Știri
Știri din categoria Externe
Rebelii Houthi pregătesc un sistem de „taxare” a navelor în Bab el-Mandeb, riscând să scumpească și să întârzie transporturile de energie și mărfuri; potrivit HotNews, ministrul Informațiilor din Yemen spune că serviciile secrete au confirmat implicarea directă a consilierilor din Garda Revoluționară Islamică a Iranului (IRGC) în proiectarea mecanismului.
Planul ar urma să vizeze strâmtoarea Bab el-Mandeb, la intrarea în Marea Roșie, o rută considerată crucială pentru livrările de țiței către piața internațională, mai ales în contextul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz. Informațiile sunt relatate de Euronews, citat de HotNews.
Ministrul yemenit Moammar al-Eryani descrie inițiativa drept o încercare de a transforma unul dintre cele mai strategice coridoare maritime într-o sursă constantă de finanțare pentru activitățile militare ale miliției Houthi. El afirmă că evaluarea se bazează pe „informații confirmate” obținute recent.
Potrivit declarațiilor sale, implicarea IRGC ar include participarea la „cadrul tehnic și administrativ” al proiectului și crearea unei entități specializate care să colecteze plăți de la companiile de transport maritim și de la navele comerciale.
În material se arată că Bab el-Mandeb a devenit o rută și mai importantă pentru livrările de țiței după ce atacurile și amenințările Teheranului au blocat exporturile de energie din Golf prin Strâmtoarea Ormuz. În acest context, o eventuală „monetizare” a trecerii prin Bab el-Mandeb ar putea amplifica volatilitatea și riscul de perturbări pe piețele energetice.
În paralel, atacurile Houthi asupra navelor cu legături cu Israelul în Marea Roșie și Golful Aden au dus deja la o scădere puternică a volumului de mărfuri, pe fondul războiului dintre Israel și Hamas, multe nave fiind nevoite să ocolească pe la sudul Africii.
Săptămâna trecută, Houthi (Ansar Allah) au anunțat o blocadă maritimă asupra Arabiei Saudite și și-au asumat ulterior atacuri care au vizat petroliere saudite și infrastructură petrolieră, potrivit aceleiași relatări. HotNews notează că, deși Houthi nu controlează coasta Yemenului de-a lungul strâmtorii Bab el-Mandeb, ei dețin teritorii la mai puțin de 100 de kilometri de zonă.
Materialul mai consemnează că blocada a pus în pericol capacitatea Arabiei Saudite de a exporta „milioane de barili de țiței pe zi”, iar Riadul a răspuns cu atacuri aeriene asupra pozițiilor rebelilor. Separat, este menționat că SUA și Arabia Saudită au lansat miercuri atacuri asupra membrilor unei alianțe paramilitare din Irak care include grupări proiraniene, alianța anunțând cel puțin 20 de morți.
Recomandate
Serghei Lavrov a respins ideea unor concesii ale Moscovei și a acuzat Occidentul că urmărește „dezmembrarea” Rusiei , într-un nou mesaj care întărește linia dură a Kremlinului privind condițiile pentru negocieri și face mai improbabil un armistițiu pe termen scurt, potrivit Kyiv Post . Ministrul rus de Externe a susținut că „întregul Occident” s-ar fi „unit împotriva Rusiei” și că guvernele occidentale ar folosi Ucraina pentru a slăbi Moscova. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției ruse de stat TASS . Lavrov a afirmat că progresele recente ale Ucrainei pe câmpul de luptă ar fi fost posibile datorită sprijinului aliaților Kievului și a acuzat statele occidentale că ar spera să „dezmembreze” Rusia și să întoarcă populația împotriva conducerii. În același timp, partenerii Ucrainei au spus în mod constant că asistența militară are scopul de a ajuta țara să se apere în fața invaziei ruse, notează articolul. Pe componenta de negociere, Lavrov a acuzat Occidentul că ar transmite „ultimatumuri” Moscovei pentru încheierea războiului și a indicat că Rusia nu este dispusă să facă concesii. El a spus că Rusia ar trebui să-și dezvolte „o mânie sănătoasă” în politica externă, fără „isterie”. Mesaj către flancul estic și tema nucleară Separat, Lavrov a descris statele baltice drept „principalele focoase” ale Occidentului împotriva Moscovei. El a criticat discuțiile din regiune despre restricții privind o posibilă desfășurare de arme nucleare, prezentându-le ca o amenințare suplimentară la adresa Rusiei. De ce contează: semnal de blocaj pe armistițiu În contextul discuțiilor despre oprirea luptelor, Lavrov a reiterat că Moscova nu ar accepta un armistițiu pe actuala linie a frontului ca precondiție pentru negocieri, invocând faptul că Rusia ar fi fost „înșelată” în timpul discuțiilor eșuate din 2022. Potrivit lui Lavrov, Rusia rămâne „deschisă” negocierilor, dar doar dacă acestea includ „propuneri sensibile” și „oameni rezonabili” de partea ucraineană. El a mai spus că Moscova nu va lua „pe nimeni pe cuvânt” și a respins din nou ideea unui armistițiu înaintea negocierilor, făcând trimitere la discuțiile de la Istanbul din primele luni ale războiului. [...]
