Știri
Știri din categoria Externe
Incident armat lângă Casa Albă s-a încheiat cu un suspect ucis și un civil rănit, după un schimb de focuri cu agenții Serviciului Secret, potrivit Mediafax. Episodul a declanșat măsuri imediate de securitate în zona complexului prezidențial, în timp ce autoritățile investighează circumstanțele exacte ale rănirii trecătorului.
Suspectul a fost identificat de forțele de ordine drept Nasire Best, 21 de ani, din Maryland, au confirmat mai multe surse pentru Fox News Digital, citat de The Independent. Conform informațiilor, acesta a murit în timp ce era transportat la GW Medical Center, după ce a fost împușcat de agenții Serviciului Secret.
Serviciul Secret a transmis o cronologie preliminară a incidentului: sâmbătă, puțin după ora 18:00 (ora locală), o persoană s-a apropiat de un punct de control din zona străzii 17 și a bulevardului Pennsylvania NW. Ancheta preliminară indică faptul că, pe măsură ce se apropia, persoana a scos o armă din geantă și a început să tragă asupra ofițerilor aflați la post.
Agenții au ripostat, l-au lovit pe suspect, iar acesta a fost transportat la un spital din zonă, unde a decedat ulterior. În timpul schimbului de focuri, un trecător a fost, de asemenea, lovit de gloanțe; nu este încă stabilit dacă a fost rănit de focurile inițiale ale suspectului sau în timpul ripostei.
„Personalul Serviciului Secret nu a suferit răni. Președintele se afla la Casa Albă în timpul incidentului, dar nu a fost afectat. Incidentul rămâne în curs de investigare.”
Jurnaliștii care lucrau la Casa Albă au relatat că au auzit o serie de focuri de armă și li s-a cerut să se adăpostească în sala de conferințe de presă, potrivit AP. Directorul FBI, Kash Patel, a spus într-o postare pe rețelele sociale că ofițerii răspundeau la focurile de armă și că publicul va fi informat „pe măsură ce vom putea”.
Mediafax mai notează că oficialii au indicat că suspectul avusese întâlniri anterioare cu Serviciul Secret și avea antecedente cunoscute de probleme de sănătate mintală. În zonă au fost observate indicii ale intervenției, inclusiv bandă de delimitare, marcaje pentru probe și materiale medicale.
Președintele Donald Trump se afla în interiorul Casei Albe în momentul incidentului, fără a fi afectat, iar ancheta este în desfășurare.
Recomandate
Atacul combinat cu rachete și drone asupra Kievului a avariat infrastructură civilă și a rănit cel puțin cinci persoane , potrivit Mediafax . Loviturile din noaptea de sâmbătă spre duminică au vizat zone rezidențiale și au produs pagube în mai multe cartiere ale capitalei Ucrainei, amplificând presiunea operațională asupra orașului. Jurnaliști aflați la fața locului au relatat că au auzit o serie „masivă” de lovituri cu rachete în jurul orei 1:00, ora locală, și din nou la 3:00. În același interval, au fost emise alerte de raid aerian pentru toate regiunile Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că zeci de rachete se îndreptau spre capitală în jurul orei 00:30 (ora locală). Ulterior, au emis avertismente privind o posibilă lansare de către Rusia a unei rachete balistice cu rază medie de acțiune de tip Oreshnik, care ar fi vizat Ucraina la ora 00:55. Pagube în mai multe districte și infrastructură civilă afectată Timur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului Kiev, a raportat locuri de impact și avarii în mai multe districte, între care Obolon, Șevcenko, Holosiiv, Solomiansk, Desna, Darnîța, Dnipro și Podil. Oficialii au indicat că în oraș au fost raportate cel puțin cinci persoane rănite. Primarul Vitali Kliciko a declarat că în districtul Șevcenko fragmente de rachetă au căzut pe o clădire rezidențială de 24 de etaje. Resturi au fost semnalate și în apropierea unei zone „nerezidențiale”, precum și pe terenul unei școli. Potrivit lui Tkachenko, resturile au lovit și acoperișul unei clădiri înalte din Darnîța, iar locuințe au fost avariate în Solomiansk și Dnipro. În Obolon, două clădiri rezidențiale au raportat pagube după ce au fost lovite de proiectile rusești. În plus, au fost lovite o clădire de supermarket, un cămin, un garaj și mai multe depozite din diferite cartiere. Context: explozii raportate și în alte zone, pe fondul avertismentelor lui Zelenski În afara Kievului, au fost auzite explozii și în orașele Cerkasi și Kropivnîțki, precum și în regiunea Hmelnițki, în timpul atacului, potrivit postului public de televiziune Suspilne. Atacul are loc la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti un asalt mai amplu la nivel național, inclusiv cu posibila utilizare a rachetei Oreshnik. Informațiile disponibile nu includ, în acest stadiu, o evaluare completă a pagubelor sau un bilanț final al victimelor. [...]
