Știri
Știri din categoria Externe
Germania cere europenilor să preia mai mult din povara apărării, după ce Washingtonul a anunțat retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania, o mișcare care pune presiune operațională pe capacitatea Europei de a-și susține securitatea în cadrul NATO, potrivit Digi24.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a spus că „în cadrul NATO trebuie să devenim mai europeni pentru a continua să fim transatlantici”, argumentând că europenii trebuie „să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate”. Declarația a fost transmisă într-un comunicat distribuit prin canalul WhatsApp al Ministerului Apărării german, conform EFE și Agerpres.
Pistorius a susținut că Germania este „pe drumul cel bun”, indicând trei direcții: extinderea forțelor armate (Bundeswehr), achiziții „mai ample și mai rapide” de echipamente și construcția de infrastructură. Totodată, el a anunțat că va coordona viitoarele misiuni militare împreună cu „Grupul celor Cinci” (Franța, Italia, Polonia și Regatul Unit), alături de Germania.
Secretarul apărării din SUA, Pete Hegseth, a ordonat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, a relatat dpa, iar un purtător de cuvânt al Pentagonului a indicat că retragerea ar urma să se încheie în următoarele șase până la 12 luni.
Pistorius a estimat numărul actual al militarilor americani staționați în Germania la „aproape 40.000”. În același timp, el a subliniat că SUA și Germania au în continuare interese militare comune și că prezența trupelor americane în Europa, „și în special în Germania”, este „în interesul nostru și în interesul SUA”, într-o declarație pentru dpa.
Ministrul german a spus că decizia nu a fost neașteptată și a numit-o „previzibilă”. În paralel, el a indicat că Germania lucrează „îndeaproape cu americanii” în mai multe locații, inclusiv la Ramstein, Grafenwohr și Frankfurt, pentru „pace și securitate în Europa”, pentru Ucraina și pentru „descurajare comună”.
Digi24 notează, citând Reuters, că acesta este cel mai concret anunț de până acum al guvernului SUA privind reducerea prezenței militare în Europa, după luni de plângeri ale Washingtonului că regiunea nu face suficient pentru propria securitate și pentru a sprijini SUA în Iran.
Recomandate
Iran condiționează reluarea negocierilor cu SUA de deblocarea fondurilor și ridicarea blocadei navale , potrivit The Jerusalem Post , care citează o declarație a șefului securității iraniene, Mohsen Rezaei , preluată de Al Jazeera. Mesajul indică o încercare de a transforma discuțiile de încetare a războiului într-un pachet de măsuri cu efect imediat asupra capacității financiare și logistice a Teheranului. Condițiile transmise mediatorilor includ: încetarea războiului „pe toate fronturile”; deblocarea fondurilor iraniene înghețate; încetarea blocadei navale. Rezaei a spus că discuțiile cu mediatorii din Qatar și Pakistan continuă și că Teheranul așteaptă un răspuns de la președintele american Donald Trump. În același timp, oficialul iranian a susținut că ar fi în interesul Washingtonului să accepte termenii și a avertizat că amenințările SUA „nu vor produce progrese”, deoarece Iranul rămâne pregătit pentru un „război decisiv”. Informațiile sunt prezentate ca parte a unei știri în curs de dezvoltare, iar articolul nu oferă un răspuns oficial al părții americane sau detalii despre calendarul unei eventuale reluări a negocierilor. [...]
