Știri
Știri din categoria Externe
Poliția britanică investighează posibile infracțiuni sexuale și abuz de funcție publică legate de fostul prinț Andrew, într-un dosar care, potrivit Mediafax, este tratat ca o anchetă „complexă” și ar putea dura mai multe luni. Miza depășește acuzațiile punctuale: investigația vizează și posibile fapte conexe, inclusiv încadrarea juridică britanică de „misconduct in public office” (abuz de funcție publică).
Potrivit unor surse apropiate investigației citate de publicație, detectivii din cadrul Thames Valley Police încearcă să identifice și să discute cu o femeie care susține că ar fi fost dusă în 2010 la reședința din Windsor a lui Andrew Mountbatten-Windsor „în scopuri sexuale”. În paralel, anchetatorii fac apel către alte posibile victime sau martori să furnizeze informații relevante.
Andrew Mountbatten-Windsor neagă acuzațiile și afirmă că nu a comis nicio faptă ilegală.
Ancheta a fost deschisă după publicarea documentelor FBI legate de Jeffrey Epstein, finanțist american condamnat pentru exploatarea sexuală a minorilor. Conform informațiilor apărute în presă, documentele ar sugera că fratele regelui Charles ar fi transmis informații guvernamentale și comerciale sensibile către Epstein în perioada în care activa ca trimis comercial al guvernului britanic.
Mediafax notează că, în urmă cu trei luni, polițiștii au făcut o descindere la noua locuință a lui Andrew Mountbatten-Windsor din Norfolk, chiar în ziua în care acesta împlinea 66 de ani, iar ulterior acesta a fost audiat sub suspiciunea de „misconduct in public office”.
O sursă citată de presa britanică susține că publicul ar înțelege greșit amploarea investigației, întrucât această infracțiune poate acoperi o plajă largă de fapte, de la fraudă și corupție până la obstrucționarea justiției, inclusiv fapte cu componentă sexuală.
Autoritățile britanice au confirmat că investigația este în desfășurare și că echipe specializate analizează un volum mare de informații primite atât de la public, cât și din alte surse oficiale.
Asistentul șef al poliției Thames Valley, Oliver Wright, a declarat:
„Echipa noastră de detectivi experimentați lucrează meticulos printr-o cantitate semnificativă de informații. Suntem dedicați unei anchete complete și vom urma toate direcțiile rezonabile”.
În paralel, anchetatorii încearcă să obțină copii complete și necenzurate ale dosarelor Epstein, considerate esențiale pentru evoluția cazului.
Recomandate
Ucraina a recucerit aproximativ 400 km² după blocarea terminalelor Starlink folosite ilegal de Rusia , o mișcare care a lovit direct capacitatea de comandă și control a trupelor ruse și a creat un avantaj operațional pe front, potrivit HotNews , care citează evaluări ale serviciilor de informații americane preluate de Kyiv Post. Miza acestei evoluții este una de eficiență militară, cu efecte imediate în teren: întreruperea accesului la o tehnologie comercială de comunicații a redus coordonarea recunoașterii, a operațiunilor cu drone și a țintirii artileriei pe anumite sectoare ale frontului, conform evaluării americane. Cum a fost posibilă blocarea Starlink Punctul de cotitură ar fi avut loc în februarie, când echipe ucrainene de informații digitale, în colaborare cu SpaceX , au implementat un sistem „riguros” de verificare și au blocat orice terminal neautorizat care funcționa în zona de conflict, potrivit raportării citate. Raportul Agenției de Informații a Apărării din SUA (DIA), întocmit pentru Inspectorul General al Pentagonului, indică faptul că forțele ruse instalaseră de-a lungul liniei frontului mii de terminale Starlink obținute prin rețele de aprovizionare de pe piața neagră, pentru a compensa problemele cronice de comunicații tactice. Acestea ar fi fost folosite pentru date de mare viteză, coordonarea mișcărilor trupelor și transmiterea în timp real a imaginilor pentru atacuri cu drone și artilerie. „Lovitura dublă” pentru comunicațiile ruse Evaluarea serviciilor de informații americane descrie un impact imediat după pierderea accesului la Starlink: slăbirea coordonării recunoașterii, a dronelor și a artileriei pe porțiuni ale