China își leagă agenda comercială din Asia-Pacific de reforma OMC și integrarea regională , printr-un apel la cooperare în cadrul APEC , pe fondul „schimbărilor nemaivăzute într-un secol”, potrivit Global Times , care relatează despre intervenția vicepremierului He Lifeng la reuniunea miniștrilor responsabili de comerț, desfășurată la Suzhou (provincia Jiangsu), pe 23 mai 2026. He Lifeng, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, a susținut că statele APEC pot promova prosperitatea comună și pot atinge o dezvoltare „deschisă, de înaltă calitate, echilibrată și sigură” doar prin respect reciproc, încredere reciprocă și cooperare de tip „câștig-câștig”. În plan operațional, vicepremierul a indicat direcțiile în care Beijingul spune că este pregătit să lucreze cu partenerii din regiune: întărirea comunicării și a dialogului în domenii emergente; sprijin comun pentru reforma Organizației Mondiale a Comerțului (OMC); avansarea integrării economice regionale „într-o manieră pragmatică și flexibilă”. Totodată, He a afirmat că China va contribui cu „mai multă energie pozitivă” la dezvoltarea economică din Asia-Pacific și la nivel global, prin noi rezultate ale „modernizării chineze”. În marja reuniunii APEC, vicepremierul chinez a avut discuții cu directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, și cu vicepremierul Thailandei și ministrul comerțului, Suphajee Suthumpun, pe teme legate de OMC și de cooperarea economică și comercială China–Thailanda. [...]
Acuzațiile de abuz asupra activiștilor reținuți după interceptarea flotilei pentru Gaza ridică riscuri de anchete și presiune internațională asupra Israelului , după ce The Jerusalem Post relatează, citând CNN și organizația palestiniană de asistență juridică Adalah , mărturii care includ bătăi, tortură și agresiuni sexuale în timpul detenției. Potrivit materialului, forțele israeliene au arestat 430 de persoane aflate la bordul a 50 de nave, în apele internaționale, marți, pentru a opri o flotilă de voluntari care încerca să ducă ajutoare în Fâșia Gaza. Organizatorii Global Sumud Flotilla susțin că au documentat cel puțin 15 cazuri de abuz sexual, cele mai grave fiind raportate pe o ambarcațiune de debarcare israeliană transformată într-un „închisor” improvizat, cu sârmă ghimpată și containere. Într-o declarație citată de CNN, organizatorii au vorbit despre „mai multe relatări de viol” și despre „penetrare forțată cu un pistol”. Reacția autorităților israeliene: respingere totală a acuzațiilor Armata israeliană (IDF) a respins „în totalitate” acuzațiile de abuz comis de personal militar, afirmând pentru CNN că ordinele soldaților impun „tratament respectuos și adecvat” pentru participanții la flotilă și că există proceduri „clare și stabilite”. „Orice plângeri concrete înaintate IDF pe această temă vor fi examinate temeinic.” Separat, Israel Prison Service a transmis CNN că „acuzațiile sunt false și complet lipsite de bază factuală” și că respinge acuzațiile generalizate care ar încerca să descrie o conduită ilegală „sistematică”. Mărturii: containere întunecate, electroșocuri și lipsă de apă Într-un interviu video inclus în declarația flotilei, Mi Hoa Lee, activistă din Spania, a spus că a fost forțată să intre într-un container întunecat, unde ar fi fost lovită și electroșocată timp de peste un minut, înainte de a fi bătută până aproape să-și piardă cunoștința. Separat, Ilaria Mancosu, activistă din Italia, a declarat pentru Reuters că membrii flotilei ar fi fost mutați pe două așa-numite „nave-închisoare”, iar pe una dintre ele violențele ar fi fost mai grave. Ea a descris lovituri aplicate într-un container, fracturi la coaste și brațe și răni serioase la ochi și urechi provocate de dispozitive cu electroșocuri. Tot ea a afirmat că activiștii ar fi petrecut două zile fără apă curentă, fără pături și cu hainele în mare parte luate, iar ulterior, pe uscat, ar fi fost obligați să stea în genunchi ore întregi, fiind loviți dacă se mișcau sau vorbeau; apoi ar fi fost mutați periodic dintr-o cameră în alta pentru a fi împiedicați să doarmă. În acest stadiu, acuzațiile provin din mărturii colectate de Adalah și relatări ale activiștilor, în timp ce instituțiile israeliene implicate neagă faptele; articolul nu indică existența unei anchete independente finalizate care să confirme sau să infirme acuzațiile. [...]
