Știri
Știri din categoria Externe
Relaxarea condițiilor de intrare pentru Iran la CM 2026 reduce presiunea logistică asupra echipei, după ce autoritățile americane au permis lotului să ajungă la Seattle cu două zile înaintea meciului decisiv cu Egiptul, potrivit news.
Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a anunțat marți că, pentru al treilea meci al Iranului de la Seattle (Washington), programat pe 26 iunie, echipa va putea intra în Statele Unite cu două zile înainte de partidă. Totuși, concesia vine cu o condiție: iranienii rămân obligați să plece în ziua în care se încheie meciul.
Decizia schimbă un element operațional important pentru Iran, care a reclamat că a fost dezavantajat de la începutul turneului din cauza restricțiilor de intrare. Până acum, echipei i s-a permis să ajungă în SUA doar cu o zi înaintea celor două meciuri anterioare de la Los Angeles.
Un purtător de cuvânt al echipei iraniene a confirmat că lotul va pleca miercuri din Tijuana, orașul mexican unde a fost bazat pe durata Cupei Mondiale, pentru a pregăti meciul de vineri împotriva Egiptului. Partida este descrisă ca fiind crucială, Iranul urmând să joace pentru un loc în 16-imi.
După remiza 0-0 cu Belgia, antrenorul Amir Ghalenoei și-a felicitat jucătorii pentru că au reușit „două meciuri fără înfrângere, în ciuda provocărilor logistice”.
Înaintea meciului, el a mai spus că federația iraniană a decis, în cele din urmă, să nu depună un apel la FIFA împotriva restricțiilor impuse de SUA, deși luase în calcul această opțiune săptămâna trecută.
Recomandate
Comisia Europeană susține că finanțarea Ucrainei pentru 2026 este acoperită , după ce Bruxelles-ul a identificat resursele necesare pentru a închide un deficit estimat inițial la 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde de lei), potrivit Euronews . Miza economică este reducerea riscului ca lipsa banilor să afecteze atât bugetul Ucrainei, cât și cheltuielile de apărare, într-un moment în care Kievul avertizase că livrările esențiale de arme ar putea fi puse sub semnul întrebării. Bruxelles-ul afirmă că, în urma discuțiilor cu autoritățile ucrainene și a coordonării cu partenerii, au fost găsite mijloacele pentru acoperirea cheltuielilor bugetare și de apărare ale Ucrainei în 2026. Problema a devenit publică la finalul lunii august, când președintele Volodimir Zelenski a cerut aliaților să acopere un deficit de 27 de miliarde de dolari, estimare care ulterior a fost redusă la aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde de lei). Împrumutul UE de 90 de miliarde de euro, pivotul pentru 2026–2027 În centrul discuțiilor se află împrumutul european de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde de lei), destinat sprijinirii Ucrainei în 2026 și 2027. Suma este împărțită în două tranșe egale: 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2026 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2027 Kievul a sugerat ca o parte din banii alocați pentru 2027 să fie aduși mai devreme, pentru a acoperi necesarul imediat, însă propunerea nu a fost formalizată. Comisia Europeană spune că aproximativ 37 de miliarde de dolari (aprox. 167 miliarde de lei) din împrumut și din alte mecanisme europene de sprijin sunt încă disponibili până la finalul anului și consideră că aceste fonduri sunt suficiente pentru a acoperi necesarul Ucrainei în 2026. Următoarea presiune: finanțarea din 2027 După „închiderea” discuției pentru 2026, Bruxelles-ul își mută atenția spre 2027. Comisia Europeană anunță că va accelera alocarea celei de-a doua tranșe de 45 de miliarde de euro, cu respectarea condițiilor stabilite, și că împreună cu Kievul va începe să identifice necesarul suplimentar pentru buget și apărare, cerând în același timp partenerilor internaționali să își respecte angajamentele financiare. Ministrul ucrainean de Finanțe, Sergii Marchenko, a estimat că Ucraina ar putea avea în 2027 un deficit de aproximativ 78 de miliarde de dolari (aprox. 351 miliarde de lei) — 32,6 miliarde pentru buget și 45 de miliarde pentru cheltuieli militare — însă Comisia Europeană nu a validat aceste cifre. Zelenski a salutat rezultatul discuțiilor cu Bruxelles-ul și a transmis că au fost stabilite formatul, calendarul și pașii necesari pentru asigurarea finanțării. [...]
