Știri
Știri din categoria Externe

Germania cere europenilor să preia mai mult din povara apărării, după ce Washingtonul a anunțat retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania, o mișcare care pune presiune operațională pe capacitatea Europei de a-și susține securitatea în cadrul NATO, potrivit Digi24.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a spus că „în cadrul NATO trebuie să devenim mai europeni pentru a continua să fim transatlantici”, argumentând că europenii trebuie „să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate”. Declarația a fost transmisă într-un comunicat distribuit prin canalul WhatsApp al Ministerului Apărării german, conform EFE și Agerpres.
Pistorius a susținut că Germania este „pe drumul cel bun”, indicând trei direcții: extinderea forțelor armate (Bundeswehr), achiziții „mai ample și mai rapide” de echipamente și construcția de infrastructură. Totodată, el a anunțat că va coordona viitoarele misiuni militare împreună cu „Grupul celor Cinci” (Franța, Italia, Polonia și Regatul Unit), alături de Germania.
Secretarul apărării din SUA, Pete Hegseth, a ordonat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, a relatat dpa, iar un purtător de cuvânt al Pentagonului a indicat că retragerea ar urma să se încheie în următoarele șase până la 12 luni.
Pistorius a estimat numărul actual al militarilor americani staționați în Germania la „aproape 40.000”. În același timp, el a subliniat că SUA și Germania au în continuare interese militare comune și că prezența trupelor americane în Europa, „și în special în Germania”, este „în interesul nostru și în interesul SUA”, într-o declarație pentru dpa.
Ministrul german a spus că decizia nu a fost neașteptată și a numit-o „previzibilă”. În paralel, el a indicat că Germania lucrează „îndeaproape cu americanii” în mai multe locații, inclusiv la Ramstein, Grafenwohr și Frankfurt, pentru „pace și securitate în Europa”, pentru Ucraina și pentru „descurajare comună”.
Digi24 notează, citând Reuters, că acesta este cel mai concret anunț de până acum al guvernului SUA privind reducerea prezenței militare în Europa, după luni de plângeri ale Washingtonului că regiunea nu face suficient pentru propria securitate și pentru a sprijini SUA în Iran.
Recomandate

Retragerea a 5.000 de militari americani din Germania pune presiune pe bugetele europene de apărare , iar NATO spune că încearcă să înțeleagă „detaliile” deciziei luate la Washington, potrivit Antena 3 . Mesajul Alianței leagă direct mișcarea de nevoia ca Europa să investească mai mult în apărare și să preia o parte mai mare din responsabilitățile de securitate. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a transmis pe platforma X că Alianța „lucrează” cu SUA pentru a înțelege decizia privind postura forțelor în Germania, după ce secretarul apărării american, Pete Hegseth , a ordonat retragerea a circa 5.000 de militari americani din această țară, notează Agerpres. Ce spune NATO: investiții mai mari și „o Europă mai puternică” În mesajul citat, Hart susține că ajustarea anunțată de SUA „subliniază necesitatea” ca Europa să continue să investească mai mult în apărare și să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea comună. În același context, oficialul NATO amintește că aliații au convenit să investească 5% din PIB la Summitul NATO de la Haga de anul trecut. „Această ajustare subliniază necesitatea ca Europa să continue să investească mai mult în apărare şi să îşi asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea noastră comună (...)” Hart mai afirmă că NATO rămâne încrezătoare în capacitatea de descurajare și apărare, pe măsură ce „trecerea către o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic” continuă. Calendarul retragerii și justificarea Pentagonul ui Pentagonul a anunțat că SUA vor retrage aproximativ 5.000 de soldați din Germania în următorul an, iar finalizarea ar urma să aibă loc în „șase până la douăsprezece luni”, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt Sean Parnell, citate în material. Motivarea oficială a Pentagonului este că decizia vine în urma unei „analize amănunțite” a poziției forțelor americane în Europa și reflectă cerințele teatrului de operațiuni și condițiile din teren. Context politic invocat în material Antena 3 mai relatează că decizia vine după ce președintele Donald Trump l-a criticat dur pe cancelarul german, pe fondul reacțiilor acestuia legate de războiul din Iran. În același context, este menționat că Friedrich Merz a spus că SUA sunt „umilite” de Iran și a acuzat oficiali americani că intră într-un război fără o strategie clară. Pentru moment, NATO spune doar că încearcă să clarifice „detaliile” deciziei americane, fără a anunța măsuri concrete de compensare a retragerii în Germania. [...]

