Știri
Știri din categoria Externe

Relaxarea condițiilor de intrare pentru Iran la CM 2026 reduce presiunea logistică asupra echipei, după ce autoritățile americane au permis lotului să ajungă la Seattle cu două zile înaintea meciului decisiv cu Egiptul, potrivit news.
Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a anunțat marți că, pentru al treilea meci al Iranului de la Seattle (Washington), programat pe 26 iunie, echipa va putea intra în Statele Unite cu două zile înainte de partidă. Totuși, concesia vine cu o condiție: iranienii rămân obligați să plece în ziua în care se încheie meciul.
Decizia schimbă un element operațional important pentru Iran, care a reclamat că a fost dezavantajat de la începutul turneului din cauza restricțiilor de intrare. Până acum, echipei i s-a permis să ajungă în SUA doar cu o zi înaintea celor două meciuri anterioare de la Los Angeles.
Un purtător de cuvânt al echipei iraniene a confirmat că lotul va pleca miercuri din Tijuana, orașul mexican unde a fost bazat pe durata Cupei Mondiale, pentru a pregăti meciul de vineri împotriva Egiptului. Partida este descrisă ca fiind crucială, Iranul urmând să joace pentru un loc în 16-imi.
După remiza 0-0 cu Belgia, antrenorul Amir Ghalenoei și-a felicitat jucătorii pentru că au reușit „două meciuri fără înfrângere, în ciuda provocărilor logistice”.
Înaintea meciului, el a mai spus că federația iraniană a decis, în cele din urmă, să nu depună un apel la FIFA împotriva restricțiilor impuse de SUA, deși luase în calcul această opțiune săptămâna trecută.
Recomandate

Iranul spune că a lovit cu drone o bază americană din Bahrain, un nou episod cu potențial de escaladare într-o zonă-cheie pentru fluxurile de petrol , potrivit news.ro . Duminică dimineață s-au auzit explozii în Bahrain, pe fondul unor alerte publice care au îndemnat populația să se adăpostească. Potrivit relatării unei jurnaliste AFP citate de publicație, au răsunat sirene, iar autoritățile au transmis mesaje de alertă pe rețelele sociale fără să precizeze inițial originea amenințării. Explozii au fost raportate în jurul orei 4:00 și din nou în jurul orei 6:30. Ministerul de Interne din Bahrain a cerut locuitorilor să rămână calmi, să meargă către „cel mai apropiat loc sigur” și să urmărească informațiile prin canalele oficiale. Ce revendică Gardienii Revoluției și ce se știe despre țintă La scurt timp după alerte, Gardienii Revoluției (armata ideologică a Iranului) au susținut că au atacat o bază militară americană din Bahrain. „Sistemul radar de apărare aeriană american de la baza de elicoptere Al-Riffa, din Bahrain, a fost ținta a șase drone aparținând Forței Aerospatiale a Gardienilor Revoluției Islamice.” În material nu apar confirmări independente privind efectele atacului, dincolo de exploziile auzite și de mesajele de alertă ale autorităților. Context: atacuri repetate și presiune pe rutele energetice Bahrain găzduiește o bază navală americană și este prezentat ca una dintre țările din Golf care au suferit numeroase atacuri din partea Teheranului de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile americano-israeliene asupra Iranului din 28 februarie. Publicația notează că vineri Gardienii revendicaseră deja un atac asupra unui sistem radar american din Bahrain, iar armata americană a afirmat atunci că a interceptat și doborât două drone lansate de forțele iraniene. În paralel, Iranul atacă „în mod regulat” nave care încearcă să traverseze fără autorizația sa strâmtoarea Ormuz , rută strategică prin care tranzita aproximativ o cincime din hidrocarburile consumate la nivel mondial înainte de război. Washingtonul impune, la rândul său, un blocaj asupra porturilor iraniene. În noaptea de sâmbătă spre duminică, marina Gardienilor Revoluției a susținut că două nave de transport de hidrocarburi au luat foc după ce au lovit mine în timp ce încercau să traverseze strâmtoarea Ormuz „pe o rută neautorizată”. De ce contează Atacul revendicat în Bahrain și tensiunile din jurul strâmtorii Ormuz mențin riscul de întreruperi și costuri suplimentare pe lanțul de aprovizionare cu energie, într-o regiune esențială pentru transportul global de hidrocarburi. În același timp, declarațiile și contra-măsurile părților indică faptul că, deși este menționată o „acalmie” a luptelor, episoadele punctuale pot reaprinde rapid presiunea asupra securității regionale și a rutelor maritime. [...]

