Știri
Știri din categoria Externe
Canalul Panama intră într-o nouă etapă operațională, cu proiecte de miliarde de dolari în derulare, după ce inginerul panamez Ilya Espino de Marotta a fost numită administrator al rutei maritime, urmând să preia funcția în septembrie, potrivit G4Media. Mandatul este de șapte ani, iar Espino de Marotta îl va înlocui pe Ricaurte Vasquez.
Numirea a fost făcută de consiliul de administrație al Autorității Canalului Panama (ACP), organism public autonom, și a fost anunțată pe X de președintele panamez Jose Raul Mulino. Espino de Marotta este în prezent administrator adjunct și devine prima femeie care conduce Canalul Panama în peste un secol de funcționare.
În cariera sa la ACP, Espino de Marotta a supervizat extinderea canalului finalizată în 2016, proiect care i-a triplat capacitatea și a necesitat o investiție de peste 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei).
În perioada următoare, noul administrator va avea în portofoliu mai multe proiecte cu impact direct asupra funcționării și veniturilor canalului, inclusiv:
Canalul, construit de Statele Unite și inaugurat în 1914, are 80 de kilometri și a intrat sub control panamez în 1999. Conform estimărilor ACP, aproximativ 5% din comerțul maritim global trece prin această rută, utilizată în special de SUA, China și Japonia, iar circa 14.000 de nave tranzitează anual canalul.
Pe lângă agenda investițională, Panama se află și într-un litigiu după ce o instanță locală a anulat contractul prin care o filială a CK Hutchison Group (Hong Kong) opera două porturi la intrările canalului. Compania a depus o plângere la Camera Internațională de Comerț (ICC), solicitând daune de aproximativ 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) de la Panama.
Separat, președintele SUA, Donald Trump, a amenințat anul trecut în repetate rânduri că va prelua controlul canalului, susținând că acesta se află sub influență chineză.
Recomandate
Bruxellesul anticipează o extindere a războiului cu drone pe teritoriul Rusiei , inclusiv asupra infrastructurii de securitate, după ce o dronă rusească a avariat la Kiev clădirea Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) , potrivit Mediafax . Mesajul vine de la comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , care vorbește despre o „ripostă simetrică” a Ucrainei. Într-o postare pe platforma X, Kubilius a susținut că Rusia „escaladează, apoi ucrainenii răspund cu măsuri în oglindă”, iar consecința ar fi că „KGB și GRU vor aștepta ca o dronă ucraineană să ajungă în birourile lor”. Oficialul european folosește denumirile KGB și GRU ca referințe generice la serviciile de informații rusești, notează articolul. Contextul: atacul asupra sediului SBU și reacțiile europene Declarația comisarului european este legată de un atac rusesc asupra centrului Kievului, în urma căruia o dronă a lovit clădirea SBU și a provocat pagube. Informația despre avarierea sediului este atribuită de Mediafax publicației Ukrainska Pravda. În același context, José Manuel Pinto Teixeira, fost ambasador al Uniunii Europene în Ucraina, a declarat că Ucraina ar avea dreptul să răspundă prin acțiuni similare la Moscova, după atacurile rusești asupra centrului Kievului. Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a condamnat atacul asupra sediului SBU și a acuzat Rusia că ignoră normele dreptului internațional și riscurile pentru obiectivele de patrimoniu cultural. Ce semnal transmite Bruxellesul Mesajul lui Kubilius indică o așteptare, la nivelul conducerii europene pe zona apărării, că războiul cu drone poate lovi tot mai direct ținte instituționale, nu doar infrastructură energetică sau militară. În postarea citată, comisarul a legat această logică a „măsurilor în oglindă” de efecte deja vizibile în Rusia, precum distrugerea unor rafinării și perturbarea zborurilor internaționale. Separat, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a cerut partenerilor internaționali ai Ucrainei să crească presiunea asupra Rusiei după lovitura asupra clădirii centrale a SBU. [...]