Donald Trump a legat public, în cheie de glumă, ideea unei acțiuni militare împotriva Cubei de războiul din Iran, în aceeași zi în care a semnat un ordin executiv de înăsprire a sancțiunilor împotriva Havanei , potrivit Stirile Pro TV . Mesajul, chiar dacă prezentat ca ironie, vine pe fondul unei escaladări pe linie de reglementare – sancțiuni și restricții – cu potențial impact direct asupra băncilor și companiilor care fac afaceri cu statul cubanez. Declarațiile au fost făcute vineri, când Trump a spus că SUA ar „prelua aproape imediat” Cuba, sugerând că forțele americane ar putea acționa „în drum înapoi” din conflictul din Orientul Mijlociu. În relatarea citată de Știrile Pro TV, Trump a descris inclusiv un scenariu cu portavionul USS Abraham Lincoln , afirmând că liderii cubanezi „vor spune: Vă mulțumim foarte mult, ne predăm”, în timp ce publicul a râs, iar el „părea să zâmbească ironic”. Sancțiunile, partea cu efecte concrete Dincolo de componenta retorică, aceeași zi a adus o decizie formală: un ordin executiv care extinde sancțiunile SUA împotriva guvernului cubanez și a entităților afiliate. Potrivit materialului, noile măsuri urmăresc să intensifice presiunea asupra Havanei „în plină criză economică” și includ: țintirea băncilor străine care colaborează cu guvernul cubanez; restricții în materie de imigrație ; sancțiuni pentru persoane și entități implicate în energie, minerit și alte sectoare ale insulei; sancțiuni pentru persoane considerate vinovate de „ încălcări grave ale drepturilor omului ”. Trump a motivat măsurile prin faptul că insula ar reprezenta „o amenințare extraordinară” pentru securitatea națională a Statelor Unite, notează Știrile Pro TV. Context: embargou vechi, blocaj petrolier nou și negocieri în paralel SUA au un embargou asupra Cubei din 1962 , iar Washingtonul „nu-și ascunde dorința” de schimbare de regim la Havana, mai arată materialul. În plus, din ianuarie ar fi fost impus un blocaj petrolier , fiind autorizată de atunci sosirea „unui singur petrolier rus”. În același timp, în pofida tensiunilor, cele două țări sunt în negocieri: discuții ar fi avut loc pe 10 aprilie la Havana, la nivel diplomatic înalt, inclusiv o întâlnire cu Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul lui Raul Castro, potrivit informațiilor preluate de Știrile Pro TV. De ce contează Pentru mediul economic, semnalul relevant nu este gluma despre „preluare”, ci extinderea sancțiunilor : acestea pot crește riscul de conformare (respectarea reglementărilor) pentru bănci și firme din afara SUA care au relații cu entități cubaneze, în special în sectoarele menționate. Materialul nu oferă detalii despre calendarul aplicării sau despre lista completă a entităților vizate. [...]

SUA reduc prezența militară din Germania cu 5.000 de soldați , o mișcare care readuce efectivele americane din Europa la niveluri apropiate de cele de dinainte de 2022 și amplifică presiunea Washingtonului ca europenii să-și asume rolul principal în securitatea continentului, potrivit Reuters . Pentagonul a anunțat vineri că retragerea va fi finalizată în următoarele 6–12 luni. Germania găzduiește aproximativ 35.000 de militari americani activi, mai mulți decât oriunde altundeva în Europa. Retragerea, legată de tensiunile politice pe tema războiului din Iran Decizia vine pe fondul deteriorării relației dintre președintele Donald Trump și cancelarul german Friedrich Merz , în contextul războiului din Iran. Trump a amenințat anterior în această săptămână cu o reducere a trupelor după un schimb de replici cu Merz, care a spus că iranienii „umilesc” SUA în discuțiile pentru încheierea conflictului și că nu vede ce strategie de ieșire urmărește Washingtonul. Un oficial de rang înalt din Pentagon, care a vorbit sub protecția anonimatului, a calificat retorica germană recentă drept „nepotrivită și nefolositoare” și a spus că președintele „reacționează pe bună dreptate” la aceste remarci. Ce unități sunt afectate și ce se schimbă în planurile SUA Potrivit oficialului american, retragerea include două elemente operaționale importante: o brigadă de luptă aflată acum în Germania va fi scoasă din țară; un batalion de artilerie cu rază lungă, pe care administrația Biden plănuia să înceapă să-l desfășoare în Germania mai târziu în acest an, nu va mai fi desfășurat. Oficialul a mai spus că reducerea va readuce nivelul trupelor americane din Europa la aproximativ nivelul de dinainte de 2022, înainte ca invazia Rusiei în Ucraina să ducă la o consolidare a prezenței SUA decisă de președintele de atunci, Joe Biden. Context: presiune asupra aliaților și semnal către NATO Reuters notează că administrația Trump își prezintă decizia și ca parte a efortului de a face din Europa principalul furnizor de securitate pe continent, însă măsura este și un semnal că Washingtonul este dispus să reacționeze dur la ceea ce percepe drept lipsă de loialitate din partea aliaților. În același registru, Reuters a relatat anterior despre un e-mail intern al Pentagonului cu opțiuni de sancționare a unor aliați NATO considerați insuficient de sprijinitori ai operațiunilor SUA în războiul cu Iranul, inclusiv ideea suspendării Spaniei din NATO. Separat, oficiali militari germani citați de Reuters au spus că anunțul lui Trump de miercuri privind revizuirea nivelului trupelor din Germania i-a surprins, invocând întâlniri pe care le-au descris drept constructive la Pentagon în aceeași zi. Ei susțin că Germania a sprijinit mai mult decât alți aliați efortul SUA în Iran, inclusiv prin permiterea folosirii bazelor și a survolurilor, și amintesc că în Germania se află și marele spital militar american din Landstuhl. [...]