Memoriile lui Joe Biden sugerează tensiuni în gestionarea sprijinului SUA pentru Ucraina , prin descrieri critice la adresa lui Volodimir Zelenski și prin relatarea unui refuz de a permite echipei lui Donald Trump să deschidă negocieri cu Vladimir Putin în perioada de tranziție, potrivit Digi24 . Cartea de memorii „ Promise Me, America ”, care urmează să apară marți, 17 noiembrie, revine asupra relațiilor lui Biden cu liderii Ucrainei și Rusiei în contextul războiului început în februarie 2022. În pasaje reproduse în avans de Wall Street Journal și preluate de Ukrainska Pravda , fostul președinte american îl descrie pe Zelenski drept „capricios și încăpățânat” și afirmă că acesta „nu era atât de recunoscător” pe cât se aștepta pentru sprijinul oferit de Statele Unite. Totuși, Biden notează și că experiența lui Zelenski ca actor „s-a dovedit a fi o pregătire foarte bună” pentru conducerea unei țări aflate în război, indicând o evaluare amestecată a partenerului de la Kiev. Ce spune Biden despre Putin În ceea ce îl privește pe Vladimir Putin, Biden descrie „tonul țâfnos” al liderului rus și o atitudine afișată în întâlniri pe care o compară cu cea a „unui adolescent” care se preface indiferent, stând „tolănit” în timpul discuțiilor oficiale. Episodul tranziției către administrația Trump Un element cu potențial impact asupra modului în care a fost gestionată politica externă americană la schimbarea administrației este relatarea lui Biden despre perioada de tranziție de după alegerile din noiembrie 2024. Potrivit fostului președinte, membri ai echipei lui Donald Trump i-ar fi cerut să semneze o scrisoare care le-ar fi permis să negocieze direct cu Putin înainte de preluarea mandatului, la 20 ianuarie 2025. Biden afirmă că a refuzat, motivând că nu era dispus să ofere „mână liberă” pentru ceea ce se aștepta să fie „un fel de capitulare, în detrimentul Ucrainei”, sugerând că se temea de un acord dezavantajos pentru Kiev. Context Volumul „Promise Me, America” acoperă cei patru ani ai lui Joe Biden la Casa Albă (2021–2025) și include atât decizii de politică internă și externă, cât și campania prezidențială din 2024, din care s-a retras în favoarea vicepreședintei Kamala Harris. Cartea va fi publicată de editura Little, Brown and Company la 17 noiembrie. [...]

Ucraina vizează o poziție europeană comună în negocierile cu Rusia , printr-o reuniune aflată în pregătire, care ar urma să stabilească mandatul politic al Europei pentru discuțiile de încheiere a războiului, potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că se pregătește o reuniune a „ Coaliției de Voință ”, cu obiectivul de a defini „poziția europeană” în negocierile pentru a pune capăt războiului cu Rusia, relatează Agerpres. În alocuțiunea sa zilnică de seară, Zelenski a descris întâlnirea drept una „importantă”, care „ar putea să devină istorică”. „Pregătim o reuniune a Coaliţiei de Voinţă. Este o întâlnire importantă ce ar putea să devină istorică.” Liderul ucrainean a adăugat că miza ar fi conturarea unei „poziții europene puternice”, pe care a caracterizat-o drept „100% în favoarea victoriei”. „Putem defini o poziţie europeană puternică, 100% în favoarea victoriei.” Deocamdată, informațiile disponibile nu includ data, locul sau lista participanților la reuniune, iar detaliile despre formatul negocierilor vizate nu sunt precizate în materialul citat. [...]

