Știri
Știri din categoria Externe
Relaxarea condițiilor de intrare pentru Iran la CM 2026 reduce presiunea logistică asupra echipei, după ce autoritățile americane au permis lotului să ajungă la Seattle cu două zile înaintea meciului decisiv cu Egiptul, potrivit news.
Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a anunțat marți că, pentru al treilea meci al Iranului de la Seattle (Washington), programat pe 26 iunie, echipa va putea intra în Statele Unite cu două zile înainte de partidă. Totuși, concesia vine cu o condiție: iranienii rămân obligați să plece în ziua în care se încheie meciul.
Decizia schimbă un element operațional important pentru Iran, care a reclamat că a fost dezavantajat de la începutul turneului din cauza restricțiilor de intrare. Până acum, echipei i s-a permis să ajungă în SUA doar cu o zi înaintea celor două meciuri anterioare de la Los Angeles.
Un purtător de cuvânt al echipei iraniene a confirmat că lotul va pleca miercuri din Tijuana, orașul mexican unde a fost bazat pe durata Cupei Mondiale, pentru a pregăti meciul de vineri împotriva Egiptului. Partida este descrisă ca fiind crucială, Iranul urmând să joace pentru un loc în 16-imi.
După remiza 0-0 cu Belgia, antrenorul Amir Ghalenoei și-a felicitat jucătorii pentru că au reușit „două meciuri fără înfrângere, în ciuda provocărilor logistice”.
Înaintea meciului, el a mai spus că federația iraniană a decis, în cele din urmă, să nu depună un apel la FIFA împotriva restricțiilor impuse de SUA, deși luase în calcul această opțiune săptămâna trecută.
Recomandate
Iranul ridică miza diplomatică și pune România în ecuația unui conflict care poate genera presiune politică și de securitate în regiune , după ce Teheranul a acuzat NATO de „complicitate” în „războiul de agresiune ilegală” dus împotriva sa de SUA și Israel, potrivit Agerpres . Acuzațiile au fost formulate de purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei , ca reacție la declarațiile făcute pentru Fox News de secretarul general al NATO, Mark Rutte . Acesta ar fi spus că „500 de avioane americane au decolat de pe baze americane din Italia” pentru a susține operațiunea militară israeliano-americană „Epic Fury” („Furie Epică”), lansată împotriva Iranului pe 28 februarie. Rutte a mai afirmat că aeroportul din București și-ar fi redus zborurile comerciale pentru a face loc avioanelor de aprovizionare folosite în cadrul operațiunii și că între 4.000 și 5.000 de misiuni de zbor cu avioane americane au fost efectuate de pe baze europene în timpul conflictului. România și Italia, nominalizate în mesajul Teheranului Într-o postare pe X, Baghaei a susținut că declarațiile lui Rutte ar reprezenta o dovadă a implicării Alianței. „Aceasta este o mărturie clară și copleșitoare a complicității active a NATO într-un război de agresiune ilegal împotriva unui stat membru suveran al ONU” Oficialul iranian a afirmat, de asemenea, că secretarul general al NATO ar fi „desemnat în mod explicit Italia și România drept participante la agresiunea împotriva Iranului” și a cerut ca statele europene care ar fi sprijinit acțiunea americano-israeliană să explice public de ce au făcut acest lucru. Reacția Italiei: „mesaj complet înșelător” În Italia, Ministerul Apărării a condamnat declarațiile lui Rutte, apreciind că au transmis „un mesaj complet înșelător”. Potrivit poziției citate de Agerpres, Roma ar permite SUA să folosească baze doar pentru zboruri tehnice și logistice, nu pentru misiuni de luptă. În materialul citat nu este menționată o reacție oficială a autorităților române la afirmațiile invocate de partea iraniană. [...]