Venezuela a convocat ambasadorul Iranului și a transmis o notă de protest, un semnal de tensiune diplomatică ce poate afecta cooperarea bilaterală construită în jurul energiei și al livrărilor de bunuri strategice , potrivit Agerpres . Ministerul venezuelean al Afacerilor Externe a anunțat, într-un comunicat publicat pe rețelele sociale, că ambasadorul iranian la Caracas a fost chemat pentru a i se înmâna „o notă de protest” după declarații considerate „disprețuitoare și inadecvate” la adresa instituțiilor și autorităților din Venezuela. Autoritățile venezuelene nu au precizat, la solicitarea AFP, care sunt declarațiile vizate. Totuși, potrivit unei înregistrări video care circulă online, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi ar fi spus, referindu-se la negocierile cu SUA, că Iranul „nu este Venezuela”. De ce contează: risc de fricțiuni într-un parteneriat cu miză energetică Episodul este relevant deoarece Caracas și Teheran au menținut, timp de decenii, o cooperare descrisă ca importantă, inclusiv prin acorduri în domenii precum petrochimia, exploatarea minieră, sănătatea și educația, ale căror detalii nu au fost făcute publice. În plan practic, relația a avut și o componentă de sprijin în perioade de criză pentru Venezuela. Agerpres amintește că, în 2020, Iranul a trimis 1,5 milioane de barili de benzină către Venezuela , care traversa o criză economică și nu își putea rafina propriul petrol. Context: repoziționarea Caracasului după reluarea relațiilor cu Washingtonul Materialul plasează tensiunea într-un context politic mai larg: după capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie, de armata americană, președinta interimară Delcy Rodriguez a reluat relațiile diplomatice cu Washingtonul, rupte în 2019, și guvernează sub presiune americană. În acest cadru, observatori citați de Agerpres vorbesc despre o „tutelă americană”, iar negocieri între putere și opoziție ar urma să înceapă la 1 august, sub supervizare americană. [...]
Un cutremur de 6,8 a avariat un mall din Kumamoto, iar autoritățile investighează o explozie surprinsă pe cameră auto , în timp ce operațiunile de salvare continuă, potrivit CNN . Seismul a lovit prefectura Kumamoto , în Japonia, iar echipele de intervenție acționează la un centru comercial descris ca fiind „parțial prăbușit”. În paralel, autoritățile analizează circumstanțele unei explozii produse la mall, incident care apare înregistrat de o cameră de bord (dashcam). Potrivit aceleiași surse, cutremurul a provocat moartea „a mai mult de o duzină” de persoane, informație atribuită premierului japonez Sanae Takaichi . CNN nu oferă, în materialul video, un bilanț mai detaliat sau date despre cauza probabilă a exploziei. Din perspectiva impactului operațional, cazul ridică două urgențe simultane pentru autorități: căutare-salvare într-o clădire avariată structural și investigarea unui eveniment secundar (explozia) care poate complica accesul, securizarea perimetrului și evaluarea riscurilor pentru populație. În lipsa unor concluzii oficiale prezentate în material, rămâne de urmărit dacă ancheta va stabili o legătură directă între cutremur și explozie și ce măsuri vor fi impuse pentru siguranța clădirilor comerciale afectate din zonă. [...]
Vizita discretă a lui Benjamin Netanyahu la Casa Albă sugerează o relație tot mai complicată cu Donald Trump , potrivit Al Jazeera , care citează evaluările diplomaților Jeffrey Feltman și Michael Ratney. Cei doi spun că premierul israelian a ales un profil public redus la Washington pentru a evita un „moment Zelenskyy” cu președintele SUA — o referință la riscul unei confruntări sau umiliri publice în fața camerelor, care ar putea amplifica tensiunile politice și diplomatice. În interpretarea lor, această prudență indică faptul că relația Netanyahu–Trump a devenit „din ce în ce mai complicată”, ceea ce poate limita spațiul de manevră al Israelului în discuțiile cu administrația americană și poate crește incertitudinea privind coordonarea bilaterală pe dosare sensibile. Schimbul integral de opinii este disponibil în emisiunea „This is America” a Al Jazeera, menționează publicația. [...]