frontului. În același timp, întreruperea ar fi coincis cu o represiune internă a Kremlinului asupra utilizării Telegram în rândul soldaților ruși, aplicație folosită de ani de zile ca substitut informal pentru radiourile militare defecte. Concluzia DIA, potrivit materialului, este că pierderea simultană a Starlink și a Telegram a creat un „vid de comunicații” pentru comandamentele din teren, cu episoade raportate de confuzie, panică localizată și cazuri de foc prietenos în rândul unităților ruse în retragere. „Fără Starlink, au fost practic împinși înapoi la comunicațiile din era Războiului Rece”, a spus un soldat ucrainean cu indicativul Konosh. Ce spun oficialii ucraineni și ce rămâne în context Mihailo Fedorov , ministrul ucrainean al Transformării Digitale, a declarat că dezactivarea rețelei Starlink, împreună cu utilizarea dronelor de atac la distanță medie, a contribuit la schimbarea balanței pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. Totuși, președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că operațiunea din sud era deja în desfășurare înainte de decizia privind Starlink, ceea ce sugerează că blocarea terminalelor neautorizate a fost un factor important, dar integrat într-o planificare mai amplă a operațiunilor. [...]
Bulgaria își împinge aliații spre o linie mai flexibilă pe Ucraina , cerând începerea negocierilor cu Rusia, într-un moment în care parteneri precum Germania și Regatul Unit condiționează discuțiile de un armistițiu, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis de ministrul bulgar al Apărării, Dimităr Stoianov , după o întâlnire la Sofia cu Stephen Doughty, ministru de stat britanic pentru Europa, America de Nord și Teritoriile de Peste Mări. Stoianov a spus că autoritățile de la Sofia sunt convinse că războiul „nu se va rezolva pe câmpul de luptă” și că „este de mult timpul pentru diplomație”, invocând costul uman al conflictului. În același registru s-a poziționat și președintele Bulgariei, Rumen Radev , care a declarat recent că pentru Sofia „nu este important” dacă va exista „un negociator sau mai mulți”, ci „este important să înceapă negocierile”. În replică, cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că Rusia trebuie mai întâi să înceteze focul pentru ca discuțiile să poată începe. Ministrul britanic a contrazis, la rândul său, abordarea bulgară, afirmând că Regatul Unit susține eforturile diplomatice, însă „până acum Rusia continuă să-și intensifice atacurile împotriva Ucrainei”, conform relatării. Implicații în NATO și pe flancul Mării Negre Discuțiile de la Sofia au vizat și cooperarea în NATO, securitatea în regiunea Mării Negre, dezvoltarea capabilităților de apărare și contracararea amenințărilor hibride (acțiuni sub pragul unui război declarat, precum sabotaj, atacuri cibernetice sau dezinformare). Stoianov a insistat că securitatea la Marea Neagră este „o prioritate absolută” și a menționat că Bulgaria, România și Turcia dezvoltă Grupul Tactic Naval Comun de Contramăsuri împotriva Minelor, care operează prin rotație pentru a contribui la libertatea de navigație și securitatea regională. Inițiativa este deschisă și altor forțe navale aliate. Cheltuieli de apărare și cooperare industrială Pe zona de investiții militare, Stoianov a spus că Bulgaria își crește cheltuielile pentru apărare în linie cu deciziile Summitului NATO de la Haga: anul trecut, acestea au ajuns la 2,13% din PIB, iar „ambiția” este să continue să crească. Totodată, Bulgaria își menține angajamentul ca cel puțin 20% din bugetul apărării să meargă către cheltuieli de capital și proiecte de modernizare. Cei doi oficiali au discutat și despre aprofundarea cooperării industriale, Stoianov afirmând că întreprinderile bulgare din apărare colaborează cu companii britanice și că există potențial de extindere, în contextul în care industria bulgară de apărare trece printr-o modernizare accelerată și se aliniază mai strâns la standardele NATO. Doughty a accentuat, la rândul său, necesitatea unității în NATO și a creșterii investițiilor în apărare, pe fondul intensificării atacurilor hibride și a dezinformării. [...]