Donald Trump condiționează negocierile cu Iranul de menținerea navigației fără taxe în Strâmtoarea Ormuz , un mesaj care ridică miza pentru transportul maritim într-un coridor esențial pentru comerțul global cu energie, potrivit G4Media . Președintele american a scris pe Truth Social că Iranul ar fi informat SUA că nu percepe „taxe, costuri de asigurare” sau alte tarife pentru navele care tranzitează strâmtoarea, avertizând că, dacă acest lucru se dovedește fals, „negocierile s-ar încheia imediat”. Ce prevede înțelegerea și unde apare riscul de costuri noi Conform unui memorandum de înțelegere semnat săptămâna trecută de SUA și Iran pentru încheierea ostilităților, Teheranul se angajează să garanteze trecerea în siguranță a navelor comerciale, fără taxe, timp de 60 de zile, între Golful Persic și Marea Arabiei (și invers), transmite Agerpres. După această perioadă, negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a susținut că Iranul va putea impune „taxe de redevență” pentru serviciile prestate pe acest coridor, adăugând că situația „nu va reveni la cea precedentă războiului”. Din perspectiva companiilor de transport și a clienților lor, o astfel de schimbare ar însemna costuri suplimentare pe o rută critică, cu potențial de a se reflecta în tarife și prime de risc. Fondurile iraniene înghețate și condițiile impuse de Washington În același mesaj, Trump a afirmat că SUA nu au transferat bani Iranului și nu au eliberat fonduri iraniene înghețate în străinătate ca urmare a sancțiunilor americane. El a mai spus că o parte din fondurile aflate „sub controlul” SUA ar urma să fie alocate agricultorilor și crescătorilor de animale americani pentru achiziția de porumb, grâu, soia și alte produse, pe care Iranul să le primească prin cumpărare „exclusiv din Statele Unite”. Trump declarase anterior că fonduri iraniene înghețate, care ar urma să fie eliberate de Trezoreria SUA, vor intra într-un cont escrow (cont cu destinație controlată) administrat de SUA și vor fi folosite de Iran pentru achiziții de materiale medicale și alimente exclusiv din SUA. Disputa privind inspecțiile AIEA, încă un punct de blocaj Tot marți, Trump a susținut că Iranul a acceptat inspecții ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la instalațiile sale nucleare și a avertizat că refuzul ar duce la eșecul negocierilor pentru un acord de pace final. Iranul a reafirmat însă miercuri că nu intenționează să accepte inspecții AIEA, contrazicând declarațiile lui Trump și ale directorului general al AIEA, Rafael Grossi. Textul sursei indică și o reacție a viceministrului iranian de externe, Kazem Garibabadi, dar fragmentul disponibil este trunchiat și nu include poziția completă. Ce urmează Din informațiile prezentate, două condiții rămân centrale pentru continuarea discuțiilor: menținerea tranzitului fără taxe în Strâmtoarea Ormuz (cel puțin în fereastra de 60 de zile din memorandum) și clarificarea regimului de inspecții AIEA. Orice escaladare pe una dintre aceste teme poate afecta atât negocierile politice, cât și costurile operaționale ale transportului maritim pe ruta dintre Golful Persic și Marea Arabiei. [...]
