Știri
Știri din categoria Externe
Amânarea funeraliilor lui Ali Khamenei împinge Iranul într-o nouă etapă de tranziție politică, cu efecte directe asupra calendarului instituțional și a stabilității interne, potrivit Agerpres.
Primarul Teheranului, Alireza Zakani, citat de AFP, a indicat că funeraliile liderului suprem iranian, ucis pe 28 februarie în prima zi a războiului, au fost „amânate” pentru sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie. Acesta estimează, citat de agenția iraniană Fars, că funeraliile naționale vor avea loc între 26 iunie și 5 iulie, în luna Muharram din calendarul musulman.
Ali Khamenei, care a condus Republica Islamică aproape 37 de ani, a murit la 86 de ani, în timpul bombardării reședinței sale din centrul Teheranului. Funeraliile naționale erau prevăzute inițial pentru 4 martie, dar au fost amânate din cauza războiului.
Iranul menționase recent jumătatea lunii iunie pentru funeraliile naționale, care ar urma să dureze trei zile la Teheran și în orașele sfinte Qom și Mashhad (nord-est), unde Khamenei va fi înmormântat.
În planul succesiunii, fiul lui Ali Khamenei, Mojtaba, i-a succedat la începutul lunii martie, însă nu a mai apărut în public de atunci; rănit într-o lovitură aeriană, el comunică exclusiv prin mesaje scrise, conform aceleiași surse.
Recomandate
Decizia lui Trump de a opri în ultimul moment loviturile asupra Iranului menține incertitudinea geopolitică și lasă deschisă perspectiva unor noi episoade de escaladare, în condițiile în care Teheranul nu confirmă existența unui acord, potrivit Mediafax . Președintele SUA, Donald Trump, a transmis pe platforma Truth Social că a anulat „atacurile și bombardamentele” programate împotriva Iranului „în această seară”, după ce anterior avertizase că Washingtonul este pregătit să lovească „foarte dur”. Mediafax notează că informația a fost relatată de BBC. Ce spune Trump: negocieri „aprobate” și un acord încă nesemnat Trump a susținut că discuțiile cu Republica Islamică ar fi ajuns la „cel mai înalt nivel” al conducerii iraniene și ar fi primit aprobarea acesteia, iar punctele finale ale unui posibil acord ar fi fost acceptate „în principiu și în detaliu” de toate părțile implicate. În lista participanților menționați de Trump apar, pe lângă Statele Unite, și Israelul, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatarul, Turcia, Pakistanul, Bahrainul, Kuweitul, Iordania și Egiptul. El a mai afirmat că locul și data semnării ar urma să fie anunțate ulterior. Măsura militară care rămâne: blocada navală Deși a anunțat anularea loviturilor, Trump a precizat că „blocada navală” nu este retrasă și va rămâne în vigoare până la finalizarea înțelegerii. Contradicții și limitări: Iranul nu confirmă acordul În actualizarea publicată de Mediafax, sunt menționate informații care contrazic parțial declarațiile lui Trump: potrivit unor surse familiarizate cu negocierile, citate de presa internațională, Iranul nu ar fi aprobat până acum niciun proiect de acord sau memorandum de înțelegere cu SUA, în pofida afirmațiilor președintelui american. Totodată, oficiali iranieni au declarat pentru Axios că orice înțelegere ar necesita în continuare aprobarea finală a lui Mojtaba Khamenei, descris ca liderul suprem de facto al Iranului, ceea ce sugerează că negocierile nu sunt încheiate. Autoritățile iraniene nu au confirmat public informațiile prezentate de Trump și nu au oferit un răspuns oficial la noul anunț, mai notează Mediafax. Înainte de această schimbare de poziție, Teheranul avertizase că o escaladare militară ar putea transforma conflictul într-o „mlaștină fără sfârșit”. De ce contează Anunțul de suspendare a atacurilor poate fi interpretat ca un semnal de detensionare pe termen scurt, însă mesajele contradictorii privind existența și stadiul unui acord mențin riscul de volatilitate și de reacții rapide în regiune, în funcție de evoluția negocierilor și de deciziile politice de la Washington și Teheran. [...]
