Știri
Știri din categoria Externe
O majoritate a germanilor susține participarea la o misiune europeană în Strâmtoarea Hormuz, un semnal politic care poate influența deciziile Berlinului într-un moment în care una dintre cele mai importante rute comerciale maritime rămâne departe de o funcționare normală, potrivit Focus.
Datele provin din „Politbarometer” al ZDF: 57% dintre respondenți se declară pentru implicarea Germaniei într-un „angajament european” de securizare a strâmtorii, în timp ce 38% se opun. Sondajul a fost realizat de Forschungsgruppe Wahlen din Mannheim și este descris ca reprezentativ pentru populația cu drept de vot din Germania.
Strâmtoarea Hormuz este blocată de luni de zile, iar sursa o descrie drept una dintre cele mai importante rute comerciale din lume. Deși există „progrese politice” după un acord-cadru semnat între SUA și Iran, care ar urmări încheierea conflictului și redeschiderea rutei, o detensionare completă „nu este încă în vedere”. Primele nave au reușit să părăsească din nou Golful, însă specialiștii nu vorbesc despre o revenire la operațiuni regulate.
Sondajul indică un tipar politic pronunțat în interiorul Germaniei. Susținătorii Uniunii (CDU/CSU) și ai SPD sprijină „în mod deosebit de frecvent” participarea, iar la Verzi și FDP tot susținerea este majoritară.
Mai sceptici sunt simpatizanții Partidului Stângii (Die Linke). În rândul susținătorilor AfD, opiniile sunt împărțite, cu ponderi aproape egale pro și contra.
Datele au fost colectate telefonic și online în perioada 16–18 iunie 2026.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește restricții țintite la protecția temporară pentru ucraineni , într-un demers care ar putea schimba regulile de acces la drept de ședere și beneficii în UE pentru viitorii solicitanți, potrivit Adevărul . În discuție este inclusiv limitarea accesului pentru bărbații de vârstă militară, pe fondul preocupărilor că exodul afectează capacitatea Ucrainei de a se apăra. Propunerea vizează prelungirea mecanismului de protecție temporară pentru ucrainenii fugiți din calea războiului declanșat de Rusia, însă documentul transmis liderilor europeni de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , subliniază că măsurile trebuie concepute astfel încât să nu reducă resursele umane ale Ucrainei pentru apărare. Scrisoarea nu indică explicit cine ar urma să fie exclus, dar formularea a fost interpretată de mai multe publicații occidentale ca o referire la bărbații aflați la vârsta recrutării. Ce s-ar putea schimba, concret În prezent, Directiva privind protecția temporară le oferă ucrainenilor drept de ședere și acces la piața muncii, servicii medicale și educație, fără procedurile clasice de azil. Potrivit informațiilor citate în material, miniștrii de interne au analizat anterior propuneri susținute de Germania și alte state pentru limitarea accesului la procedura simplificată pentru cetățeni ucraineni cu vârste între 23 și 60 de ani. O altă opțiune aflată pe masa statelor membre, potrivit Euractiv (citat de Adevărul), este ca eventualele restricții să se aplice doar celor care vor solicita protecție pe viitor, fără a afecta drepturile persoanelor care beneficiază deja de acest statut. Context: presiune politică și revizuiri naționale ale sprijinului De la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022, peste 4,3 milioane de cetățeni ucraineni au primit protecție temporară în UE. În paralel, mai multe guverne au început să își ajusteze politicile: Polonia a redus o parte dintre beneficiile sociale acordate refugiaților ucraineni; Germania a modificat, din 2025, sistemul de asistență pentru noii veniți, care ar urma să primească ajutoare similare solicitanților de azil, mai mici decât prestațiile anterioare. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat în repetate rânduri că Ucraina are nevoie de mai mulți tineri „acasă”, în contextul continuării războiului. Calendar: decizie așteptată în iulie Mecanismul actual este valabil până la 4 martie 2027, însă Comisia Europeană pregătește deja cadrul pentru perioada următoare. O decizie la nivelul UE este așteptată în iulie; dacă nu se ajunge la consens, discuțiile ar putea fi reluate în septembrie, potrivit informațiilor din articol. [...]