Rusia încearcă să gestioneze o deficit de carburanți care se adâncește, inclusiv în Moscova , în timp ce războiul și loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice continuă să pună presiune pe lanțurile de aprovizionare, potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Măsurile anunțate de autoritățile ruse vizează „combaterea” penuriei de benzină în orașul Moscova, pe fondul unor lipsuri tot mai mari atât la benzină, cât și la combustibil de aviație la nivelul Rusiei. Materialul nu detaliază ce instrumente sunt folosite (de exemplu, restricții, realocări de stocuri sau intervenții pe piață), dar semnalul este că problema a ajuns suficient de vizibilă încât să necesite intervenție administrativă. În același timp, evaluarea notează că forțele ucrainene au lovit peste noapte, între 23 și 24 iunie, infrastructură de procesare a gazelor din regiunea Orenburg, un element care poate amplifica riscurile operaționale pentru sectorul energetic rus, chiar dacă impactul exact asupra producției sau livrărilor nu este cuantificat în textul citat. Pe partea militară, ISW consemnează și că forțele ruse au avansat „marginal” în direcția Oleksandrivka, iar Rusia a lansat 101 drone asupra Ucrainei în noaptea de 23 spre 24 iunie. În paralel, oficiali de rang înalt de la Kremlin își mențin poziția de a nu negocia direct cu Ucraina și reafirmă obiectivele maximale inițiale ale războiului, potrivit aceleiași evaluări. Separat, materialul menționează o evoluție cu potențial de impact regional: repetitoarele de semnal belaruse de la granița Belarus–Ucraina ar fi încetat să funcționeze din 22 iunie, după avertismentul președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski că Belarus trebuie să le dezactiveze cel târziu până la 26 iunie. În același timp, Kremlinul ar intensifica presiunile asupra lui Aleksandr Lukașenko pentru a extinde implicarea Belarusului în război, în timp ce liderul de la Minsk ar încerca să reziste cererilor Moscovei fără să piardă sprijinul acesteia. [...]
Germania vrea ca NATO să își asume un angajament ferm de finanțare pentru Ucraina , o mișcare care ar transforma sprijinul pentru Kiev dintr-o sumă de decizii naționale într-un semnal colectiv cu greutate politică și bugetară înaintea summitului Alianței din iulie, potrivit Adevărul . Propunerea a fost anunțată la Berlin de cancelarul german Friedrich Merz , după o reuniune cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierii Keir Starmer (Marea Britanie), Giorgia Meloni (Italia) și Donald Tusk (Polonia). Merz a spus că obiectivul este ca summitul NATO de la Ankara, programat în iulie, să transmită „un semnal clar” de sprijin pentru Ucraina în războiul cu Rusia. În același context, cancelarul german a susținut că, după summitul G7 de la Evian, există „o unitate transatlantică așa cum nu s-a mai văzut de mult timp” și a transmis Moscovei că „a venit momentul” începerii negocierilor de pace. Presiune economică mai mare asupra Rusiei, pe agenda liderilor europeni Emmanuel Macron a afirmat că relațiile dintre europeni și americani s-au consolidat în ultimele zile, inclusiv în privința disponibilității Washingtonului de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei. Liderul francez a remarcat că, pentru prima dată în ultimele 18 luni, toate statele G7 au semnat un document comun, iar SUA susțin alături de partenerii europeni integritatea teritorială a Ucrainei și protejarea infrastructurii sale. Keir Starmer a legat explicit evoluțiile de pe front și dificultățile economice ale Rusiei de necesitatea intensificării sancțiunilor: „Trebuie să creştem presiunea asupra economiei ruse. Trebuie impuse mai multe sancţiuni şi, prin sprijinul nostru acordat Ucrainei.” Ce urmează: Ankara și reuniunea „Coaliției Voluntarilor” Macron a spus că progresele recente trebuie consolidate atât la summitul NATO de la Ankara, cât și la reuniunea „Coaliției Voluntarilor” pentru sprijinirea Ucrainei, programată pe 13 iulie la Paris. Giorgia Meloni a reafirmat susținerea pentru o „pace justă și durabilă”, argumentând că aceasta nu poate fi obținută fără garanții de securitate credibile și fără continuarea sprijinului pentru Kiev. Donald Tusk a insistat, la rândul său, pe menținerea unității europene și transatlantice înaintea summitului NATO și a amintit că Polonia va găzdui în această săptămână, la Gdansk, o nouă ediție a Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei . [...]