Administrația Trump pregătește deportări către Republica Centrafricană , o destinație terță pentru migranți pe care SUA nu îi pot trimite acasă , potrivit Reuters . Planul vizează un grup de iranieni și alți migranți, într-un aranjament care ridică probleme de aplicare și control al garanțiilor procedurale, în condițiile în care unii dintre cei vizați au obținut deja protecție în instanțele americane. Două avocate și un oficial informat asupra cazului au declarat că primul zbor către Republica Centrafricană ar urma să transporte aproximativ 20 de persoane, inclusiv sirieni și afgani, și ar putea pleca chiar de joi. Un cetățean turc care a invocat persecuție politică și care ar avea, de asemenea, protecție de tip „withholding of removal” (o formă de protecție care blochează deportarea către țara de origine) ar putea fi la bord, potrivit avocatului său, care a vorbit sub protecția anonimatului. Cazurile iranienilor: protecție acordată de judecător, dar risc de relocare forțată Printre iranienii vizați se află două femei care, potrivit avocatei lor, Emily Trostle, riscă tortură și persecuție dacă ar fi trimise înapoi în Iran. Una este convertită la creștinism, iar cealaltă este activistă pro-democrație, a precizat aceasta. Cele două au fost reținute la sosirea în SUA în noiembrie 2024, au cerut azil și au obținut „withholding of removal” de la un judecător american de imigrație. Reuters notează că acest tip de protecție implică o constatare judiciară că persoanele respective se confruntă cu un risc mai mare de 50% de a fi persecutate sau torturate în Iran. „Deportări în țări terțe”: acorduri opace și un precedent regional Administrația Trump a folosit acorduri de deportare în țări terțe, inclusiv cu vecina Republicii Centrafricane, Republica Democrată Congo, pentru a îndepărta persoane pe care nu le poate trimite legal în țările de origine. Washingtonul susține că aceste acorduri sunt legale, însă organizații pentru drepturile omului și avocați spun că detaliile sunt neclare, iar mulți dintre cei deportați ajung, în cele din urmă, repatriați. Republica Centrafricană a acceptat recent, potrivit Reuters, un acord pentru a primi „third-country deportees” (deportați către o țară terță) din SUA, însă nici Departamentul de Stat al SUA, nici președinția din Republica Centrafricană nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Ce se știe despre condițiile din Bangui și amploarea posibilă a programului Persoanele deportate ar urma să fie ținute în apartamente în capitala Bangui și nu sunt așteptate să fie repatriate imediat, potrivit oficialului informat. Acesta a adăugat că, în timp, „sute” de migranți ar putea fi deportați în Republica Centrafricană în baza acordului. Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a transmis că va oferi „asistență umanitară după sosire” migranților trimiși la Bangui, la cererea guvernului centrafrican, subliniind că nu este implicată în operațiunile de îndepărtare și că sprijinul va fi acordat „strict voluntar” și cu respectarea standardelor internaționale aplicabile. Reuters mai arată că SUA au acordat anul acesta 85 milioane de dolari (aprox. 391 milioane lei) către OIM pentru operațiuni în Republica Centrafricană. În context, Reuters descrie Republica Centrafricană drept o țară cronic instabilă, afectată de violență și sărăcie, cu o populație de circa 5,5 milioane de oameni, marcată de cicluri repetate de tulburări după independența din 1960. Context politic: războiul cu Iranul și criticile din zona juridică Reuters notează că SUA și Israel au lansat lovituri puternice asupra Iranului la finalul lui februarie, declanșând un război aflat acum în a treia lună. În acest cadru, Ali Rahnama, director juridic interimar la Iranian American Legal Defense Fund, a criticat planul de deportare: „În chiar momentul în care Statele Unite promit poporului iranian libertate și sprijin pentru a se opune Republicii Islamice, trimit solicitanți de azil iranieni care au fugit de același regim înapoi către pieirea lor.” Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a declarat săptămâna trecută că toți deportații vor beneficia de „due process” (garanții procedurale complete), potrivit Reuters. Planul de deportare a iranienilor a fost relatat anterior de The New York Times, mai scrie Reuters. [...]
