Iranul lovește cu o rachetă balistică baza aeriană americană Ali Al Salem din Kuweit - cinci răniți și pagube estimate la peste 60 de milioane de dolari după distrugerea unor drone MQ-9 Reaper

Atacul iranian asupra bazei americane Ali Al Salem din Kuweit riscă să prelungească tensiunile care au alimentat criza energetică globală , într-un moment în care un memorandum de pace anunțat cu 24 de ore înainte ar fi trebuit să stabilizeze regiunea și rutele maritime prin care trece o parte importantă din petrolul mondial, potrivit Adevărul , care citează Bloomberg. Iranul ar fi lansat o rachetă balistică cu rază scurtă de acțiune asupra bazei Ali Al Salem, descrisă ca un hub militar major pentru forțele SUA în regiune. Deși apărarea antiaeriană a Kuweitului a interceptat proiectilul, resturile au căzut în perimetrul bazei, rănind cinci persoane (militari americani și contractori civili). Sursele medicale citate indică răni minore, fără risc vital. Pagube materiale: drone MQ-9 Reaper distruse și avariate Potrivit surselor militare și de informații menționate în articol, Teheranul ar fi folosit o rachetă de tip Fateh-110 , cu combustibil solid, capabilă să transporte o încărcătură explozivă de aproximativ 500 de kilograme. Impactul resturilor ar fi produs pagube semnificative pe pista bazei, inclusiv asupra flotei de drone: o dronă MQ-9 Reaper ar fi fost „complet pulverizată”; un al doilea aparat de același tip ar fi suferit avarii structurale și electronice majore. Bloomberg indică o valoare de achiziție de aproximativ 30 de milioane de dolari (aprox. 138 milioane lei) pentru un sistem MQ-9 Reaper, ceea ce ar ridica pierderile materiale ale incidentului la peste 60 de milioane de dolari (aprox. 276 milioane lei). De ce contează: acordul de pace și rutele petroliere, sub presiune Atacul intervine în contextul unui memorandum de înțelegere strategic anunțat cu 24 de ore înainte de președintele american Donald Trump pe platforma Truth Social, document care urmărea oprirea fazei active a războiului. Pilonul central al planului ar fi fost prelungirea cu 60 de zile a armistițiului regional instituit pe 7 aprilie, pentru a crea spațiu de negociere pe două dosare cu impact economic direct: criza nucleară și securitatea transportului maritim. Articolul notează că, după declanșarea conflictului pe 28 februarie, Teheranul ar fi blocat rute maritime vitale, ceea ce a generat o criză energetică mondială; prin aceste rute ar trece aproximativ 20% din petrolul global. În arhitectura acordului, Iranul ar fi urmat să curețe rutele de mine marine în 30 de zile, în schimbul ridicării blocadei navale impuse de SUA la jumătatea lunii aprilie asupra porturilor iraniene. Ce urmează: opțiuni de represalii și fereastră diplomatică mai îngustă În paralel, Pentagonul ar fi transmis, la conferința Dialogului Shangri-La de la Singapore, că SUA au rezerve strategice vaste și sunt pregătite să reia atacuri „globale masive” asupra Iranului dacă diplomația eșuează. După atacul din Kuweit, comandanții militari americani ar evalua opțiuni pentru un răspuns de represalii, iar strategia lui Donald Trump de a aștepta confirmarea semnării propunerii de pace de către liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, ar fi pusă sub o presiune majoră, pe fondul îngustării spațiului de negociere. [...]