Iranul pune România pe lista statelor NATO acuzate de implicare într-un conflict, ceea ce poate complica relațiile diplomatice și riscă să alimenteze tensiuni în plan extern , potrivit Mediafax . Mesajul a fost publicat pe platforma X de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei . În postarea citată, oficialul iranian susține că declarațiile recente ale secretarului general al NATO ar reprezenta, în interpretarea Teheranului, o recunoaștere a implicării Alianței într-un război pe care Iranul îl consideră ilegal. „Italia și România sunt menționate în mod explicit de secretarul general al NATO ca participante la agresiunea împotriva Iranului”, a susținut Baghaei în mesajul publicat pe rețeaua de socializare X. Ce reproșează Teheranul și cui se adresează mesajul Baghaei afirmă că statele implicate „trebuie să răspundă pentru toate consecințele” și să explice propriilor cetățeni și comunității internaționale de ce ar fi ales, în opinia sa, să sprijine atacurile împotriva Iranului. În același mesaj, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene susține că o implicare a NATO ar încălca dreptul internațional și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite și afirmă că statele europene care ar fi sprijinit acțiunile militare ale Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului „ar trebui să fie trase la răspundere”. Contextul invocat: orașe iraniene despre care Teheranul spune că au fost afectate Oficialul iranian face referire la mai multe orașe din Iran despre care susține că au fost afectate de atacuri pe teritoriul țării, între care Teheran, Isfahan, Tabriz, Shiraz și Bandar Abbas. Materialul citat nu include o reacție a autorităților române la acuzațiile formulate de Teheran. [...]
Germania vrea ca NATO să își asume la summitul din iulie un angajament ferm de finanțare pentru Ucraina , într-o mișcare care ar consolida predictibilitatea sprijinului occidental și ar crește presiunea politică pentru menținerea fluxurilor de bani către Kiev, potrivit Agerpres . Cancelarul german Friedrich Merz a prezentat inițiativa miercuri, la Berlin, înaintea summitului NATO programat în iulie la Ankara, argumentând că un astfel de angajament ar transmite atât Ucrainei, cât și Rusiei un semnal că sprijinul european „nu scade” și că „Ucraina rămâne puternică”. La întâlnirea de la Berlin au participat liderii din Italia, Polonia și Regatul Unit, precum și președintele Franței, Emmanuel Macron. Merz a legat propunerea și de concluziile summitului G7 de la Evian, susținând că, la nivel transatlantic, există o unitate „așa cum nu s-a mai văzut de mult timp” și că „a venit momentul să începem negocierile de pace”. Mesajul politic: unitate transatlantică și disponibilitate pentru sancțiuni Emmanuel Macron a spus că europenii și americanii „se apropie din nou”, inclusiv în privința disponibilității SUA de a crește presiunea asupra Rusiei. Președintele francez a invocat faptul că, „pentru prima dată în 18 luni”, toți membrii G7 au semnat un text comun, iar Statele Unite susțin „integritatea teritorială a Ucrainei”, protecția infrastructurilor sale și sunt dispuse să impună sancțiuni împotriva Rusiei. Macron a indicat că aceste elemente ar trebui consolidate atât la summitul NATO din iulie, cât și la reuniunea „Coaliției Voluntarilor” pentru sprijinirea Ucrainei, programată pe 13 iulie la Paris. Presiune economică pe Rusia, pe agenda aliaților Premierul britanic în exercițiu, Keir Starmer, a susținut că Rusia dă semne de slăbiciune și că ar trebui intensificată presiunea asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni, afirmând că economia rusă „slăbește și se prăbușește”. El a adăugat că sprijinul pentru Ucraina va rămâne o temă principală pe agenda NATO „peste două săptămâni”, menționând totodată că și-a prezentat demisia luni, după aproape doi ani în funcție. De partea sa, premierul italian Giorgia Meloni a reiterat sprijinul pentru „o pace justă și durabilă”, subliniind că sunt necesare garanții de securitate eficiente pentru Ucraina și că acest lucru nu este posibil fără continuarea sprijinului pentru Kiev. Premierul polonez Donald Tusk a anunțat că Polonia găzduiește joi și vineri, la Gdansk, o nouă ediție a Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei și a insistat asupra nevoii de „unitate” în comunitatea transatlantică înaintea summitului NATO de la Ankara. [...]