Benjamin Netanyahu a catalogat Qatarul drept „stat ostil”, într-o declarație care riscă să complice rolul Doha în dosarele regionale, inclusiv finanțarea pentru Gaza și discuțiile de încetare a focului cu Hamas, potrivit Al Jazeera . În același mesaj, premierul israelian a respins acuzațiile privind presupuse legături ale guvernului său cu Qatar, pe care le-a numit „un mare bluff”. Publicația notează că Netanyahu a părut, totodată, să apere finanțarea oferită de Doha pentru Gaza. Declarațiile vin la aproape un an după ce Israelul a atacat Qatarul în timpul negocierilor pentru un armistițiu cu Hamas, în contextul în care Qatarul a avut un rol în aceste discuții, conform informațiilor din material. De ce contează Etichetarea Qatarului ca „stat ostil”, în paralel cu apărarea finanțării pentru Gaza, introduce un semnal politic contradictoriu care poate afecta funcționarea canalelor de negociere și coordonare în regiune. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre eventuale măsuri concrete care ar urma acestei poziționări. [...]
Disputa politică din SUA asupra etichetei de „război” riscă să complice mandatul și controlul asupra operațiunilor militare în conflictul cu Iranul, pe fondul reluării luptelor în zona strâmtorii Ormuz , potrivit Mediafax . Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că nu ar numi situația „un război”, argumentând că „în acest moment, nu există tiruri active”, deși a admis că au existat zone în care confruntările au reizbucnit. El a mai spus că operațiunile majore de luptă au durat aproximativ șase săptămâni, declarațiile fiind făcute joi, într-o conferință de presă la Casa Albă. Întrebat dacă războiul cu Iranul se va încheia până la alegerile legislative de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie, Vance a evitat să ofere un termen. Într-un răspuns separat, vicepreședintele a spus că întrebarea despre finalul conflictului echivalează cu întrebarea „când vor înceta iranienii să mai tragă în nave” și a adăugat că nu știe răspunsul, sugerând că „ar trebui să-i întrebați pe iranieni”. Sanders: „Explicați-le asta familiilor militarilor uciși” Senatorul independent Bernie Sanders a criticat public formularea lui Vance, invocând pierderile umane. În mesajul publicat pe rețeaua X, Sanders a amintit de militarii americani uciși și de victimele din regiune. „JD Vance a spus că ceea ce se întâmplă în Iran nu este un război. Vă rog să explicați asta familiilor celor 19 militari americani care și-au pierdut viața sau miilor de oameni care au fost uciși în regiune.” Trump susține linia Casei Albe: „conflict militar”, nu „război” Președintele Donald Trump a susținut vineri poziția lui Vance, descriind confruntarea drept un „conflict militar”, nu un război. Trump a argumentat că operațiunile americane au fost intermitente și că Statele Unite nu au trimis trupe terestre în Iran. Context: șase luni de confruntări și tensiuni în strâmtoarea Ormuz Conform informațiilor prezentate, conflictul dintre SUA și Iran a început pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat primele atacuri asupra Iranului. În cele peste șase luni scurse de atunci, SUA și Israelul au atacat ținte din Iran, iar Teheranul a ripostat prin lovituri asupra unor obiective americane și ale aliaților SUA din regiune. După o perioadă de relativă acalmie, luptele s-au intensificat din nou în ultimele zile, inclusiv în zona strategică a strâmtorii Ormuz. [...]