Rusia se apropie de limita modelului de război finanțat prin contracte , iar pentru a continua ofensiva în Ucraina ar putea fi împinsă către măsuri de mobilizare și control economic mult mai dure, potrivit unei analize citate de HotNews . Un studiu al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) avertizează că Kremlinul va trebui „în curând” să aleagă între intensificarea radicală a mobilizării societății și economiei sau reducerea obiectivelor militare. Raportul, semnat de analistul Nigel Gould-Davies , descrie o „criză iminentă” în economia politică a Rusiei, pe fondul epuizării capacităților de producție, al deficitului de forță de muncă și al creșterii deficitului bugetar, în timp ce sectoarele civile stagnează. De ce contează: costuri umane în creștere, câștiguri teritoriale minime IISS notează că, în 2025, Rusia a pierdut în jur de 416.000 de militari (morți sau răniți) și a câștigat mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean. În același timp, datele din decembrie 2025 ar sugera că pierderile de pe front au început să depășească numărul noilor recruți, ceea ce ar putea duce la un deficit constant de trupe dacă tendința continuă. În prezent, Rusia se bazează pe soldați contractuali, atrași prin bonusuri și salarii, menținând în linii mari fundamentele economiei de piață, în pofida naționalizărilor și a rolului mai mare al statului. IISS apreciază însă că această „economie semi-militară” se apropie de limita capacităților sale. Ce măsuri „drastice” ar putea urma, potrivit raportului Dacă Moscova va alege să continue războiul la intensitatea actuală, raportul estimează că ar putea fi necesare măsuri nepopulare, inclusiv: o a doua „mobilizare parțială”; restricții asupra „libertății muncii”, prin trimiterea obligatorie a oamenilor către armată și complexul industrial-militar; restricții privind libertatea de mișcare, inclusiv limitarea ieșirii din țară; trecerea către o „economie complet militarizată”, cu control extins al statului asupra proceselor economice și, posibil, asupra prețurilor, într-un model care ar aminti de economia sovietică. Raportul susține că infrastructura pentru astfel de decizii ar fi deja pregătită, menționând introducerea unui sistem de citații electronice și unificarea bazelor comisiilor militare cu cele ale controlului de frontieră. Semnale și riscuri interne: control mai dur și stabilitatea regimului IISS consideră că Kremlinul va încerca să evite o decizie dificilă „dacă va putea”, dar indică drept semnale valul de întreruperi ale conexiunii la internet în regiuni ale Rusiei și la Moscova, interpretate ca pregătiri pentru a limita mobilizarea politică „venită de jos”. Raportul avertizează că măsurile ar fi „extrem de perturbatoare” și ar crește riscurile pentru stabilitatea regimului, deși nu se poate afirma că o mobilizare forțată la scară largă ar eșua. În evaluarea IISS, rămâne incert unde sunt limitele disponibilității populației de a suporta costurile și ale capacității regimului de a recurge la violență împotriva propriilor cetățeni. Studiul IISS menționat în articol poate fi consultat aici: Institutul Internațional de Studii Strategice . [...]