Ucraina cere SUA să extindă sancțiunile pentru a bloca dezvoltarea rețelei rusești de sateliți Rassvet , pe care o vede ca pe un multiplicator operațional major pentru armata rusă, capabil să susțină lovituri „în timp real” asupra țintelor de pe teritoriul ucrainean, relatează HotNews , citând Reuters. Denys Sienik , adjunctul șefului misiunii diplomatice a Ambasadei Ucrainei la Washington, a spus că Rusia extinde rapid rețeaua „Rassvet”, iar intrarea ei în operare în 2027 ar crea „riscuri grave” pentru Ucraina. Oficialul ucrainean a avertizat că, dacă proiectul avansează mai repede, consecințele ar putea fi imediate pe câmpul de luptă. „Dacă vor lansa Rassvet până la sfârșitul anului 2026, vor putea lovi în timp real ținte ucrainene de pe teritoriul nostru.” Sienik a mai afirmat că va transmite guvernului și Congresului SUA detalii despre firmele și persoanele pe care Kievul le acuză că sprijină proiectul și a susținut că lipsa sancțiunilor ar face programul „posibil” pentru Rusia. Ce este Rassvet și ce dimensiune vizează Rusia Rassvet este prezentat ca o alternativă rusească, la scară mai mică, la Starlink (rețeaua de internet prin satelit a SpaceX). Potrivit aceleiași surse, Rusia intenționează să pună în funcțiune sistemul în 2027, declarație făcută în iunie de Alexei Șelobkov, director general al Iks Holding, compania care dezvoltă serviciul. Rusia a lansat primii 16 sateliți pe orbită joasă în martie și intenționează să ajungă la 900 în decurs de câțiva ani. În comparație, SpaceX are în prezent peste 10.000 de sateliți pe orbită. Miza pentru Washington: sancțiuni țintite pe lanțul de dezvoltare Publicația notează că statele occidentale au vizat deja infrastructura care susține eforturile Rusiei în comunicații spațiale, însă „există încă lacune”. În acest context, Ucraina face presiuni pentru extinderea sancțiunilor către un grup mai larg de companii și persoane fizice ruse, cu scopul de a încetini sau bloca dezvoltarea rețelei. Departamentul Trezoreriei SUA nu a comentat imediat solicitarea Ucrainei, potrivit Reuters. Context: dependența de internetul prin satelit în război În paralel, Ucraina a insistat pentru acces la o acoperire extinsă Starlink, astfel încât să poată lovi lansatoare de rachete balistice rusești aflate pe teritoriul Rusiei, o poziție susținută săptămâna trecută de președintele finlandez Alexander Stubb, mai arată sursa. Starlink este interzis în Rusia, iar utilizarea echipamentelor sale este pasibilă de amenzi. [...]