Parchetul European își extinde cooperarea cu China pe dosare financiare , după ce EPPO și Procuratura Supremă a Poporului din Republica Populară Chineză au semnat un acord care stabilește modalitățile practice de colaborare judiciară, potrivit news.ro . În centrul înțelegerii este întărirea capacității de a investiga și recupera active în cazuri care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Acordul a fost semnat de procurorul-șef european Laura Codruța Kövesi și de procurorul general al Chinei, Ying Yong. Documentul vizează cooperarea „în conformitate cu cadrele juridice aplicabile”, cu accent pe combaterea grupărilor de criminalitate organizată, a spălării banilor și a corupției, precum și pe creșterea eficienței recuperării activelor provenite din activități ilicite. Ce prevede înțelegerea și de ce contează Parchetul European arată că obiectivul este intensificarea cooperării în special în dosare cu impact direct asupra bugetului UE și asupra fluxurilor financiare asociate acestuia. În practică, miza este facilitarea schimbului de informații și a coordonării între autorități în anchete cu componentă transfrontalieră, inclusiv atunci când traseul banilor sau al activelor ajunge în afara Uniunii. Plan de acțiune 2026–2028 Angajamentul comun este dublat de un plan de acțiune pentru perioada 2026–2028, care, potrivit EPPO, ar urma să contribuie la dezvoltarea unor practici eficiente de cooperare în domeniile vizate de acord. Context: rolul EPPO EPPO este parchetul independent al Uniunii Europene, responsabil de investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE. [...]
Costurile războiului împotriva terorismului au împins SUA din excedent bugetar în datorie de peste 40 de trilioane de dolari , iar această povară a accelerat erodarea prestigiului și a coeziunii interne, argumentează o analiză preluată de Digi24 dintr-un comentariu semnat de Gerard Baker , publicat în The Times . Miza, dincolo de bilanțul istoric la 25 de ani de la 11 septembrie, este una economică și de guvernanță: cum deciziile luate după atacuri au schimbat traiectoria finanțelor publice și a încrederii în instituții. În lectura autorului, 11 septembrie 2001 a fost un moment de cotitură recunoscut imediat, dar efectele pe termen lung au fost subestimate. Atacurile au declanșat o succesiune de decizii care „au coborât America” de pe poziția de supremație globală, i-au diminuat puterea și prestigiul și au slăbit unitatea internă, lăsând țara „mai slabă și mai fragilă”. De la „momentul unipolar” la deficite și datorie record Analiza pornește de la contextul de dinainte de atacuri: SUA trăiau ceea ce era numit „momentul unipolar”, iar dezbaterea politică internă era dominată de o temă economică – ce să facă Washingtonul cu excedentul fiscal anticipat. După 11 septembrie, răspunsul militar inițial (Afganistan) a generat o unitate internă și externă, inclusiv prin invocarea articolului 5 al NATO. Punctul de inflexiune, în argumentația lui Baker, a fost redirecționarea atenției și resurselor către Irak, decizie care a devenit posibilă politic în climatul de insecuritate creat după atacuri. Consecința economică, așa cum este descrisă în text, a fost o escaladare a costurilor până la niveluri „fără precedent”: pierderi umane: peste 7.000 de vieți americane și 1.500 de vieți ale aliaților, plus „sute de mii” de civili; costuri financiare și economice: estimări care „pornesc de la câteva trilioane de dolari” în cheltuieli directe și indirecte; transformarea excedentului bugetar în deficite acumulate în deceniile următoare, până la o datorie publică a SUA „de peste 40 de trilioane de dolari”. Costul reputațional și efectul asupra încrederii în instituții Dincolo de bani, autorul susține că războiul din Irak a erodat autoritatea guvernului SUA atât intern, cât și extern, a diluat sprijinul internațional inițial și a afectat legitimitatea întregului efort militar, inclusiv prin episoade precum scandalul de la închisoarea Abu Ghraib. În plan intern, textul leagă „dauna morală și politică” de scăderea încrederii în conducerea americană și în instituții, invocând, între altele, manipularea informațiilor secrete privind armele de distrugere în masă și rolul unei părți a presei care s-a aliniat afirmațiilor administrației. În aceeași logică, criza financiară din 2008 și lipsa de răspundere pentru cei considerați vinovați au amplificat neîncrederea, inclusiv față de corporații. Autorul descrie apoi degradarea regulilor discursului politic și apariția unei realități „modelate de partizanat”, în care respectul pentru adevăr și „realitatea obiectivă” se erodează. Ce rămâne din puterea SUA, potrivit analizei Comentariul nu susține că SUA ar fi încetat să fie o putere dominantă și nici că 11 septembrie ar fi fost un „triumf” pentru inamicii Americii: sunt menționate succese precum neutralizarea rapidă a amenințării din Afganistan, eliminarea a mii de teroriști, uciderea lui Osama bin Laden și înlăturarea regimului lui Saddam Hussein. Concluzia de fond rămâne însă că, în bilanțul de 25 de ani, costurile – inclusiv cele bugetare și cele de încredere publică – au contribuit la slăbirea capacității SUA de a fi percepută drept „lider absolut”. Textul este prezentat ca analiză/opinie; unele evaluări sunt formulate explicit ca judecăți ale autorului, nu ca fapte verificate independent. [...]
