Știri
Știri din categoria Externe
Iranul susține că a atacat două mari fabrici de aluminiu din Bahrain și EAU, amplificând riscurile de perturbare economică într-un conflict care intră într-o nouă fază, potrivit HotNews.ro, care citează AFP.
Gardienii Revoluției din Iran au revendicat, prin postul public Irib, atacurile cu rachete și drone care au avariat sâmbătă fabricile Aluminium Bahrain (Alba) și Emirates Global Aluminium (Ega). Iranul și Israelul au continuat să se lovească reciproc duminică, iar mai multe state din Golf au raportat din nou atacuri iraniene asupra teritoriilor lor. Separat, rebelii houthi din Yemen au deschis sâmbătă un nou front, lansând două atacuri împotriva Israelului.
Alba, una dintre cele mai mari fabrici de aluminiu din lume, anunțase încă din 15 martie închiderea a 19% din capacitățile de producție, pe fondul perturbărilor de aprovizionare asociate blocării de către Iran a strâmtorii Ormuz. Duminică, compania a confirmat că doi angajați au fost răniți ușor în atac și că evaluează amploarea pagubelor.
La rândul său, Ega a comunicat sâmbătă că uzina din Al Taweelah (Abu Dhabi), una dintre cele două unități ale grupului din Emiratele Arabe Unite, a suferit „pagube importante” în urma atacului, care a rănit șase persoane. Gardienii Revoluției au motivat loviturile prin faptul că cele două companii, „datorită investițiilor și participărilor companiilor americane”, ar avea un rol în aprovizionarea industriilor militare ale armatei SUA, prezentând acțiunea drept represalii la atacuri „americano-israeliene” asupra infrastructurii industriale din Iran.
Tot duminică, Gardienii Revoluției au amenințat că vor lovi universități americane din Orientul Mijlociu, invocând drept motiv atacuri care, potrivit lor, au avariat două universități din Iran. În regiune există mai multe campusuri ale universităților americane, inclusiv Texas A&M în Qatar și Universitatea din New York în Emiratele Arabe Unite.
Schimburile de rachete și drone au continuat duminică în întreaga regiune: la Teheran, un jurnalist AFP a auzit două explozii puternice în nordul orașului, iar armata israeliană a raportat noi rachete iraniene îndreptate spre teritoriul său, înainte ca alertele să fie ridicate.
Kuwaitul și Emiratele Arabe Unite au semnalat, de asemenea, atacuri cu drone și rachete în zori, în timp ce eforturile diplomatice s-au intensificat, cu o reuniune anunțată la Islamabad, duminică și luni, între oficiali turci, pakistanezi, egipteni și saudiți pentru „discuții aprofundate”.
Recomandate
Controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz revine ca pârghie economică majoră , într-un context în care noua conducere de la Teheran a ieșit din război mai încrezătoare și mai dură, potrivit unei analize citate de Digi24 , care preia informații din Washington Post. Moartea liderului suprem Ali Khamenei, survenită chiar în prima zi a războiului, a alimentat așteptări în SUA și Israel privind o posibilă prăbușire a regimului. La patru luni distanță, înmormântarea de stat organizată la Teheran este prezentată, dimpotrivă, ca semn al supraviețuirii Republicii Islamice și al consolidării unei noi generații de lideri, descrisă de oficiali din securitate și experți drept mai bine ancorată în mecanismele puterii și mai intransigentă. De ce contează: Ormuz, din nou instrument de presiune cu efecte economice În analiza citată, Iranul este descris ca folosind din nou Strâmtoarea Ormuz – rută cheie pentru transportul de petrol – drept pârghie economică, inclusiv prin atacuri sporadice în Golful Persic și prin afirmarea controlului asupra strâmtorii. Un oficial european citat sub anonimat spune că liderii iranieni sunt convinși că pot „dicta condițiile”, după ce au redescoperit Ormuz ca instrument de presiune. În același timp, un expert israelian, Raz Zimmt (Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Israel), apreciază că Iranul ar putea fi „mai slab din punct de vedere economic” și al unor capacități strategice, dar mai îndrăzneț și mai încrezător în sine. O conducere mai militarizată și mai dură intern Noua ierarhie este asociată cu aparatul de securitate și structurile de elită ale regimului, inclusiv Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice . Potrivit sursei, aproape toți cei ajunși în funcții înalte au trecut prin roluri legate de reprimarea protestelor interne și de sprijinirea milițiilor aliate, precum Hezbollah și Hamas. Textul indică și o posibilă înăsprire a controlului intern: regimul „se pare” că a desfășurat o campanie de execuții împotriva criticilor și oponenților politici, chiar în perioada conflictului. Concesii financiare și testul succesiunii Conform analizei, noua conducere ar putea avea de gestionat o reconstrucție economică dificilă după război și presiunea de a îmbunătăți condițiile de viață. În acest context, este menționat un „memorandum preliminar de înțelegere” al administrației Trump care ar include deblocarea unor active iraniene înghețate „în valoare de miliarde de dolari” și alte beneficii financiare, descrise ca potențial colac de salvare pentru Teheran. Succesiunea este legată de Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, despre care sursa afirmă că s-a ascuns după ce ar fi fost rănit în atacul în care a murit tatăl său. Funeraliile sunt prezentate ca un test de autoritate și de securitate: absența sa ar putea alimenta speculații privind slăbiciunea, incapacitatea fizică sau chiar decesul, avertizează un fost ofițer CIA citat în material. În paralel, experții citați susțin că noul lider ar fi stabilit limite pentru negocierile cu SUA, excluzând discuții de fond despre programul nuclear înainte de intrarea în vigoare a unui armistițiu durabil. [...]
