Știri
Știri din categoria Externe
Poliția britanică investighează posibile infracțiuni sexuale și abuz de funcție publică legate de fostul prinț Andrew, într-un dosar care, potrivit Mediafax, este tratat ca o anchetă „complexă” și ar putea dura mai multe luni. Miza depășește acuzațiile punctuale: investigația vizează și posibile fapte conexe, inclusiv încadrarea juridică britanică de „misconduct in public office” (abuz de funcție publică).
Potrivit unor surse apropiate investigației citate de publicație, detectivii din cadrul Thames Valley Police încearcă să identifice și să discute cu o femeie care susține că ar fi fost dusă în 2010 la reședința din Windsor a lui Andrew Mountbatten-Windsor „în scopuri sexuale”. În paralel, anchetatorii fac apel către alte posibile victime sau martori să furnizeze informații relevante.
Andrew Mountbatten-Windsor neagă acuzațiile și afirmă că nu a comis nicio faptă ilegală.
Ancheta a fost deschisă după publicarea documentelor FBI legate de Jeffrey Epstein, finanțist american condamnat pentru exploatarea sexuală a minorilor. Conform informațiilor apărute în presă, documentele ar sugera că fratele regelui Charles ar fi transmis informații guvernamentale și comerciale sensibile către Epstein în perioada în care activa ca trimis comercial al guvernului britanic.
Mediafax notează că, în urmă cu trei luni, polițiștii au făcut o descindere la noua locuință a lui Andrew Mountbatten-Windsor din Norfolk, chiar în ziua în care acesta împlinea 66 de ani, iar ulterior acesta a fost audiat sub suspiciunea de „misconduct in public office”.
O sursă citată de presa britanică susține că publicul ar înțelege greșit amploarea investigației, întrucât această infracțiune poate acoperi o plajă largă de fapte, de la fraudă și corupție până la obstrucționarea justiției, inclusiv fapte cu componentă sexuală.
Autoritățile britanice au confirmat că investigația este în desfășurare și că echipe specializate analizează un volum mare de informații primite atât de la public, cât și din alte surse oficiale.
Asistentul șef al poliției Thames Valley, Oliver Wright, a declarat:
„Echipa noastră de detectivi experimentați lucrează meticulos printr-o cantitate semnificativă de informații. Suntem dedicați unei anchete complete și vom urma toate direcțiile rezonabile”.
În paralel, anchetatorii încearcă să obțină copii complete și necenzurate ale dosarelor Epstein, considerate esențiale pentru evoluția cazului.
Recomandate
Podul internațional Gordie Howe, un proiect de 4,5 miliarde de dolari, intră pe linie dreaptă pentru deschidere , după ce președintele SUA Donald Trump a dat undă verde inaugurării, potrivit Mediafax . Decizia vine după un acord SUA–Canada menit să închidă disputa care a întârziat punerea în funcțiune a infrastructurii. Podul, care traversează râul Detroit și leagă Detroit (Michigan) de Windsor (Ontario), ar urma să se deschidă pe 27 iulie, conform Financial Times, după ce Trump și-a retras obiecțiile față de proiect. Investiția este evaluată la 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,5 miliarde lei). De ce contează: deblocarea unei infrastructuri-cheie după o dispută pe taxe Miza imediată este operațională: proiectul a fost lansat în urmă cu 13 ani, iar inaugurarea a fost împinsă din cauza unei dispute între cele două părți. Guvernul canadian a anunțat vineri seara că SUA și Canada au convenit asupra unor „măsuri de cooperare axate pe gestionarea taxelor de trecere”. În februarie, Trump declarase că nu va deschide podul „până când Statele Unite nu vor fi despăgubite integral” de Canada, potrivit sursei citate de Mediafax. Ce s-a întâmplat cu inaugurarea și ce urmează Inaugurarea era programată inițial pentru 12 iunie, însă ceremonia a fost amânată „brusc”, pe fondul unor „probleme rămase nerezolvate”, potrivit Associated Press. Acum, după acordul privind taxele și retragerea obiecțiilor, deschiderea este estimată pentru 27 iulie. Date tehnice și context Podul are 2,4 kilometri lungime, traversează râul Detroit și are șase benzi, fiind susținut de cabluri. Proiectul a fost descris ca o sursă de tensiune în relațiile SUA–Canada, relații care s-au deteriorat în al doilea mandat al lui Trump. În același context, Mediafax notează că ulterior s-a aflat că miliardarii proprietari ai podului rival Ambassador Bridge (care leagă deja Canada de SUA prin Detroit) au donat 1 milion de dolari către un Super PAC care îl susține pe Trump. [...]