Noile sancțiuni anunțate de Trump ridică riscul pentru companiile non-americane care fac afaceri cu Cuba , după ce un decret prezidențial extinde țintele către „sectoare largi” ale economiei cubaneze, potrivit Mediafax . Havana acuză Washingtonul de „pedeapsă colectivă”, pe fondul deteriorării situației economice de pe insulă. În decretul emis vineri, președintele SUA spune că va impune sancțiuni persoanelor implicate în zone extinse ale economiei cubaneze, într-o încercare de a crește presiunea asupra autorităților de la Havana, notează The Guardian, citat de Mediafax. Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodríguez , a calificat măsurile drept o „pedeapsă colectivă” și a transmis, într-o postare pe X, că autoritățile cubaneze „resping ferm recentele măsuri coercitive unilaterale” adoptate de guvernul SUA. Ce vizează ordinul și de ce contează pentru mediul de afaceri Ordinul îl are în vedere pe oricine este cunoscut ca „activează sau a activat” în mai multe sectoare ale economiei cubaneze, dar și oficiali cubanezi acuzați de „încălcări grave ale drepturilor omului” sau de corupție. Concret, sunt menționate: sectorul energetic; apărarea și materialele conexe; metalele și mineritul; serviciile financiare; securitatea; „orice alt sector al economiei cubaneze”. Jeremy Paner, fost investigator în domeniul sancțiunilor la Oficiul de Control al Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA, a spus că măsura este cea mai semnificativă pentru companiile non-americane de la începutul embargoului SUA împotriva Cubei , „acum câteva decenii”. Context: presiune economică și tensiuni politice Materialul arată că situația economică a Cubei s-a înrăutățit după ce Washingtonul a impus, în ianuarie, un blocaj asupra combustibilului, iar de atunci „doar un singur petrolier rus” a reușit să treacă. În același timp, penuria de aprovizionare și întreruperile de curent au devenit obișnuite, iar turismul – descris ca fiind cândva cea mai profitabilă industrie a Cubei – „a scăzut dramatic”. În paralel cu anunțul sancțiunilor, Trump a sugerat din nou, într-un discurs în Florida, că SUA ar putea lansa operațiuni împotriva Cubei, în timp ce la Havana a avut loc o manifestație de 1 mai în fața ambasadei americane. Sancțiunile vin, totuși, pe fondul unor eforturi de dialog: potrivit materialului, oficiali americani de rang înalt au vizitat insula pentru discuții în aprilie. [...]