NATO trece la o fază „orientată pe livrări” a sprijinului militar pentru Ucraina , pe fondul unor noi angajamente financiare de sute de milioane pentru apărare antiaeriană și drone, înaintea summitului de la Ankara, potrivit Kyiv Post , care relatează declarațiile secretarului general Mark Rutte după reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei (formatul Ramstein) desfășurată joi la Bruxelles. Rutte a descris întâlnirea drept o „fereastră de oportunitate” pentru Ucraina, susținând că aliații încearcă să transforme angajamentele politice în capabilități efective pe câmpul de luptă. În această logică, el a legat sprijinul suplimentar de obiectivul de a crește presiunea asupra Rusiei și de a o împinge spre negocieri. Banii și mecanismul: finanțare prin PURL pentru achiziții de echipamente americane Un element operațional important menționat este extinderea contribuțiilor către programul Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) – un mecanism prin care se finanțează achiziții de echipamente militare fabricate în SUA pentru Ucraina. Conform publicației, mai mulți aliați, între care Germania, Țările de Jos, Letonia, Norvegia, Lituania, Danemarca, Luxemburg, Croația, Suedia și Islanda, au alocat „sute de milioane de dolari” către acest program. Rutte a spus că aproximativ o treime dintre membrii NATO contribuie deja prin PURL, menționând și Australia ca partener. Angajamente punctuale: drone, rachete și apărare antiaeriană În paralel cu finanțarea prin PURL, Rutte a enumerat contribuții naționale recente, inclusiv drone și rachete din partea Regatului Unit, sisteme suplimentare de apărare antiaeriană din partea Spaniei, sprijin suplimentar de echipamente din partea Germaniei și Țărilor de Jos, precum și vehicule militare din partea Canadei. Separat, el a salutat și finanțarea suplimentară pentru inițiativa condusă de Cehia de achiziție de muniție pentru artileria cu rază lungă a Ucrainei. Pachete anunțate la Bruxelles: Regatul Unit, Germania și Țările de Jos În cadrul aceleiași reuniuni, sunt detaliate câteva angajamente cu valori și destinații explicite: Regatul Unit : un pachet de 752 milioane lire sterline (aprox. 4,4 miliarde lei ) care include 150.000 de drone , peste 350 de rachete pentru apărare antiaeriană și sisteme radar. Pachetul este finanțat prin împrumutul britanic de 2,26 miliarde lire (aprox. 13,2 miliarde lei ) din schema Extraordinary Revenue Acceleration (ERA), iar livrarea echipamentelor este așteptată până la finalul lui 2026. Germania : 400 milioane dolari (aprox. 1,84 miliarde lei ) pentru achiziția de muniție pentru apărare antiaeriană și încă 200 milioane dolari (aprox. 920 milioane lei ) pentru rachete ghidate PAC-3 , folosite de sistemele Patriot împotriva amenințărilor balistice. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a cerut și altor membri ai grupului să contribuie la finanțarea unor achiziții suplimentare de PAC-3. Țările de Jos : 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei ) pentru drone și sisteme de apărare antiaeriană; potrivit ministrului olandez al apărării, Dilan Yeşilgöz-Zegerius, 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei ) ar urma să meargă către achiziția de drone de la producători olandezi, iar restul către inițiativa PURL. De ce contează: accent pe livrare și pe apărarea antiaeriană înainte de summitul de la Ankara Mesajul central al lui Rutte este că aliații intră într-o etapă în care accentul se mută de la promisiuni la livrări, iar direcțiile dominante ale sprijinului – drone, muniție și apărare antiaeriană – indică prioritățile imediate ale Ucrainei. În același timp, calendarul (înaintea summitului de la Ankara) sugerează o încercare de a consolida rapid pachete concrete, cu finanțare și termene de livrare, pentru a susține capacitatea de apărare în 2026. [...]