Donald Trump și Benjamin Netanyahu au convenit să se întâlnească în curând în SUA, o mișcare cu potențial de a influența negocierile de pace cu Iranul , pe fondul tensiunilor recente dintre cei doi lideri, potrivit Economica . Discuția are loc în contextul unor relatări despre divergențe legate de eforturile de a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu, conflict care, conform articolului, a început la sfârșitul lunii februarie, odată cu bombardamente americano-israeliene asupra Iranului. Biroul premierului israelian a transmis că Netanyahu a subliniat, în conversația cu Trump, rolul Statelor Unite ca „garanții libertății în lume” și a evidențiat aprecierea Israelului pentru relațiile strânse dintre cele două țări. „Prim-ministrul a subliniat în conversaţia lor că Statele Unite sunt garanţii libertăţii în lume şi că Israelul apreciază foarte mult legăturile strânse dintre cele două naţiuni” Totodată, Netanyahu l-a felicitat pe Trump cu prilejul celei de-a 250-a aniversări a independenței SUA, iar cei doi „au convenit să se întâlnească în curând în SUA”, potrivit comunicatului citat. De ce contează întâlnirea Statele Unite rămân principalul aliat al Israelului, însă articolul notează că Trump l-a criticat public în mod repetat pe Netanyahu în ultimele săptămâni. Motivul invocat este că ofensiva Israelului în Liban împotriva Hezbollah — grupare șiită pro-iraniană — a amenințat negocierile de pace cu Iranul. În acest cadru, o întâlnire la nivel înalt în SUA poate deveni un test pentru coordonarea politică dintre Washington și Ierusalim și pentru direcția negocierilor privind încheierea păcii cu Iranul, fără ca materialul să ofere, deocamdată, un calendar sau obiective concrete ale discuțiilor. [...]
Discursul lui Donald Trump despre „pace și justiție” a fost amânat de furtuni , într-un episod care arată cum evenimentele publice majore din SUA pot fi afectate rapid de fenomene meteo extreme, cu impact direct asupra organizării și programului oficial, potrivit Al Jazeera . Președintele american a lăudat Statele Unite drept „cea mai mare forță pentru pace și justiție de pe Pământ” într-un discurs susținut cu ocazia aniversării a 250 de ani de la fondarea națiunii. Conform informațiilor publicate, atât discursul, cât și principalele celebrări au fost întârziate cu câteva ore din cauza unor furtuni puternice, descrise ca „extreme”. Materialul a fost publicat pe 5 iulie 2026. [...]
Germania pregătește restricții de acces la informații clasificate pentru AfD , pe fondul suspiciunilor privind legături cu Rusia, potrivit Agerpres . Ministrul apărării, Boris Pistorius , spune că vrea să împiedice partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) să ajungă la date sensibile dacă ar intra la guvernare, invocând riscuri de securitate. Pistorius a declarat pentru ediția de duminică a ziarului Bild că apropierea AfD de președintele rus Vladimir Putin este „de necontestat” și a argumentat că „informațiile sensibile nu trebuie să ajungă în mâinile nepotrivite”. În acest context, ministrul a indicat că autoritățile analizează „îndeaproape” cui pot acorda acces la informații clasificate și că această verificare este o obligație care ține de securitatea Germaniei. Context: AfD, sub investigații și izolată politic AfD, descrisă drept cel mai mare partid de opoziție din Germania, este investigată de serviciile de informații interne din unele landuri pentru vederi extremiste împotriva imigrației. În paralel, partidele „mainstream” refuză colaborarea cu AfD, într-o politică numită „firewall” (un cordon politic de izolare). Cancelarul Friedrich Merz a refuzat în repetate rânduri să colaboreze cu AfD, potrivit aceleiași relatări. De ce contează: miza alegerilor regionale din septembrie AfD speră să obțină majoritate absolută la alegerile regionale din septembrie din landurile Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania de Vest. O astfel de victorie i-ar permite să guverneze, pentru prima dată, un land, ceea ce ar transforma discuția despre accesul la informații clasificate dintr-un scenariu teoretic într-o problemă imediată de aplicare instituțională. [...]