Anunțul lui Donald Trump privind un „acord” de oprire a războiului cu Iranul a mișcat rapid piețele , împingând în jos cotațiile petrolului și susținând bursele asiatice, însă Teheranul spune că nu a luat încă o decizie finală, potrivit HotNews . Președintele SUA a declarat, într-o transmisiune televizată de sprijin pentru viceguvernatorul Georgiei, Burt Jones, că Statele Unite „au pus capăt războiului” cu Iranul și că partea iraniană ar fi acceptat să nu dețină niciodată arme nucleare , obiectiv pe care Trump l-a numit „95% din acord”. El a spus și că a anulat noi atacuri asupra Iranului și a sugerat că s-a ajuns la un „memorandum de înțelegere foarte ferm”, fără să detalieze termenii. Într-o declarație ulterioară din Biroul Oval, Trump a afirmat că documentele ar urma să fie finalizate „în următoarele zile”, cu o posibilă semnare „poate în Europa”, și a avansat ideea că vicepreședintele JD Vance ar putea semna chiar „în acest weekend”. Teheranul temperează: „Nu a ajuns încă la o concluzie definitivă” Diplomația iraniană a transmis însă că nu există, deocamdată, o decizie de semnare. Purtătorul de cuvânt Esmaeil Baqaei a declarat pentru mass-media de stat iraniană: „Până în prezent, Iranul nu a ajuns încă la o concluzie definitivă cu privire la acord.” Agenția semi-oficială Tasnim, afiliată IRGC, a reacționat la rândul ei, susținând că declarațiile lui Trump „nu ar trebui luate ad litteram”, în lipsa unor anunțuri oficiale din partea Iranului. Ce elemente au fost invocate și unde rămân goluri Din informațiile prezentate, Trump nu a oferit detalii despre conținutul compromisului, cu două excepții menționate în material: redeschiderea imediată a strâmtorii Ormuz după semnare; imposibilitatea ca Iranul să se doteze cu arme nucleare. Separat, potrivit unui mesaj postat pe X de biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu, Trump ar fi promis că orice acord final va include „eliminarea uraniului îmbogățit” din Teheran. Reacția Israelului și efectul imediat în piețe O sursă israeliană citată de CNN a spus că postarea lui Trump l-ar fi surprins pe Benjamin Netanyahu, aflat într-o întâlnire pe teme de securitate legate de Iran, și că Israelul nu avea cunoștință de un acord iminent sau de vreo aprobare. Pe plan economic, speranța unei detensionări a conflictului a dus la scăderea cotației petrolului Brent cu 1,11%, la 89,37 dolari (aprox. 411 lei) pe baril vineri dimineață. În același timp, bursele asiatice au crescut, cu indicele Nikkei din Tokyo în urcare cu aproape 4% și Kospi din Seul cu peste 7%, pe fondul reducerii percepției de risc în regiune. [...]