AfD pregătește o discuție despre reluarea gazului rusesc, un semnal politic cu potențial de a reaprinde presiunea pe politica energetică a Germaniei , potrivit Mediafax , care citează surse Reuters. Întâlnirea ar urma să aibă loc anul viitor, cel mai devreme în martie, și ar viza inclusiv Nord Stream , infrastructura de transport a gazelor rusești către Germania. Conform surselor citate, la discuții ar urma să participe Kirill Dmitriev , consilier apropiat al lui Vladimir Putin și șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, alături de copreședinții AfD, Alice Weidel și Tino Chrupalla. Organizatorii ar lua în calcul ca reuniunea să fie găzduită în Israel, Emiratele Arabe Unite sau India și speră la prezența unor reprezentanți din SUA, deși un înalt oficial american a declarat pentru Reuters că Steve Witkoff și Jared Kushner nu au fost informați despre summitul propus și nici nu au fost invitați. Condiția-cheie: un cadru de pace Rusia–Ucraina Întâlnirea ar urma să aibă loc doar dacă Rusia și Ucraina ajung mai întâi la un acord privind un cadru de pace, potrivit uneia dintre surse. În acest context, una dintre temele de pe agendă ar fi „posibila redeschidere” a gazoductelor Nord Stream. De ce contează: energie, costuri și o dezbatere care revine în forță Înainte de sancțiunile impuse Rusiei după invadarea Ucrainei în 2022, peste o treime din petrolul importat de Germania și mai mult de jumătate din gazele naturale importate proveneau din Rusia, notează Reuters. Materialul amintește că Germania a avut dificultăți în a depăși efectele opririi Nord Stream, conductele fiind grav avariate în exploziile din septembrie 2022. Weidel a susținut, într-un interviu acordat Reuters în iunie, încetarea boicotului asupra petrolului și gazelor rusești, argumentând că o astfel de schimbare ar putea sprijini economia germană „aflată în dificultate”. Obstacole politice și de securitate: opoziție internă și externă Reuters subliniază că orice astfel de întâlnire ar avea „în principal o valoare simbolică”, deoarece AfD nu se află la guvernare. Totuși, pregătirile indică o presiune în creștere asupra sistemului politic german, în condițiile în care partidele tradiționale refuză colaborarea cu AfD, iar formațiunea câștigă sprijin electoral. O eventuală reluare a importurilor de gaze rusești sau redeschiderea Nord Stream ar întâmpina opoziție puternică atât în Germania, cât și în rândul aliaților, mai ales în Europa de Est, potrivit aceleiași surse. Roderich Kiesewetter, parlamentar CDU, a avertizat că o astfel de întâlnire ar putea alimenta și în interiorul partidului său vocile favorabile reluării achizițiilor de gaze din Rusia. „AfD este de partea Rusiei și este dispus să trădeze atât Ucraina, cât și Germania. Rusia folosește energia, în special Nord Stream, ca armă hibridă în scopuri militare. Redeschiderea Nord Stream ar fi un dezastru pentru securitatea europeană și ar izola Germania.” În paralel, una dintre surse a spus că AfD ar urmări ca întâlnirea să transmită că partidul poate juca un rol în politica externă și să critice guvernul pentru lipsa unor măsuri suficiente împotriva prețurilor ridicate la energie. [...]