Amenințările publice la adresa unor lideri occidentali ridică riscul de escaladare și sporesc incertitudinea de securitate în regiune , după ce un cotidian iranian a publicat o listă de „ținte” invocată ca răzbunare pentru moartea ayatollahului Ali Khamenei, potrivit Agerpres . Publicația iraniană Hamshahri , descrisă ca un cotidian ultraconservator al municipalității Teheranului, a publicat o listă cu personalități care „ar trebui să plătească” pentru moartea lui Ali Khamenei. Pe listă apar, între alții, Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Emmanuel Macron, relatează France Presse, citată de Agerpres. Mesajul atribuit lui Mojtaba Khamenei și „lista” de 13 persoane Actualul ghid suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a transmis sâmbătă, într-un mesaj scris, că „răzbunarea” este „inevitabilă” după funeraliile tatălui său, ucis într-un atac americano-israelian la 28 februarie, în prima zi a războiului. „Această răzbunare este voința națiunii noastre și ea trebuie să fie îndeplinită, inevitabil. Acești criminali, ale căror nume figurează pe o listă, vor duce cu în mormântul lor dorința unei morți liniștite în patul lor.” Hamshahri a publicat online, sâmbătă seara, o infografie care reia aceste cuvinte, însă materialul nu ar fi apărut în ediția tipărită de duminică. Infografia prezintă fotografiile a 13 personalități și face trimitere la „lista” evocată, fără să menționeze explicit nume, conform relatării. Cine apare în infografie și ce semnal transmite către Europa În infografie, portretele președintelui american Donald Trump și ale premierului israelian Benjamin Netanyahu apar cu ținte marcate pe cap. Pe aceeași listă figurează și secretarul de stat american Marco Rubio, precum și mai mulți lideri europeni, între care: Emmanuel Macron, președintele Franței; Giorgia Meloni, șefa guvernului italian; Friedrich Merz, cancelarul Germaniei; Keir Starmer, premierul britanic demisionar. Iranul a reproșat statelor europene, în timpul războiului, că nu condamnă atacurile împotriva teritoriului său și că ar participa indirect, prin autorizarea survolului spațiului aerian de către avioane militare americane, potrivit aceleiași surse. În lipsa unor detalii despre statutul oficial al infografiei și despre eventuale măsuri concrete asociate, informația rămâne la nivelul unui semnal public cu potențial de amplificare a tensiunilor diplomatice și de securitate. [...]