Slovenia a relaxat restricțiile față de Israel, inclusiv pe zona de armament , după schimbarea de guvern de la Ljubljana, potrivit Agerpres . Noul executiv conservator condus de naționalistul Janez Jansa a ridicat embargoul asupra armelor impus Israelului și a anulat interdicțiile de intrare pe teritoriul sloven aplicate premierului israelian Benjamin Netanyahu și la doi miniștri. Decizia inversează măsurile adoptate anul trecut de guvernul liberal condus atunci de Robert Golob, care impusese restricții în contextul războiului din Gaza, într-o linie similară cu cea urmată și de alte state membre ale Uniunii Europene. Ce măsuri au fost anulate și de ce contează Guvernul Jansa, instalat în funcție săptămâna trecută, a anunțat că a anulat interdicțiile de intrare care îi vizau pe: Benjamin Netanyahu, premierul Israelului; Itamar Ben-Gvir, ministrul securității naționale; Bezalel Smotrich, ministrul finanțelor. Executivul sloven a motivat decizia prin nevoia de a relua contactele la nivel politic. „Acest lucru va permite restabilirea condițiilor pentru un dialog politic normal cu Israelul.” În paralel, Slovenia a lăsat să expire embargoul asupra armelor, considerând decretul „inutil” în raport cu legislația națională din domeniul apărării și cu criteriile UE privind exporturile de armament. Context: schimbare de direcție după instalarea guvernului Jansa Pe lângă ridicarea restricțiilor de intrare și a embargoului, guvernul Jansa a eliminat și interdicția de a importa produse provenite din coloniile evreiești din Cisiordania ocupată. În același timp, Israelul a anunțat săptămâna trecută deschiderea primei sale ambasade în Slovenia, pe fondul unei „încălziri” a relațiilor după schimbarea guvernului și alegerea lui Jansa ca prim-ministru de către Parlament la finalul lunii mai. Tot după preluarea mandatului, guvernul a retras un steag palestinian arborat simbolic pe clădirea guvernului, de la momentul în care Ljubljana a recunoscut statul palestinian în 2024. Relațiile bilaterale se deterioraseră sub guvernul anterior de centru-stânga, condus de Robert Golob, care calificase ofensiva militară israeliană din Gaza drept „genocid”, mai notează Agerpres, citând AFP. [...]
Scăderea accelerată a nivelului Lacului Velence riscă să lovească direct turismul local , după ce specialiștii avertizează că apa ar putea ajunge la cote care fac dificilă navigația și înotul, potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters. Lacul Velence , al treilea ca mărime din Ungaria și aflat la circa 40 de kilometri vest de Budapesta, este o destinație de vacanță frecventată tocmai pentru proximitatea față de capitală. În această vară, nivelul apei este așteptat să scadă la noi minime, pe fondul schimbărilor climatice și al deceniilor de gestionare defectuoasă a resurselor de apă, spun experți și localnici. Datele National Directorate General for Water Management arată că nivelul apei era miercuri de 56 cm în localitatea Agard, la doar 3 cm peste minimul istoric de 53 cm înregistrat în 2022, ultimul an cu secetă extremă în Ungaria. În primele luni din 2026, nivelul era în jur de 80 cm. Ce înseamnă pentru turism și afacerile din zonă Efectele sunt deja vizibile în activitatea economică locală: în zilele recente, au apărut bancuri de nisip care se întind mult dincolo de linia obișnuită a țărmului, iar bărcile de închiriat au rămas ancorate la un debarcader aflat acum departe de apă. Un instructor de navigație, Peter Szaniszlo, a declarat că a început să își mute activitatea la Lacul Balaton, deoarece cei care veneau la Velence pentru apropierea de Budapesta sunt nevoiți acum să călătorească mai departe. Prognoza scăderii și cauzele invocate Fără precipitații semnificative, experții avertizează că nivelul apei ar putea scădea cu aproximativ jumătate de centimetru pe zi, până la 30 cm la sfârșitul verii. Tibor Horanyi a spus pentru Reuters că minimul istoric ar putea fi depășit în doar câteva zile și a pus situația atât pe seama schimbărilor climatice, cât și a deciziilor de management al apei, inclusiv drenarea zonelor umede pentru agricultură. Ce promite guvernul Ungariei Săptămâna trecută, ministrul mediului, Laszlo Gajdos, s-a întâlnit cu ONG-uri locale, primari și experți în gestionarea apelor pentru a discuta viitorul lacului. Într-o postare pe Facebook, acesta a indicat trei direcții: îmbunătățirea calității apei, soluții sustenabile pentru alimentarea lacului și refacerea mediului natural de pe maluri. Primarul orașului Gardony, Arpad Pal Eotvos, a spus pentru Reuters că refacerea nivelului apei va necesita timp și că comunitatea va trebui să se adapteze la noile condiții climatice. [...]