Macron semnalează că UE caută contracte pentru minerale strategice și GNL din Canada , într-un moment în care Washingtonul amenință cu represalii comerciale față de apropierea Bruxelles–Ottawa, potrivit Mediafax . Președintele francez Emmanuel Macron se află, de sâmbătă, într-o vizită la Saint-Pierre și Miquelon, colectivitate franceză de peste mări situată lângă provincia canadiană Newfoundland și Labrador. Duminică, el urmează să se întâlnească acolo cu premierul Canadei, Mark Carney , întâlnire pe care Macron a descris-o drept „un gest foarte puternic de prietenie”. În discuțiile cu jurnaliștii, Macron a respins ideea că vizita ar fi fost gândită ca un mesaj politic, afirmând că „nu ar trebui să fim atât de obsedați de transmiterea de mesaje” și invocând existența unor „prieteni apropiați” în regiune, inclusiv Canada. Mediafax notează că informațiile sunt relatate de Euronews. Miza economică: materii prime esențiale și gaz natural lichefiat Macron a indicat explicit interesul Franței și al Uniunii Europene pentru resursele Canadei, menționând: rezervele „substanțiale” de materii prime esențiale și elemente de pământuri rare; producția de gaz natural lichefiat (GNL). El a spus că Franța și UE vor căuta „contracte și acorduri” pentru a asigura aprovizionarea Europei cu minerale strategice și GNL. Contextul politic: criticile lui Trump și riscul de escaladare comercială Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a criticat întărirea relației dintre Canada și UE, în contextul în care Ursula von der Leyen a anunțat că Ottawa va deveni o țară asociată UE. Trump a catalogat ideea asocierii drept „ridicolă”, a numit Canada „un partener comercial groaznic” și a descris asocierea UE–Canada ca „un act ostil”. Potrivit aceleiași surse, Trump a amenințat că va impune „taxe vamale foarte severe” sau că va opri comerțul cu Europa pentru „multe produse”. Ce urmează Programul lui Mark Carney include un prânz de lucru cu Macron și o ceremonie de depunere de coroane de flori, urmate de declarații comune, după care premierul canadian se întoarce la Ottawa. Vizita lui Macron în teritoriile de peste mări se încheie luni, iar ulterior el urmează să meargă la New York pentru Adunarea Generală a ONU de săptămâna viitoare, unde, potrivit Mediafax, este de așteptat să fie semnat acordul de securitate al lui Trump privind Groenlanda. [...]
Donald Trump spune că Arcul de Triumf propus la Washington ar urma să fie integrat într-un complex militar , cu spații pentru drone, lunetiști și depozite de muniție, potrivit Adevărul . Mesajul mută proiectul din zona simbolică și urbanistică într-una cu implicații de securitate și, potențial, de autorizare și control instituțional. Într-o postare pe Truth Social , Trump afirmă că decizia ar fi fost luată „la insistența puternică a armatei Statelor Unite” și „din motive de securitate națională”. El susține că arcul ar urma să fie transformat într-un „complex militar de prim rang”, care să găzduiască și să permită „utilizarea rapidă” a unui număr mare de drone, precum și poziții pentru lunetiști „atât pe acoperiș, cât și în zonele din piață”, plus stocuri de muniție. Trump își justifică proiectul și printr-un argument de imagine: spune că, dintre „cele 59 de orașe și capitale importante”, Washington D.C. ar fi singurul fără arc de triumf și că noul monument ar urma să fie „de departe, cel mai mare dintre toate”. Dimensiuni și calendar: proiectul depășește modelul parizian Potrivit informațiilor reluate de publicație, Trump anunțase încă din februarie intenția de a construi un arc de triumf la Washington, inspirat de monumentul din Paris, și menționase atunci că va fi creat un comitet care să supravegheze proiectul. Monumentul planificat ar urma să aibă o înălțime de 76 de metri, peste Arcul de Triumf din Paris (aprox. 50 de metri), finalizat în 1836. Ideea a fost lansată pentru prima dată în octombrie anul trecut, iar presa americană i-a atribuit ulterior porecla „Arc de Trump”. Ce se știe despre design Adevărul notează că Trump a publicat pe Truth Social trei variante de design pentru arc, inclusiv una „bogat ornamentată cu aur”, un element asociat stilului său, prezent și în reamenajările Biroului Oval . În acest stadiu, detaliile privind amplasamentul exact, procedurile de aprobare și modul de implementare nu sunt prezentate în materialul citat, iar afirmațiile despre rolul militar al construcției provin din postarea lui Trump. [...]