Planul Pentagonului de a retrage circa 5.000 de militari din Germania deschide o perioadă de incertitudine operațională pentru una dintre cele mai importante platforme logistice ale SUA în Europa, într-un moment în care relația Washington–aliați este deja tensionată, potrivit Știrile Pro TV . Oficiali de rang înalt ai Departamentului Apărării, citați de CBS News, au spus că retragerea ar urma să fie un semnal al nemulțumirii președintelui Donald Trump față de nivelul de sprijin oferit de aliații europeni în războiul dintre SUA și Iran. Același efectiv este menționat și într-un articol publicat de The Wall Street Journal. Ce înseamnă retragerea pentru dispozitivul SUA din Germania Germania rămâne un nod central pentru operațiunile americane: găzduiește sediile Comandamentului European al SUA și ale Comandamentului pentru Africa, iar baza aeriană Ramstein este descrisă ca un punct-cheie pentru operațiunile americane. Conform cifrelor Departamentului Apărării, în decembrie anul trecut erau în Germania: peste 36.000 de soldați în serviciu activ; aproape 1.500 de rezerviști; 11.500 de civili. Japonia este singura țară străină cu o prezență mai mare a trupelor americane. Calendar și unități vizate: 6–12 luni, cu redistribuiri Purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat că retragerea va avea loc în următoarele șase până la 12 luni. Potrivit oficialilor din domeniul apărării, o parte dintre forțele retrase din Europa s-ar putea întoarce în SUA și apoi ar putea fi dislocate în străinătate, în cadrul unui efort de concentrare pe prioritățile Pentagonului pe teritoriul SUA și în regiunea Indo-Pacific. Retragerea va afecta o echipă de luptă de brigadă din Germania, după ce numărul acestor echipe în Europa crescuse după invazia Rusiei în Ucraina. Totodată, un batalion de artilerie cu rază lungă de acțiune, care urma să fie dislocat în Germania mai târziu în acest an, va fi redistribuit. „Această decizie vine în urma unei analize aprofundate a poziției forțelor Departamentului în Europa și ține cont de cerințele teatrului de operațiuni și de condițiile de pe teren”, a declarat Parnell, într-un comunicat. Ce nu se schimbă: evacuarea medicală prin Landstuhl Oficialii au precizat că retragerile nu vor afecta transportul trupelor rănite la Centrul Medical Regional Landstuhl din Germania, cel mai mare spital american din străinătate, care a îngrijit militari răniți în urma atacurilor iraniene. Context politic: fricțiuni în NATO și presiune pe aliați Decizia apare pe fondul unor tensiuni mai ample între Donald Trump și aliați din NATO, care au evitat să se alăture direct războiului SUA cu Iranul și s-au confruntat cu prețuri mai mari la energie, în urma întreruperii livrărilor de combustibil. În același context, Trump i-a criticat public pe cancelarul german Friedrich Merz și pe alți lideri NATO pentru lipsa implicării directe în campania militară a SUA împotriva Iranului. Merz a spus, potrivit materialului, că „americanii nu au în mod clar nicio strategie” privind Iranul și că SUA sunt „umilite” de negociatorii iranieni; ulterior, Trump a scris pe Truth Social că Merz „nu știe despre ce vorbește” și că „se amestecă în treburile celor care elimină amenințarea nucleară iraniană”. Merz a declarat miercuri că este în continuare în relații bune cu Trump. Materialul mai amintește că Trump a mai propus retragerea a mii de soldați din Germania spre finalul primului mandat, însă măsura a fost anulată de fostul președinte Joe Biden. De asemenea, o lege din 2023 îl împiedică pe președinte să retragă SUA din NATO fără aprobarea Congresului. [...]

Scepticismul public față de războiul cu Iranul se leagă de scumpiri și presiune pe bugetele gospodăriilor , potrivit unui sondaj citat de Al Jazeera , care arată că 61% dintre americani consideră că decizia SUA de a folosi forța militară împotriva Iranului a fost o greșeală. Sondajul Washington Post–ABC–Ipsos , publicat vineri, indică faptul că 36% dintre respondenți cred că atacarea Iranului a fost decizia corectă. În același timp, războiul – lansat de SUA și Israel la finalul lui februarie – este descris ca având efecte asupra economiei globale și ca alimentând temerile legate de costul vieții în SUA, pe fondul scumpirii energiei. Costul vieții, principalul canal prin care se vede impactul Întrebați dacă și-au schimbat comportamentul din cauza prețurilor mai mari la benzină, 44% dintre respondenți au spus că au redus deplasările cu mașina, iar 42% au declarat că au tăiat și din cheltuielile gospodăriei. În rândul celor cu venituri sub 50.000 de dolari pe an (aprox. 230.000 lei), proporțiile cresc la 56% (condus mai puțin) și 59% (reduceri de cheltuieli în gospodărie). În acest context, materialul notează și că aprobarea pentru președintele Donald Trump a coborât la noi minime, pe fondul frustrărilor alegătorilor legate de probleme economice și costul vieții. Percepția asupra succesului militar rămâne neconvingătoare Sondajul arată și o doză ridicată de incertitudine privind rezultatele operațiunilor: 39% spun că acțiunile militare ale SUA împotriva Iranului au fost „fără succes” până acum, 19% le consideră „cu succes”, iar 41% spun că este prea devreme pentru o evaluare. Al Jazeera mai consemnează că, deși pierderile în rândul forțelor americane sunt relativ reduse, impopularitatea războiului este comparată cu cea a războiului din Irak în 2006 (într-o perioadă de violențe accentuate) și cu cea a războiului din Vietnam la începutul anilor 1970. Polarizare politică: sprijin puternic în rândul republicanilor Sprijinul rămâne însă ridicat în rândul republicanilor: aproape 80% dintre alegătorii Partidului Republican spun că decizia de a ataca Iranul a fost corectă. Chiar și în acest grup, evaluarea succesului este împărțită: respondenții sunt divizați între cei care consideră operațiunile reușite și cei care spun că este prea devreme pentru concluzii. Un alt indicator politic relevant din sondaj: 46% dintre respondenți afirmă că decizia de a ataca Iranul este inconsistentă cu poziția pe care Trump a susținut-o în campanie, când promitea evitarea „războaielor externe inutile”. [...]