Liderul opoziției din Taiwan încearcă să reducă presiunea strategică asupra insulei, susținând că întâlnirea sa cu Xi Jinping a ocolit tema „reunificării” și mutând accentul pe reluarea dialogului, într-un moment în care Taipei așteaptă aprobarea unui pachet american de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), potrivit NPR . Cheng Li-wun , președinta Kuomintang (KMT) – cel mai mare partid de opoziție din Taiwan – a declarat într-un interviu că, la întâlnirea cu liderul Chinei din aprilie, „reunificarea” „nu a fost niciodată discutată”. Ea a motivat că, pe fondul tensiunilor crescute din Strâmtoarea Taiwan, prioritatea ar fi reluarea dialogului și a negocierilor între cele două părți. Miza: apărarea Taiwanului și semnalul către Washington Declarațiile vin în timp ce persistă incertitudini legate de angajamentul pe termen lung al SUA pentru apărarea Taiwanului, iar insula așteaptă undă verde pentru un pachet de armament de 14 miliarde de dolari, notează publicația. În acest context, Cheng se află într-o vizită de 15 zile în Statele Unite, cu obiectivul de a convinge publicul american de abordarea KMT, mai orientată spre „angajare” (implicare diplomatică) cu Beijingul. În plan intern, KMT a fost criticat de partidul aflat la guvernare, Democratic Progressive Party (DPP), după ce a folosit majoritatea legislativă pentru a adopta în mai o versiune redusă a unui proiect de cheltuieli pentru apărare. Potrivit NPR, pachetul final a rămas mult sub nivelul pe care președintele Lai Ching-te îl considera necesar pentru pregătirea insulei în fața unui posibil atac chinez. Ce spune KMT despre bugetul de apărare și achizițiile militare Întrebată despre acuzațiile din Washington că KMT ar fi redus bugetul pentru arme, Cheng a susținut că partidul său ar fi, istoric, un susținător puternic al apărării Taiwanului și a criticat modul în care a fost gestionat „bugetul special” pentru apărare, pe care l-a descris drept opac. Ea a mai spus că KMT a ales să aprobe mai întâi vânzările externe de echipamente militare, pentru a evita întârzieri prelungite. „Nu avem condițiile” pentru discuții despre reunificare Cheng a argumentat că, după un deceniu în care contactele și dialogul între cele două părți ar fi fost „complet întrerupte”, tensiunile au crescut până aproape de pragul unui conflict. În acest cadru, a susținut că obiectivul imediat ar fi reluarea dialogului pentru reducerea tensiunilor și creșterea stabilității. Într-un pasaj cu miză politică directă, lidera KMT a avertizat că un război în Strâmtoarea Taiwan ar aduce „devastare” pentru Taiwan și ar putea atrage SUA, cu riscul unei escaladări majore. Linia politică: „consensul din 1992” și opoziția față de independență Cheng a afirmat că detensionarea ar depinde de revenirea ambelor părți la „consensul din 1992” și de opoziția față de independența Taiwanului. Ea a adăugat că, dacă KMT ar reveni la putere în 2028, ar relua schimburile „cuprinzătoare” cu China continentală și ar încerca să reducă activitățile militare prin mecanisme de construire a încrederii. În fața întrebărilor despre cum explică publicului american opoziția față de independență, Cheng a invocat cadrul constituțional al Republicii China (Taiwan), pe care l-a descris ca o „Constituție a unei singure Chine”, cu două „zone” – „zona continentală” și „zona liberă” (Taiwan) – și a susținut că, atât timp cât nu se urmărește „separarea permanentă”, nu ar exista „independență a Taiwanului” în sensul pe care îl contestă Beijingul. [...]