Atacul revendicat de IRGC asupra unei baze din Iordania ridică riscul de extindere a conflictului și de noi perturbări pe ruta energetică din Strâmtoarea Ormuz , într-un context în care Teheranul leagă explicit acțiunea de lovituri americane asupra Iranului, potrivit news.ro . Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) au declarat că au lansat „atacuri de represalii” asupra bazei aeriene „Prințul Hassan” din Iordania, relatarea fiind atribuită presei de stat iraniene, citată de CNN. Într-o declarație publicată de IRIB, IRGC susține că a distrus un centru de comandă și control și hangare de depozitare a dronelor din cadrul bazei, folosind „mai multe rachete balistice”. Baza este operată de forțele aeriene iordaniene. Legătura directă cu loviturile SUA și avertismentul de escaladare IRGC afirmă că atacul ar fi fost o reacție imediată la atacurile aeriene ale armatei americane „împotriva mai multor baze de coastă și turnuri de telecomunicații de-a lungul litoralului sudic al Iranului”. Declarația publicată de IRIB avertizează că orice alte atacuri ale SUA vor fi întâmpinate cu „reacții mai puternice”. Strâmtoarea Ormuz: închidere anunțată și incidente maritime În noaptea de sâmbătă spre duminică, Marina Gardienilor Revoluției a anunțat închiderea „până la noi ordine” a Strâmtorii Ormuz, după ce a tras focuri de avertisment asupra unei nave care ar fi urmat o „rută neautorizată”, potrivit AFP și Reuters. La scurt timp, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că forțele sale au început o a treia rundă de atacuri împotriva Iranului. CENTCOM a mai precizat că nava lovită de Iran, GFS Galaxy, este o navă portcontainer sub pavilion cipriot și a suferit „daune semnificative la sala mașinilor”, iar un membru al echipajului civil este dat dispărut. Separat, Centrul de Operațiuni Comerciale Maritime al Regatului Unit (UKMTO) a transmis că membrii echipajului unei nave portcontainer despre care s-a raportat că a suferit avarii în apropierea Strâmtorii Ormuz duminică dimineața au fost nevoiți să abandoneze nava. De ce contează Succesiunea de acțiuni revendicate de IRGC — atacul asupra unei baze din Iordania și anunțul de închidere a Strâmtorii Ormuz — indică o creștere a riscului operațional și de securitate în regiune, cu potențial de afectare a traficului maritim și a fluxurilor energetice, pe fondul intensificării schimburilor de lovituri între SUA și Iran. Informațiile despre efectele atacului asupra bazei „Prințul Hassan” provin din declarațiile IRGC preluate de presa de stat iraniană. [...]
Loviturile Ucrainei asupra „flotei fantomă” rusești riscă să perturbe logistica de export a petrolului și traficul maritim în Marea Azov , după ce forțele ucrainene au atacat în noaptea de sâmbătă spre duminică încă 10 petroliere și patru feriboturi, potrivit Agerpres , care citează Statul Major ucrainean (prin EFE). Ce a fost lovit și de ce contează economic Potrivit comunicării ucrainene, țintele au fost: 10 petroliere din așa-numita „flotă fantomă”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile internaționale la exportul de petrol și produse petroliere; 4 feriboturi , despre care partea ucraineană afirmă că asigură logistica militară rusă . Din perspectivă economică, miza este dublă: pe de o parte, loviturile vizează capacitatea Rusiei de a-și menține fluxurile de export în pofida sancțiunilor; pe de altă parte, cresc riscurile operaționale pentru navigație într-o zonă-cheie de acces către Marea Azov. Amploarea atacurilor din această săptămână Șeful Forțelor de drone ucrainene, Robert Brovdi („Magyar”), a afirmat că, de luni până duminică , numărul navelor din „ flota fantomă ” rusească avariate în Marea Azov ar fi ajuns la 90 , incluzând petroliere, remorchere, feriboturi și nave-cargo . Informația este prezentată ca bilanț al părții ucrainene; sursa nu oferă o confirmare independentă. Efect imediat: suspendări temporare de trafic Presa a relatat sâmbătă că, după aceste atacuri, Rusia a suspendat temporar navigația pe canalul Don–Azov , care leagă râul Don de Marea Azov. Brovdi a reacționat afirmând că „se pare” că traficul prin strâmtoarea Kerci a fost întrerupt , referindu-se la ruta maritimă ce separă Crimeea de Rusia și oferă acces la Marea Azov. Formularea indică o evaluare, nu o confirmare oficială în materialul citat. [...]