Republica Moldova pregătește o reformă administrativ-teritorială care reduce de la 32 la 3 nivelul regional , cu obiectivul declarat de a tăia birocrația și costurile de funcționare, iar economiile să fie redirecționate către comunități, potrivit Mediafax . Guvernul de la Chișinău a prezentat conceptul reorganizării, care prevede desființarea actualelor 32 de raioane (structură moștenită din perioada sovietică) și înlocuirea lor cu trei regiuni: Nord, Centru și Sud. În același pachet, raionul Taraclia ar urma să fie transformat în municipiu. Cum ar arăta noua hartă administrativă Conform proiectului prezentat de premierul Vasile Tofan , reședințele celor trei regiuni ar urma să fie: Bălți pentru Regiunea Nord; Chișinău pentru Regiunea Centru; Cahul pentru Regiunea Sud. Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, iar UTA Găgăuzia rămâne cu statut special. Ce se schimbă operațional: servicii mutate la primării și structuri centrale Executivul susține că reforma urmărește să înlocuiască „32 de administrații regionale” cu „3 regiuni”, rolul acestora fiind susținerea dezvoltării regionale și a cooperării dintre primării. În ceea ce privește funcționarea serviciilor publice, premierul afirmă că atribuțiile gestionate anterior de raioane vor fi redistribuite către primării sau către structurile teritoriale ale autorităților centrale, cu exemple precum asistența socială și educația. Totodată, șeful Guvernului spune că primăriile nu vor pierde competențe sau resurse, ci ar urma să primească mai multe responsabilități și fonduri. „Serviciile nu pleacă, dimpotrivă. Ghișeele, serviciile importante, actele necesare oamenilor rămân în localități. Regiunile nu vor presta servicii publice – acestea vor fi asigurate de primării, structuri teritoriale ale administrației publice centrale și operatorii competenți.” Miza financiară: reducerea aparatului și redirecționarea cheltuielilor Guvernul indică drept efect așteptat reducerea numărului de funcționari și a birocrației. În logica proiectului, cheltuielile care erau alocate administrării raioanelor ar urma să fie direcționate către nevoile comunităților. Ce urmează: pachet legislativ în Parlament, în toamna lui 2026 Implementarea depinde de un pachet legislativ care, potrivit premierului, urmează să ajungă în Parlament în toamna anului 2026. În acest stadiu, materialul nu oferă un calendar detaliat de aplicare sau estimări bugetare ale economiilor. [...]
Federația Elvețiană de Fotbal își retrage sprijinul pentru realegerea lui Gianni Infantino , un semnal de fractură în jurul conducerii FIFA și al planurilor de monetizare a drepturilor comerciale , potrivit Agerpres . Comitetul Executiv al SFV a anunțat că revocă „sprijinul anunțat în iunie pentru candidatura” lui Infantino la un nou mandat, după „o analiză aprofundată a evoluțiilor din ultimele luni”. Infantino, președinte FIFA, intenționează să candideze pentru realegere în 2027. Miza: controlul asupra veniturilor comerciale ale FIFA Decizia elvețienilor vine pe fondul criticilor declanșate de un plan promovat de Infantino, ulterior abandonat: înființarea unei companii care să administreze partea comercială a turneelor FIFA (inclusiv Cupele Mondiale masculine și feminine) și vânzarea a 20% din acțiunile acesteia către investitori privați. Trei confederații continentale au respins propunerea, iar Infantino a renunțat ulterior la ea. În același context, președintele Bundesligii, Hans-Joachim Watzke, a cerut demisia lui Infantino, alăturându-se poziției exprimate de șeful Federației Germane de Fotbal, Bernd Neuendorf. „El trebuie să plece. Fără negocieri, fără compromisuri.” Watzke a inclus între criticile sale și retragerea planului privind vânzarea drepturilor comerciale către investitori privați din cercul lui Donald Trump, pe care a numit-o „complet nebunească”, susținând că demersul nu era cunoscut nici de vicepreședinți, nici de Consiliul FIFA. „De ce vrei investitori? Nu ai nevoie de ei deloc. FIFA este așezată pe un munte uriaș de bani care de fapt ne aparțin nouă, federațiilor naționale.” Opoziție în creștere înainte de 2027 Potrivit informațiilor citate de Agerpres, UEFA ar vrea să împiedice realegerea lui Infantino, însă acesta are susținători în alte confederații, inclusiv pe fondul deciziei de a mări accesul echipelor participante la Cupa Mondială. În Europa, mai multe federații naționale au luat deja poziție împotriva lui Infantino, între care sunt menționate Franța, Italia, Olanda și țările scandinave. În plus, Jens Neuendorf a declarat într-un interviu pentru RTL că „este important să se pună capăt sistemului lui Infantino”. Retragerea sprijinului de către federația elvețiană adaugă presiune politică asupra conducerii FIFA, într-un moment în care contestarea vizează explicit modul în care ar trebui gestionate și valorificate drepturile comerciale ale competițiilor majore. [...]