Ucraina cere NATO să trateze flancul Belarus ca risc operațional imediat , într-un moment în care Kievul susține că presiunea asupra Moscovei crește și că avantajul numeric al Rusiei „nu mai este decisiv”, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Helsingborg , în Suedia. Sîbiha a spus că l-a informat pe Rutte despre „amenințările crescute” venite „din direcția Belarus”, pe care Kievul le leagă de Rusia și de riscul extinderii agresiunii. În acest context, oficialul ucrainean a cerut „descurajare colectivă puternică” și măsuri care să împiedice Moscova și Minsk să escaladeze. Presiune, sancțiuni și cheltuieli de apărare mai mari În marja reuniunilor ministeriale NATO din Suedia, Sîbiha a descris războiul ca aflându-se într-un „moment crucial” și a indicat trei elemente pe care ar trebui să se bazeze eforturile de pace: diplomație; presiune; forță. El a cerut o relansare a demersurilor pentru pace, concomitent cu intensificarea a ceea ce a numit „sancțiuni speciale cu rază lungă” și a altor pârghii împotriva Rusiei. Kievul: Ucraina nu mai vrea să fie văzută doar ca beneficiar de ajutor Ministrul ucrainean a insistat că Ucraina ar trebui tratată de aliați nu doar ca destinatar de sprijin, ci ca partener de securitate, susținând că poate contribui cu expertiză. Totodată, Sîbiha a îndemnat statele NATO să își majoreze cheltuielile de apărare și să contribuie mai mult la apărarea Ucrainei, argumentând că nivelul mai ridicat al bugetelor militare ar funcționa ca garanție pentru pace. [...]
Estonia își accelerează cheltuielile de apărare și își recalibrează așteptările de la SUA , pe fondul temerilor legate de Rusia și al unei încrederi tot mai fragile în disponibilitatea Washingtonului de a interveni rapid în regiune, potrivit Digi24 , care citează un reportaj Kiev Independent. Pe străzile din Tallinn, mai mulți localnici intervievați de publicația ucraineană spun că nu se bazează pe președintele american Donald Trump în cazul unei agresiuni ruse, mizând mai degrabă pe aliații europeni din NATO. În paralel, oficialii estonieni susțin public că articolul 5 (clauza de apărare colectivă) rămâne funcțional și că, atât timp cât Rusia este angajată militar în Ucraina, riscul imediat este limitat. Costul descurajării: Estonia urcă spre 5,4% din PIB pentru apărare În plan bugetar, Estonia se poziționează ca „elev model” în NATO. În 2025, a alocat 3,42% din PIB pentru apărare, iar ponderea ar urma să ajungă la 5,4% până în 2029, peste pragul propus de Trump și convenit la summitul NATO de anul trecut, potrivit materialului citat. Mesajul implicit este unul operațional și financiar: Tallinnul își cumpără timp și credibilitate prin investiții accelerate în apărare, într-o regiune în care percepția de risc a crescut după invazia pe scară largă a Ucrainei, din 2022. Semnale de incertitudine din partea SUA și efectul în regiunea baltică În reportaj sunt menționate mai multe elemente care alimentează scepticismul local față de angajamentele americane: întârzieri în livrările de lansatoare HIMARS către Estonia și decizii privind repoziționări de trupe americane în Europa (inclusiv planuri de retragere a 5.000 de soldați din Germania și „amânarea” unei desfășurări planificate a 4.000 de soldați în Polonia). În același registru, la Conferința Lennart Meri de la Tallinn, subsecretarul de stat american Thomas DiNanno nu ar fi confirmat „fără echivoc” că Washingtonul își va apăra aliații baltici, atunci când a fost presat pe subiect, conform Kiev Independent. Guvernul: nu există o amenințare iminentă, populația rămâne tensionată Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, afirmă că are încredere în articolul 5, dar admite că există „momente ceva mai îngrijorătoare”. La rândul său, Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, spune că nu există o amenințare militară iminentă și invocă postura de descurajare a NATO, care include atât forțele naționale, cât și aliații integrați în apărarea Estoniei. În contrapunct, unii localnici intervievați sugerează că mesajele de calm fac parte din „munca guvernului” și că societatea nu este, la nivel social, pregătită pentru realitatea unui război. O