Forțele UE au urcat la bordul unei nave-cisternă rusești suspectate că face parte din „ flota din umbră ”, după ce au constatat că naviga sub pavilion fals , într-o intervenție care indică o înăsprire a aplicării sancțiunilor și a controlului maritim în Mediterana, potrivit Mediafax . Efectivele Operațiunii Irini au urcat vineri la bordul navei MV Midag, iar șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a anunțat duminică acțiunea, precizând că verificările au arătat folosirea unui pavilion fals. Informația este atribuită de Mediafax postului Euronews. Într-o postare pe rețelele de socializare, Kallas a transmis că UE va continua să „perturbe” activitatea „flotei din umbră” a Rusiei, „atât pe mare, cât și prin mijloace diplomatice”. Sancțiuni noi în pregătire, cu ținte legate de „flota din umbră” Kaja Kallas a mai anunțat că miniștrii de externe ai UE urmează să aprobe luni noi sancțiuni împotriva Rusiei. Potrivit declarațiilor citate, măsurile ar urma să vizeze: „bănci”, „cumpărători”, „companii care sprijină «flota din umbră»”. În contextul sancțiunilor occidentale, Rusia folosește această „flotă din umbră” pentru transportul petrolului, iar navele își pot ascunde originea reală prin intermediul unor firme și pavilioane din alte țări. Ce rol are Operațiunea Irini și de ce contează Mediterana Operațiunea Irini a fost lansată în martie 2020 pentru a asigura respectarea embargoului ONU asupra armelor impus Libiei. Mandatul inițial a inclus și combaterea traficului ilegal de arme, colectarea de informații despre contrabanda cu petrol și contribuția la combaterea traficului de persoane, precum și sprijin pentru instruirea instituțiilor libiene relevante. În octombrie, mandatul misiunii a fost prelungit până la 31 martie 2029. Una dintre responsabilitățile noi este contribuția la „limitarea” activității „flotei din umbră” a Rusiei, Mediterana fiind descrisă drept o „zonă-cheie de tranzit și transfer” pentru navele folosite de Moscova pentru a evita sancțiunile. În acest an, Operațiunea Irini a mai făcut verificări similare, inclusiv în august, la bordul navei MV Sun, iar tot atunci a avut loc o inspecție și pe nava MV Toa Payoh. [...]

O eventuală oprire a ajutorului Franței pentru Ucraina ar izola Parisul în Europa , avertizează anturajul președintelui Emmanuel Macron , pe fondul poziției anunțate de Marine Le Pen , potrivit Economica . Mesajul indică un risc de repoziționare strategică a Franței în UE și NATO, cu potențiale consecințe asupra securității europene. Anturajul lui Macron a declarat, într-o intervenție de marți, în timpul unei deplasări a președintelui francez în Cambodgia, că dacă Le Pen „a dorit să se pună capăt sprijinului pentru Ucraina”, iar acest lucru s-ar întâmpla după o eventuală alegere a ei, „ea ne va izola în Europa”. Declarația este citată de Agerpres. Argumentul invocat este unul de securitate: „pacea în Ucraina este o condiție pentru securitatea noastră”, a adăugat aceeași sursă, conform Agerpres. În această logică, reducerea sprijinului pentru Kiev ar slăbi poziția colectivă a Europei și ar afecta direct arhitectura de securitate regională. În weekend, Macron a transmis pe platforma X că „cei care vor să raționalizeze mijloacele pentru Ucraina vor să o oblige la o pace injustă”, cu riscul unei „vulnerabilizări durabile” a întregii Europe. Deși nu a numit-o explicit pe candidata partidului RN, Economica notează că aluzia este considerată evidentă în contextul poziției acesteia. Marine Le Pen a anunțat că, dacă va fi aleasă președinte al Franței, va pune capăt ajutorului financiar al Parisului pentru Ucraina după cel mult șase luni, potrivit informațiilor citate în articol. [...]

Rusia condiționează reluarea negocierilor despre Ucraina fără un armistițiu prealabil , poziție care complică perspectiva unei dezescaladări rapide și menține incertitudinea geopolitică cu efecte directe asupra riscului regional, potrivit Economica . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a respins ideea ca un armistițiu să fie o condiție înaintea oricărei discuții despre securitatea europeană, criticând explicit abordarea atribuită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . „A susţine, aşa cum face Ursula von der Leyen, că mai întâi trebuie să fie un armistiţiu înainte de a începe orice dezbatere despre securitatea europeană (…) este un raţionament care nu duce nicăieri” Lavrov a adăugat că Moscova se așteaptă „ca toată lumea să înțeleagă” această poziție, conform Agerpres (citată de Economica). În același timp, șeful diplomației ruse a susținut că statele europene încearcă să intre în procesul de negociere „pentru a urca în ultimul tren”, dar că declarațiile lor ar arăta că „nu înțeleg pe deplin” ce rol ar putea avea. Mesajul către Europa: „pacea sau războiul” În același registru, Kremlinul a transmis anterior că Europa ar trebui să decidă dacă sprijină „pacea sau războiul” înainte de a se alătura negocierilor privind Ucraina. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a spus că și-ar dori ca americanii să discute cu Europa pentru ca europenii „să decidă ce vor: pacea sau războiul”. Putin a făcut declarația în această săptămână, cu ocazia întâlnirii la Kremlin cu doi emisari ai Casei Albe pentru Ucraina, Jared Kushner și Steve Witkoff, mai notează materialul. [...]