Taiwan avertizează că desfășurarea „peste 100 de nave” chinezești ridică riscul de escaladare pe rutele maritime din regiune , potrivit G4Media . Șeful Consiliului de Securitate Națională al Taiwanului, Joseph Wu , spune că nave ale marinei și ale Gărzii de coastă chineze au fost desfășurate în apele care se întind de la Marea Galbenă până la Marea Chinei de Sud și vestul Oceanului Pacific. Wu a afirmat pe platforma X că această desfășurare a avut loc „în ultimele zile”, după întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, la Beijing. El a susținut că „China este singura și unica problemă care sabotează status quo-ul și amenință pacea și stabilitatea regionale”. În același mesaj, oficialul taiwanez a distribuit o hartă datată 23 mai, care ar arăta „desfășurarea maritimă” a Chinei, cu nave împrăștiate de-a lungul Mării Galbene, în largul Peninsulei Coreene, până la Marea Chinei de Sud și în vestul Pacificului. Un responsabil taiwanez din domeniul securității a declarat pentru AFP, sub condiția anonimatului, că navele chineze au fost detectate înainte de summitul de la Beijing, însă numărul lor ar fi depășit 100 în ultimele zile. Context: presiune militară și „linia roșie” Beijingului China consideră Taiwanul o provincie a sa, pe care nu a reușit să o unifice cu restul teritoriului după războiul civil din 1949. Beijingul pledează pentru o soluție pașnică, dar își rezervă dreptul de a recurge la forță și și-a intensificat în ultimii ani presiunea militară asupra insulei, cu avioane de vânătoare și nave de război desfășurate aproape zilnic în jurul Taiwanului. Remarcile oficialilor taiwanezi vin după ce Donald Trump a evocat miercuri „problema Taiwanului”, întrebat de presă dacă va vorbi cu președintele taiwanez Lai Ching-te, în contextul unei posibile vânzări de arme a SUA către Taiwan — subiect considerat o „linie roșie” de Beijing. „Voi vorbi cu (Lai). Vorbesc cu toată lumea. Vom lucra (la) problema Taiwanului”, a declarat Donald Trump, potrivit relatării citate. [...]
Un nou atac aerian masiv asupra Kievului a ridicat din nou riscul operațional pentru capitala Ucrainei , după ce Rusia a bombardat orașul în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu cel puțin un mort și peste 20 de răniți, potrivit Antena 3 . Loviturile vin la câteva zile după un atac ucrainean asupra unui liceu dintr-o regiune ocupată de Rusia, pentru care Vladimir Putin promisese un răspuns militar. Raidul asupra capitalei ucrainene a implicat „zeci” de rachete balistice, rachete de croazieră și drone, conform informațiilor AFP și Reuters, citate de Agerpres. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a transmis pe Telegram că dintre cei 21 de răniți, 13 au fost spitalizați, iar trei sunt în stare gravă. Potrivit primarului, o școală a fost lovită în districtul Șevcenkivski, iar o lovitură în apropierea unei alte școli a blocat intrarea într-un adăpost în care se refugiaseră locuitori. Avertismente prealabile și alertă aeriană la nivel național Cu câteva ore înainte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Ambasada SUA la Kiev își exprimaseră îngrijorarea privind un atac rusesc iminent. Zelenski a avertizat că există semne de pregătiri pentru un atac „combinat” asupra Ucrainei, inclusiv asupra Kievului, menționând și racheta Oreșnik, și a cerut populației să se adăpostească în caz de alertă. Ambasada SUA a anunțat, la rândul ei, că a primit informații despre un „atac aerian potențial semnificativ” care ar putea avea loc „în orice moment”, potrivit unei declarații publicate pe site-ul instituției. Ulterior, o alertă de raid aerian a fost declanșată în toată Ucraina. În centrul țării, loviturile aeriene rusești au rănit cel puțin șapte persoane în regiunea Dnipropetrovsk și 11 în regiunea Cerkașî, potrivit autorităților regionale. Contextul escaladării: promisiunea de „răspuns” a Moscovei Atacul asupra Kievului are loc după ce Putin a promis un răspuns militar în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei, care a vizat clădirea unei unități de învățământ din Starobilsk, în regiunea Lugansk, teritoriu ocupat de Rusia. Conform materialului, acel atac a ucis cel puțin 18 oameni și a rănit peste 40. Kievul a negat că ar fi vizat obiective civile și a susținut că a lovit o unitate de drone rusești staționată în regiune. Ce semnal transmite folosirea Oreșnik În același context, articolul amintește că Rusia a desfășurat anul trecut racheta hipersonică Oreșnik, cu capacitate nucleară, în Belarus, stat aliat al Moscovei, care se învecinează cu Polonia, Lituania și Letonia (state NATO și UE), precum și cu Ucraina. Potrivit informațiilor citate, Rusia ar fi folosit Oreșnik de două ori de la începutul invaziei: în noiembrie 2024 împotriva unei uzine militare și în ianuarie 2026 împotriva unei fabrici de avioane din vestul Ucrainei, în apropierea granițelor NATO, în ambele cazuri fără focoase nucleare. [...]