Atacul cu drone din Kyryliwka lovește infrastructura de control a ocupației ruse , după ce un oficial local al aparatului de supraveghere a comunicațiilor a fost ucis, potrivit Focus . Cazul indică faptul că, dincolo de ținte militare, sunt vizate și structuri care susțin administrarea și controlul informațional în teritoriile ocupate. Atacul ar fi avut loc în noaptea de 25 iulie, pe coasta Mării Azov, în localitatea Kyryliwka din regiunea Zaporojie, conform publicației finlandeze Verkkouutiset, citată de Focus. Persoana ucisă este identificată drept Mihail Ivanov , descris ca șef al unei instituții ruse din zona ocupată. Cine era oficialul ucis și ce rol avea instituția Ivanov conducea din mai 2023 biroul regional al Centrului principal de frecvențe radio al Rusiei în teritoriul ocupat, structură aflată în subordinea Roskomnadzor , autoritatea rusă de supraveghere a mass-media și comunicațiilor. Potrivit United24Media, citată de Focus, instituția monitorizează frecvențe radio, rețele de comunicații și infrastructură tehnică și ar avea un rol în cenzura internetului și controlul comunicațiilor în zonele ocupate. Țintele lovite și acuzațiile privind utilizarea militară Relatările menționate de Focus indică faptul că atacul a lovit complexele de agrement Aleon și Beluga din Kyryliwka. Platforma militară ucraineană Militarnyi susține, citând RIA Pivden, că aceste locații ar fi fost folosite militar de forțele ruse: în Aleon ar fi fost cazați ofițeri ruși; în Beluga ar fi fost prezenți membri ai serviciilor de securitate și comandanți de rang înalt. Bilanțul raportat de partea rusă Roskomnadzor a afirmat că, în atac, au murit și copiii minori ai lui Ivanov, iar soția sa ar fi fost rănită și transportată la spital. Separat, șeful administrației de ocupație instalate de Rusia, Evgheni Balițki, a declarat pe Telegram că au existat 19 victime, dintre care 12 morți, acuzând Kievul că ar fi vizat în mod deliberat civili. Informațiile despre ținte și bilanț provin din surse diferite citate de Focus și nu pot fi verificate independent pe baza materialului. [...]
Posibila licențiere a interceptoarelor Patriot pentru producție în Ucraina ar putea reduce presiunea pe stocurile globale , într-un moment în care disponibilitatea acestor rachete este deja afectată de cererea crescută, potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Donald Trump a acceptat să acorde Ucrainei licența pentru producția rachetelor interceptoare folosite de sistemul antirachetă Patriot. Zelenski a făcut afirmația după o întâlnire la Casa Albă, descrisă de el drept „foarte bună”, în urma căreia ar fi primit acordul pentru licențe. Dacă licența va fi acordată efectiv, Ucraina ar putea să-și suplimenteze producția internă de mijloace de apărare antiaeriană, pe care Kievul spune că le necesită „urgent”. De ce contează: blocajul de pe piața interceptoarelor Miza operațională este legată de faptul că sistemele Patriot sunt prezentate de Zelenski drept singurele eficiente împotriva rachetelor balistice rusești, iar liderul ucrainean a semnalat în acest an că stocul de interceptoare este pe terminate. În același timp, disponibilitatea la nivel mondial ar fi fost redusă de războiul Statelor Unite cu Iranul, care a consumat din numărul de interceptoare existente. În acest context, o eventuală producție locală în Ucraina ar putea diminua dependența de livrări externe și ar putea elibera o parte din presiunea asupra stocurilor internaționale, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, volum sau condițiile licenței. Ce s-a spus public și ce rămâne neclar Zelenski indicase inițial, într-o postare pe platforma X, o formulare mai prudentă, spunând doar că a „discutat despre” licențe și „alte câteva idei care ar putea ajuta”. Trump afirmase deja luna aceasta, la summitul NATO de la Ankara , că Ucraina va primi permisiunea de a produce intern rachetele pentru Patriot. Potrivit presei americane citate în material, întâlnirea de marți de la Casa Albă s-a desfășurat cu ușile închise și a durat aproximativ o oră. Ulterior, Trump a scris pe Truth Social că întrevederea a decurs „foarte bine”, iar Zelenski a avut o apreciere similară într-un interviu pentru Fox News. Materialul nu precizează dacă licența a fost deja emisă sau doar agreată la nivel politic, astfel că pașii concreți și termenul de implementare rămân, deocamdată, neconfirmați. [...]