Un incident de siguranță la aterizare, provocat de artificii, a expus un risc operațional pentru traficul aerian pe Aeroportul Internațional Chicago Midway, după ce un avion Delta Air Lines a fost lovit de un proiectil în timpul procedurii de aterizare, potrivit Antena 3 . Incidentul a avut loc de Ziua Independenței SUA, când aeronava „a intrat în contact cu un foc de artificii” în timp ce cobora spre pistă. Piloții au reușit să aducă avionul la sol în siguranță, iar compania a transmis că nu a fost necesară o aterizare de urgență. Ce s-a întâmplat în timpul zborului Zborul Delta 1076 venea din Atlanta și a aterizat la Chicago Midway sâmbătă seara, conform datelor de pe site-ul de monitorizare FlightAware.com: decolare la 19:36 și aterizare la 20:38 (ore locale, neconvertite în sursă). Comunicațiile radio dintre echipaj și controlul de trafic aerian au surprins reacția imediată după impact. Pilotul a raportat că un foc de artificii a lovit avionul și că zborul continuă, iar ulterior a spus că s-a auzit o bubuitură în cabină și că aeronava va trebui verificată după ajungerea la poartă. „Noi tocmai am auzit o bubuitură în avion, așa că va trebui să verificăm aeronava după ce ajungem la poartă.” Potrivit NBC 5 Chicago (citată de Antena 3), pilotul a menționat că aeronava se afla la o altitudine de aproape 60 de metri în momentul incidentului. Impact operațional: inspecție tehnică și semnal de alarmă pentru autorități După aterizare, avionul a fost supus unei inspecții tehnice pentru evaluarea eventualelor avarii. Antena 3 notează că nu au fost înregistrate victime. Controlorul de trafic aerian a indicat că au existat „mai multe” incidente similare, iar autoritățile orașului au fost informate, ceea ce sugerează o problemă recurentă în perioadele cu artificii, cu potențial de a afecta siguranța operațiunilor de aterizare și decolare. Context: incidente și perturbări în timpul festivităților Antena 3 mai relatează că, în New York City, au izbucnit mai multe incendii pe Brooklyn Bridge chiar spre finalul spectacolului de artificii. Tot pe Coasta de Est, în Washington, New York City și Philadelphia, furtunile și valul de căldură au perturbat evenimentele organizate de Ziua Independenței. [...]
Cu două zile înaintea summitului NATO de la Ankara , Vladimir Putin și Donald Trump au discutat la telefon despre Ucraina , într-o convorbire care adaugă presiune diplomatică pe agenda reuniunii și pe poziționarea SUA în dosarul războiului, potrivit Agerpres . Kremlinul a transmis că discuția a avut loc sâmbătă, pe fondul celebrării a 250 de ani de la înființarea Statelor Unite, iar tema „reglementării” în Ucraina a fost abordată în legătură cu participarea lui Trump la summitul NATO din Turcia, programat pe 7 și 8 iulie. Informația a fost comunicată de Iuri Ușakov, consilier diplomatic al Kremlinului, citat de Ria Novosti. Conform aceleiași surse, convorbirea a durat o oră și 25 de minute și a inclus și alte subiecte de politică internațională, între care situația din Iran și din Orientul Mijlociu. Summitul NATO, pe fondul unor mesaje divergente despre front În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat la telefon cu Donald Trump, tot cu ocazia aniversării Declarației de Independență a SUA, și a susținut că există „o reală perspectivă” de a pune capăt războiului, subliniind rolul Washingtonului. „Există o reală perspectivă de a pune capăt acestui război, iar determinarea Americii este decisivă”, a spus președintele Zelenski pe rețelele sociale. Zelenski a mai afirmat că a convenit cu Trump să continue discuțiile la summitul NATO de la Ankara, unde sunt așteptați șefi de stat și delegații din 32 de țări începând de marți. Context militar și blocaj diplomatic Ușakov a mai declarat că Putin a prezentat „tabloul situației reale” de pe câmpul de luptă, susținând că forțele ruse „avansează cu încredere”. În paralel, Kremlinul a revendicat vineri cucerirea orașului Kostantinivka, descris ca un bastion ucrainean în regiunea Donețk, însă Kievul a dezmințit „în mod ferm” și a afirmat că luptele continuă, iar orașul rămâne sub control ucrainean. Pe front, potrivit relatării, forțele ruse aproape că nu au făcut progrese în ultimele luni, în special din cauza utilizării pe scară largă a dronelor, care limitează deplasarea vehiculelor grele și provoacă pierderi mari ambelor tabere. Din punct de vedere diplomatic, negocierile sunt descrise ca fiind în impas: Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk, condiție respinsă de Kiev. [...]