Opoziția parlamentară din Republica Moldova a declanșat procedura de suspendare a președintei Maia Sandu , un demers care poate deschide o nouă etapă de instabilitate politică la Chișinău, în condițiile în care proiectul urmează să fie programat la dezbatere în plen. Informațiile apar în Mediafax . Inițiativa a fost anunțată marți de deputatul Ion Chicu . Documentul de inițiere a procedurii a fost semnat de 46 de deputați și înregistrat la Secretariatul Parlamentului. Opoziția o acuză pe Maia Sandu de încălcarea Constituției și a legilor, invocând, între altele, subminarea separației puterilor în stat, încălcarea obligației de imparțialitate politică și afectarea unor drepturi și libertăți. „Constatăm degradarea semnificativă a situației generale din țară pe plan social, economic și politic (...) Condamnăm modul de administrare a statului de către actuala guvernare prin încălcarea principiului separației puterilor în stat și prin arogarea abuzivă de către președinte a competențelor celorlalte ramuri ale puterii de stat”, a declarat Ion Chicu într-o conferință de presă, citat de tv8.md. Ce urmează procedural Proiectul care o vizează pe Maia Sandu urmează să fie examinat de Parlament, iar Biroul permanent va stabili data dezbaterii în plen, potrivit informațiilor publicate. Context: presiune politică internă, în paralel cu agenda de aderare În același context, articolul notează că, pe 10 septembrie, Euronews a relatat că Comisia Europeană a început să redirecționeze resurse interne către procesul de aderare al Republicii Moldova, pe fondul unui ritm al reformelor de la Chișinău care ar fi depășit capacitatea departamentului de a ține pasul. Separat, comisarul pentru extindere, Marta Kos, a transmis pe X că a discutat telefonic cu noul prim-ministru Vasile Tofan despre „următorii pași” pe calea aderării la UE. [...]
Incidentul de pe USS Dwight D. Eisenhower ridică semne de întrebare privind siguranța operațiunilor de aterizare pe portavioane , după ce doi aviatori s-au catapultat în timpul unei tentative de aterizare, iar patru marinari au fost răniți, potrivit Mediafax . Evenimentul s-a produs luni seară, în timpul operațiunilor de recuperare a aeronavelor la bordul portavionului USS Dwight D. Eisenhower, aflat în largul coastelor statului Virginia. Informațiile provin dintr-un comunicat al Marinei SUA, citat de CNN. Ce se știe despre incident și starea echipajelor Incidentul a avut loc în jurul orei locale 18:18, pe 28 septembrie. Marina americană nu a precizat ce s-a întâmplat cu aeronava în momentul tentativei de aterizare și nici circumstanțele care i-au determinat pe cei doi membri ai echipajului să se catapulteze. După incident a fost declanșată o operațiune de căutare și salvare, iar cei doi aviatori au fost „recuperați rapid” și transportați în siguranță înapoi la bord, unde au fost supuși unor evaluări medicale. Patru marinari răniți, unul transportat la spital În total, patru marinari aflați la bord au fost răniți. Unul dintre ei a fost evacuat și transportat la un spital din zona Norfolk, iar autoritățile militare americane au precizat că rănile nu îi pun viața în pericol. Ceilalți trei au primit îngrijiri medicale la bordul navei. Ce lipsește din datele oficiale și ce urmează Marina SUA nu a comunicat tipul aeronavei implicate și a transmis că va furniza informații suplimentare pe măsură ce acestea vor deveni disponibile. În mod obișnuit, portavionul operează mai multe tipuri de aeronave, inclusiv F/A-18 Super Hornet și EA-18G Growler, care pot avea configurații cu doi membri ai echipajului, însă datele publice deocamdată nu permit identificarea modelului implicat. Portavionul a încheiat în aprilie o perioadă planificată de aproximativ 15 luni de mentenanță și reparații, iar, potrivit informațiilor Departamentului american al Apărării citate de CNN, desfășura inclusiv la finalul lunii august operațiuni de calificare a piloților în largul coastelor statului Virginia. Cauza incidentului nu a fost stabilită în informațiile făcute publice până acum. [...]