Discuțiile dintre Kremlin și emisarii SUA au inclus și teme economice, semn că Washingtonul și Moscova testează un cadru mai larg decât un armistițiu , însă fără indicii de progres concret pe dosarul Ucrainei, potrivit The Jerusalem Post , care citează relatări Reuters. Președintele rus Vladimir Putin a avut sâmbătă o întâlnire de peste trei ore cu doi emisari americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, descrisă de consilierul Kremlinului Yuri Ușakov drept „foarte utilă”. Ușakov a spus că cei doi au prezentat „o serie de idei” privind posibile căi către o înțelegere, fără să ofere detalii și fără să indice vreun „breakthrough”. Dincolo de Ucraina: „proiecte majore” și subiecte economice pe agendă Un element cu potențial impact economic este că, potrivit lui Ușakov, discuțiile „au depășit un simplu schimb de opinii” despre război și au intrat „în detaliu” și pe: „probleme economice”; „potențiale proiecte majore, reciproc avantajoase” ruso-americane. În aceeași notă, emisarul lui Putin pentru investiții, Kirill Dmitriev, a scris ulterior pe X (fost Twitter) că vizita a fost una „importantă” pentru pace. Dmitriev și Ușakov au participat la întâlnire. Fără reacție publică din partea emisariilor SUA, urmează discuții la Kiev Nu a existat un comentariu public din partea lui Witkoff și Kushner. Cei doi au plecat din Moscova la scurt timp după discuții și urmau să se întâlnească duminică, la Kiev, cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Putin a lăudat, în declarații televizate la începutul întâlnirii, eforturile președintelui american Donald Trump de a opri războiul. Trump a sugerat vineri că SUA ar avea o propunere nouă pentru încheierea conflictului, fără să ofere detalii. „Pauză” de lovituri asupra Kievului și escaladarea atacurilor la distanță Kremlinul a transmis că Putin ar fi ordonat armatei ruse să nu lovească Kievul timp de trei zile, pe durata deplasării emisariilor americani, potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov. Contextul imediat rămâne însă unul de intensificare a atacurilor la distanță: în ultimele 10 zile, Rusia a lovit capitala ucraineană cu rachete și drone, inclusiv sediul SBU, iar Ucraina a atacat rafinării, terminale petroliere și depozite ale retailerului online Wildberries, pentru a crește costurile războiului pentru Moscova. Zelenski a spus că Ucraina ar fi pregătită să se abțină de la lovituri asupra Moscovei până luni. Miza reală: poziții încă incompatibile Articolul notează că diferența dintre pozițiile Rusiei și Ucrainei rămâne foarte mare. O sursă apropiată Kremlinului, citată de Reuters, a afirmat că Putin ar urmări în continuare capturarea de teritorii și că nu ar exista șanse de acord asupra liniei frontului până la „securizarea” restului regiunii Donețk, estimată de aceeași sursă ca posibilă până la finalul anului — evaluare pe care analiști militari occidentali o consideră puțin probabilă, având în vedere ritmul lent al avansului rus. În paralel, Kremlinul a reiterat că poziția enunțată de Putin în urmă cu doi ani — cedarea de către Ucraina a întregului teritoriu a patru regiuni revendicate de Rusia și renunțarea la planul de aderare la NATO — rămâne „de neclintit”. [...]