Egiptul a refuzat accesul în portul Alexandria unei croaziere LGBTQ+ cu circa 2.000 de pasageri, după ce nava fusese deja respinsă în Turcia, un semnal de înăsprire a practicilor de control asupra turismului în regiune, potrivit The Jerusalem Post . Nava Scarlet Lady , organizată și închiriată de Atlantis Events , urma un traseu din Atena spre Veneția. Prima perturbare a apărut săptămâna trecută, când autoritățile turce au blocat acostarea în Kușadası, după ce au publicat online un mesaj în care invocau faptul că voiajul era închiriat „de grupuri cunoscute pentru comportamente care nu se aliniază cu structura societății și valorile noastre morale”, conform CNN, citat de publicație. Refuzul Egiptului, fără o explicație oficială După blocajul din Turcia, nava a fost redirecționată către portul de rezervă din Alexandria, Egipt. Joi dimineață, pasagerii au fost informați că se caută urgent alte porturi, iar ulterior CEO-ul Atlantis Events, Rich Campbell, a transmis că nava a fost „refuzată la intrarea în apele egiptene”, ceea ce a făcut imposibilă oprirea în Alexandria. The Guardian, citat în articol, notează că autoritățile egiptene nu au oferit un motiv oficial pentru decizie, însă formularea „nealinierii valorilor morale” a fost asociată cu refuzul de acces. Ce spune operatorul și de ce contează pentru turism Campbell a spus că itinerariul fusese parcurs „fără probleme” și anul trecut, ceea ce sugerează o schimbare de abordare față de astfel de grupuri turistice. În declarațiile citate, el a criticat ideea că o țară poate „alege” ce turiști sunt acceptați, indicând un risc operațional pentru operatorii de croaziere: rute schimbate din scurt, porturi alternative și incertitudine pentru planificarea sezonului. În același context, articolul amintește că, deși relațiile între persoane de același sex sunt „tehnic legale” în Turcia și Egipt, persoanele LGBT se confruntă cu discriminare și cu o „criminalizare” în creștere în baza legislației locale. [...]
Președintele Poloniei cere interzicerea unui simbol ucrainean, riscând să adâncească ruptura politică dintre Varșovia și Kiev , într-un moment în care cooperarea regională rămâne esențială pe fondul războiului din Ucraina, potrivit G4Media . Karol Nawrocki a solicitat sâmbătă parlamentului de la Varșovia să interzică arborarea steagului roșu-negru asociat cu Armata Insurgentă Ucraineană (UPA), în cadrul unei ceremonii de comemorare a victimelor masacrului din Volînia, organizată la Radruż, localitate aflată lângă granița cu Ucraina. Informația este atribuită de publicație Deutsche Welle, citată în material. În discurs, Nawrocki a legat simbolul UPA de ideologia naționaliștilor ucraineni responsabili, potrivit poziției poloneze, pentru uciderea a zeci de mii de civili polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și a comparat simbolistica steagului cu sloganul nazist „Blut und Boden” („Sânge și Pământ”). „Sub acest steag roșu-negru, pe care nu vrem să-l vedem în Polonia și pentru a cărui interzicere voi face tot ce îmi stă în putință, s-a ascuns și continuă să se ascundă ideologia naționaliștilor ucraineni care au ucis femei și copii polonezi”, a declarat președintele polonez, potrivit presei locale. Nawrocki a precizat că Polonia nu consideră poporul ucrainean responsabil pentru crimele istorice, dar a insistat că glorificarea sau minimalizarea acestora este „inacceptabilă”. „Glorificarea genocidului sau ignorarea lui reprezintă o invitație la repetarea unor asemenea tragedii”, a afirmat liderul de la Varșovia. Contextul care alimentează tensiunile Masacrul din Volînia rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte în relația Polonia–Ucraina. Între 1943 și 1945, peste 100.000 de polonezi au fost uciși în atacuri atribuite UPA, în regiuni aflate astăzi pe teritoriul Ucrainei. Varșovia califică aceste crime drept genocid, în timp ce autoritățile de la Kiev contestă această interpretare, potrivit materialului. Disputa s-a reaprins în ultimele luni după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acordat unei unități militare titlul onorific de „Eroii UPA”, gest care a provocat reacții la Varșovia. În acest context, Nawrocki ar fi decis ulterior retragerea Ordinului Vulturul Alb , cea mai înaltă distincție a statului polonez, acordată lui Zelenski în 2023. Ce urmează: presiune politică internă și semnal extern Tot sâmbătă, premierul polonez Donald Tusk a anunțat construirea unui „Zid al Comemorării”, cu numele victimelor poloneze ale masacrului din Volînia, proiect care ar urma să includă și o flacără eternă. În plan politic, solicitarea de interzicere a steagului roșu-negru mută disputa din zona simbolică în cea a deciziei legislative, cu potențial de a complica și mai mult dialogul cu Kievul pe un subiect deja disputat. [...]