Un proiect de acord SUA–Iran pe 60 de zile ar putea debloca Strâmtoarea Hormuz și exporturile de petrol ale Iranului , cu potențial impact direct asupra fluxurilor energetice globale, potrivit The Jerusalem Post , care citează informații publicate de Axios despre un Memorandum de Înțelegere (MOU) aflat în lucru. Documentul, pe care părțile „se așteaptă” să îl semneze, ar include concesii de ambele părți și ar putea fi prelungit în interiorul perioadei de 60 de zile, conform detaliilor prezentate de Axios. Strâmtoarea Hormuz: redeschidere fără taxe și demilitarizare Un element central al proiectului de MOU este redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Draftul ar prevedea ca trecerea să fie permisă „fără taxe”, iar Iranul să curețe minele pe care le-ar fi amplasat în zonă, potrivit Axios. În schimb, SUA ar urma să ridice blocada asupra porturilor iraniene și să renunțe la o parte dintre sancțiunile impuse, ceea ce ar permite Iranului „să vândă petrol liber”, conform aceleiași surse. Sancțiuni și petrol: concesia americană, miza economică Ridicarea unor sancțiuni și relaxarea măsurilor asupra porturilor iraniene ar echivala, în practică, cu o revenire mai ușoară a petrolului iranian pe piață, în condițiile în care proiectul de acord leagă explicit redeschiderea rutei maritime de posibilitatea Teheranului de a exporta. Articolul nu oferă estimări privind volumele sau calendarul exact al livrărilor și nici detalii despre ce sancțiuni ar fi eliminate. Dosarul nuclear rămâne în negociere, cu o condiție politică Potrivit Axios, chestiunile legate de capacitățile nucleare ale Iranului și stocul de uraniu îmbogățit ar rămâne „în mare parte” sub negociere, însă MOU ar include o prevedere ca Iranul să înceteze orice demers pentru obținerea unei arme nucleare. Un oficial american citat de Axios a avertizat că înțelegerea ar putea să nu reziste întreaga perioadă de 60 de zile dacă SUA ajung la concluzia că Iranul nu tratează serios negocierile nucleare. „Va fi interesant de văzut până unde va fi Iranul cu adevărat dispus să meargă, dar dacă sunt capabili și vor să-și schimbe traiectoria, această etapă următoare îi va forța să ia câteva decizii critice despre ce vor să fie ca țară”, a declarat oficialul, potrivit Axios. Dispută internă în Iran pe tema taxelor de tranzit În paralel, Hossein Shariatmadari, redactor-șef al ziarului conservator iranian Kayhan, a susținut că Iranul ar trebui să perceapă taxe de tranzit navelor care trec prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit Iran International, citat de The Jerusalem Post. „Strâmtoarea Hormuz face parte din apele teritoriale ale Iranului și păstrăm dreptul legal de a colecta taxe de tranzit de la navele și vasele care trec prin apele noastre teritoriale”, a scris Shariatmadari, potrivit Iran International. Extinderea acordului: și un capăt de război în Liban, în aceeași logică Proiectul de MOU ar aborda și războiul din Liban dintre Israel și Hezbollah, precizând că ostilitățile se vor încheia, potrivit Axios. Un oficial american a declarat pentru publicație că nu ar fi vorba despre o încetare a focului „unilaterală” și a condiționat comportamentul Israelului de comportamentul Hezbollah. „Bibi are considerentele lui interne, dar Trump are interesele SUA și ale economiei globale la care trebuie să se gândească”, a spus oficialul, potrivit Axios. The Jerusalem Post notează că informațiile sunt în curs de dezvoltare, iar elemente ale acordului rămân încă în negociere. [...]
