmat că își va continua atacurile indiferent. Iranul, la rândul său, cere recunoașterea formală a autorității asupra strâmtorii ca o condiție pentru încheierea războiului, iar un ministru din Emiratele Arabe Unite, Sultan Al Jaber, a calificat blocajul drept „terorism economic”, avertizând că efectele se văd în costurile suportate de consumatori. [...]
Rebelii Houthi din Yemen au intrat în război alături de Iran , după ce au lansat cel puțin o rachetă spre Israel, relatează Știrile ProTV . Armata israeliană a anunțat că a interceptat proiectilul, însă miza imediată este riscul extinderii conflictului dincolo de schimburile de lovituri dintre Israel și Iran. Potrivit aceleiași surse, temerile cele mai mari nu țin doar de atacurile asupra Israelului, ci de posibilitatea ca Houthi să vizeze nave comerciale în largul coastelor Yemenului. În condițiile în care strâmtoarea Ormuz este descrisă ca fiind blocată de Iran, specialiștii invocă un scenariu cu impact major dacă ar fi perturbat sau blocat și traficul prin Marea Roșie, o rută alternativă importantă pentru transportul de energie și bunuri. Rebelii Houthi, o grupare armată care reprezintă minoritatea șiită din Yemen, controlează o mare parte din nord-vestul țării din 2014, după înlăturarea guvernului de la Sanaa, iar analiștii citați de Știrile ProTV consideră intervenția lor o escaladare. Un purtător de cuvânt militar Houthi, Yahya Sarea, a susținut că a fost desfășurată o primă operațiune cu rachete balistice asupra unor „locații militare israeliene sensibile”, iar un analist, Sean Bell, a apreciat că se deschide un nou front care complică eforturile SUA de a opri războiul. Contextul economic invocat în material este legat de transporturile de petrol: după blocarea traficului prin Ormuz, Arabia Saudită și-ar fi deviat o parte din exporturi prin Marea Roșie, în special către Asia, pe ruta care trece pe lângă Yemen. În acest cadru, corespondenta CNN Eleni Giokos a amintit rolul strâmtorii Bab al-Mandab, un punct maritim critic, iar BBC a avertizat că o reluare a atacurilor asupra navelor comerciale ar înrăutăți situația comerțului global. Știrile ProTV mai notează că, după lovituri israeliene asupra unor instalații nucleare iraniene, Teheranul a răspuns cu atacuri asupra țărilor din Golf, inclusiv asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită, unde ar fi fost răniți cel puțin 12 soldați americani. În paralel, Donald Trump a anunțat amânarea până pe 6 aprilie a loviturilor planificate asupra centralelor electrice iraniene, iar trimisul său Steve Witkoff a spus că o întâlnire cu reprezentanți iranieni ar putea avea loc săptămâna aceasta; secretarul de stat american a indicat că SUA așteaptă încă un răspuns la un plan în 15 puncte pentru încheierea ostilităților. [...]
Donald Trump susține că Iranul vrea „să facă o înțelegere” , potrivit Al Jazeera , într-un material video publicat pe 28 martie 2026. Președintele SUA a afirmat că Iranul „este decimat” și a sugerat că ar exista discuții în desfășurare, susținând că Teheranul caută un acord. În același context, Trump a lăudat forța armatei americane. „Iranul vrea să facă o înțelegere.” Declarațiile vin pe fondul tensiunilor recurente dintre Washington și Teheran, iar mesajul transmis de Trump indică, cel puțin la nivel retoric, o posibilă deschidere către negocieri, fără ca materialul să ofere detalii despre cadrul, agenda sau nivelul acestor discuții. [...]