Guvernul Meloni pregătește o înăsprire a regulilor în școli, cu efect direct asupra integrării elevilor străini : Italia vrea să interzică acoperirea feței în unitățile de învățământ și să introducă prin lege un plafon pentru numărul de elevi străini din fiecare clasă, potrivit Antena 3 . Măsura, anunțată de premierul Giorgia Meloni la un eveniment al organizației de tineret a partidului său, ar urma să fie prezentată „în curând” în ședința de guvern. În forma descrisă de Meloni, pachetul vizează atât reguli de conduită în școli, cât și condiții suplimentare pentru părinții elevilor străini care au dificultăți de integrare. Ce schimbări ar urma să intre în vigoare Potrivit declarațiilor citate, măsura ar include: stabilirea „prin lege” a unui număr maxim de elevi străini într-o clasă (fără ca premierul să indice un prag concret); obligația ca părinții elevilor străini care întâmpină „dificultăți majore de integrare” în sistemul școlar să învețe limba italiană; interzicerea purtării burka și niqab în școli, în cadrul unei reguli mai largi privind acoperirea feței. De ce contează: integrarea, mutată în zona de obligații Meloni și-a justificat inițiativa prin argumentul că integrarea funcționează când numărul copiilor care nu înțeleg limba italiană este redus, dar devine problematică atunci când acest număr crește semnificativ. „Dacă într-o clasă există un singur copil care nu înțelege limba italiană, acesta va reuși, probabil, să învețe limba și să se integreze rapid (...). Totuși, dacă numărul copiilor care nu înțeleg limba devine mare - sau chiar majoritar -, nu mai putem vorbi despre integrare, ci despre neglijență.” În privința interdicției privind acoperirea feței, premierul a legat-o de ideea de autonomie personală a elevelor. „Trebuie să mergi la școală cu fața descoperită, iar în Italia nimeni nu poate decide, în numele unei tradiții reale sau presupuse, că o tânără trebuie să se ascundă.” Context: ponderea elevilor fără cetățenie italiană Elevii care nu sunt cetățeni italieni reprezintă 11,6% din totalul celor înscriși în școlile din Italia, conform Fondazione ISMU , instituție de cercetare citată în material. Italia este descrisă ca una dintre țările europene cele mai expuse sosirilor de migranți, iar dezbaterile despre integrare, simboluri religioase și politici de imigrație rămân puternic polarizante. Ce rămâne neclar În acest moment, nu există în informațiile prezentate un prag numeric pentru „numărul maxim” de elevi străini per clasă și nici detalii despre criteriile după care ar fi stabilite „dificultățile majore de integrare” care declanșează obligația de a învăța limba italiană. Următorul pas indicat de Meloni este prezentarea măsurii în ședința de guvern. [...]
Lansarea unei rachete balistice de către Coreea de Nord menține riscul de escaladare în Asia de Nord-Est , într-un moment în care Phenianul își reafirmă public linia de consolidare a arsenalului nuclear. Potrivit news.ro , proiectilul a fost lansat duminică în mare, la est de Peninsula Coreeană, iar Japonia indică faptul că a căzut în afara zonei sale economice exclusive. Ministerul japonez al Apărării a transmis că obiectul lansat „pare să fi fost o rachetă balistică”, informație preluată de Reuters. La rândul său, Ministerul Apărării din Coreea de Sud a confirmat lansarea unui „proiectil neidentificat”. Postul public japonez NHK a relatat că proiectilul a căzut în afara zonei economice exclusive (ZEE) a Japoniei, adică dincolo de perimetrul maritim în care statul are drepturi economice speciale. Contextul imediat: tensiuni pe fondul dosarului nuclear și al exercițiilor militare Lansarea vine la o zi după ce Coreea de Nord a respins, printr-un comunicat difuzat de presa de stat, o rezoluție a agenției nucleare a ONU împotriva programului nuclear al Phenianului. Săptămâna trecută, Coreea de Nord a condamnat și un exercițiu naval condus de SUA, la care au participat Coreea de Sud și Japonia, desfășurat între 29 august și 10 septembrie în apropiere de Guam. Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, a acuzat vineri exercițiile militare conduse de SUA pentru tensiunile „tot mai grave” din Peninsula Coreeană și a spus că Phenianul nu își va schimba politica de consolidare a arsenalului nuclear. [...]