fractură internă: minoritatea rusofonă și percepțiile despre risc Reportajul descrie și o diferență de percepție între estonienii etnici și o parte a comunității vorbitoare de rusă. Potrivit unui sondaj al Ministerului estonian al Apărării, 93% dintre estonienii etnici susțin apartenența la NATO, față de 60% în rândul „altor naționalități”. Aproape o treime dintre locuitorii Estoniei au rusa ca limbă maternă, iar aproximativ 20% din populație este de etnie rusă. În timp ce unii intervievați rusofoni minimalizează amenințarea Rusiei și leagă discursul de securitate de probleme economice interne, alții descriu războiul din Ucraina drept o tragedie provocată de Vladimir Putin și spun că apartenența la NATO le oferă siguranță. Contextul de mobilizare: sprijin pentru apărare și serviciu militar obligatoriu Pe fundal, există și un consens larg privind necesitatea apărării: un sondaj guvernamental citat arată că 82% dintre estonieni cred că țara ar trebui să se apere în cazul unui atac, iar 62% spun că sunt dispuși să participe la luptă. În Estonia, toți bărbații apți între 18 și 27 de ani trebuie să efectueze serviciul militar. Pentru regiune, combinația dintre investițiile accelerate în apărare, incertitudinile privind rolul SUA și tensiunile interne legate de minoritatea rusofonă conturează un risc care nu mai este tratat doar ca scenariu teoretic, ci ca variabilă de planificare. [...]
SUA avertizează că riscul de escaladare în statele baltice crește pe fondul incidentelor repetate cu drone și al acuzațiilor Rusiei, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că Washingtonul consideră „îngrijorătoare” campania Moscovei împotriva țărilor baltice și că SUA, împreună cu NATO , urmăresc îndeaproape situația. Declarațiile au fost făcute după reuniunea miniștrilor de externe din NATO, desfășurată în Suedia, în contextul în care Rusia a acuzat în ultimele zile statele baltice că s-ar pregăti să colaboreze cu Ucraina pentru atacuri cu drone asupra teritoriului rus — acuzații respinse „ferm și repetat”, conform articolului. „Este un lucru îngrijorător, pentru că întotdeauna te temi că ceva de genul acesta poate duce la ceva mai grav.” Rubio a mai afirmat că SUA „urmăresc cu atenție” evoluțiile și „colaborează” cu NATO, invocând explicit riscul ca tensiunile să se transforme într-un conflict mai amplu, potrivit The Guardian. Incidentele cu drone pun presiune pe flancul estic al NATO În ultimele zile, Lituania și Letonia au raportat detectarea unor drone în spațiul lor aerian și au cerut unor locuitori să se adăpostească, în timp ce avioane de vânătoare NATO au fost mobilizate pentru interceptare. Materialul notează că acesta este cel mai recent episod dintr-o serie de incidente de securitate și încălcări ale spațiului aerian în statele baltice, toate membre ale Alianței. În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone de lungă distanță asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice, iar mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spațiul aerian al unor state NATO — Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia, conform aceleiași surse. Dispută asupra cauzelor și efecte politice în regiune Kievul și-a cerut scuze pentru incursiuni și a pus deviațiile pe seama bruiajului semnalelor de ghidare, pe care îl atribuie Rusiei. Moscova susține însă că Ucraina ar folosi spațiul aerian al NATO pentru a-și acoperi atacurile asupra Rusiei, acuzație respinsă de Kiev, NATO și statele baltice. În Letonia, guvernul a demisionat săptămâna trecută din cauza modului în care a gestionat incursiunile, mai arată articolul. Tot în această săptămână, un avion de vânătoare NATO condus de un pilot român a doborât o dronă suspectată a fi ucraineană deasupra Estoniei, iar o încălcare similară a spațiului aerian în Lituania a dus la oprirea traficului aerian către capitală și la adăpostirea parlamentarilor în subteran. În acest context, mesajul transmis de Rubio indică faptul că Washingtonul tratează episoadele cu drone și acuzațiile reciproce drept un potențial factor de escaladare pe flancul estic, cu implicații directe pentru postura operațională a NATO în regiune. [...]