Ucraina avertizează că Rusia ar putea crește intensitatea atacurilor aeriene , pe fondul unei slăbiri a poziției lui Vladimir Putin, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski, citate de Digi24 . Mesajul are o miză operațională imediată: populația este îndemnată să respecte alertele aeriene și să se adăpostească în timpul raidurilor. Zelenski a spus, într-o declarație către jurnaliști, că Putin „devine din ce în ce mai slab” pe mai multe planuri și că această evoluție ar putea împinge Kremlinul spre escaladarea loviturilor cu rachete și drone împotriva Ucrainei. „Putin devine din ce în ce mai slab. Se slăbește din punct de vedere politic, pe câmpul de luptă și fizic. De aceea, este posibil ca el să intensifice atacurile împotriva noastră, împotriva poporului nostru, cu rachete și drone. Vă rog să vă adăpostiți în adăposturi. Vă rog din suflet”. Semnal către aliați: apărare antiaeriană și sancțiuni În același context, Zelenski a afirmat că aliații Ucrainei ar recunoaște că declarațiile lui Putin despre dorința de pace sunt „false” și că Rusia urmărește, în continuare, escaladarea militară. El a mai spus că Ucraina rămâne deschisă negocierilor pentru pace și a indicat că ultima reuniune în formatul Ramstein a adus „rezultate importante” pentru capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei. Potrivit lui Zelenski, nouă țări și-au confirmat participarea la inițiativa PURL, care finanțează achiziționarea de rachete și interceptoare Patriot, iar angajamentele ar depăși 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Tot el a afirmat că Uniunea Europeană pregătește sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și a cerut implicare „fără excepții” în zona de sancțiuni, confiscări și finanțare pentru Ucraina. „Europa trebuie să se implice pe deplin pentru ca Ucraina să aibă o poziție puternică”. Context: atac la Moscova și reacția Rusiei Declarațiile vin la o zi după ce drone ucrainene au lovit rafinăria de petrol din Kapotnia, de lângă Moscova , pentru a doua oară într-o săptămână, într-un atac descris de presa rusă drept unul dintre cele mai ample bombardamente asupra capitalei ruse din ultimii ani. După acest episod, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va continua atacurile la scară largă împotriva țintelor despre care Rusia susține că sprijină capacitățile militare ale Ucrainei. [...]
Ungaria a obținut diluarea concluziilor UE privind accelerarea aderării Ucrainei , după ce premierul ungar Péter Magyar a cerut eliminarea, „în ultimul moment”, a unei formulări care sugera deschiderea rapidă a următoarelor etape din negocieri, potrivit HotNews . Modificarea vizează concluziile reuniunii liderilor UE din 18 iunie, care au fost ajustate la insistența lui Magyar pentru a reduce caracterul de urgență al accelerării procesului de aderare a Ucrainei la Uniune, relatează Kyiv Independent, citat de publicația română. Ce s-a schimbat în textul final și de ce contează În proiectul de concluzii consultat de Kyiv Independent, Consiliul European „aștepta cu interes” deschiderea celorlalte „clustere” de extindere „cât mai curând posibil”, în conformitate cu abordarea „bazată pe merite”. În varianta finală agreată în seara de 18 iunie, formularea „cât mai curând posibil” a fost eliminată. Doi diplomați UE au confirmat separat pentru Kyiv Independent că Magyar a insistat pentru această modificare. Unul dintre ei a spus că Budapesta a dorit să sublinieze că Ucraina va trebui să adopte toate normele și că nu va putea „să ocolească regulile” în procesul de aderare. Context: clusterele de extindere, deschise pe rând Cu trei zile înainte de summit, UE deschisese primul dintre cele șase „clustere de extindere” pentru Ucraina și Republica Moldova – seturi de sarcini pe care țările candidate trebuie să le îndeplinească pentru a deveni state membre. Potrivit informațiilor citate, se preconiza că celelalte cinci clustere vor fi deschise cel târziu în iulie. Poziționări politice: Magyar vs. Orbán, Zelenski optimist Magyar a revendicat public intervenția într-o postare pe X, susținând că eliminarea clauzei privind accelerarea a fost făcută la inițiativa sa și că „nu a fost ușor”. El a prezentat episodul ca dovadă că poate reprezenta Ungaria mai eficient la nivel european decât predecesorul său, Viktor Orbán, afirmând: „Așa se poate proceda, dacă cineva nu vine doar să răstoarne mesele și să semene teamă, ci se străduiește să găsească un compromis”. Anterior, Magyar sugerase că vede aderarea Ucrainei la UE abia peste 10–15 ani, un orizont mai îndepărtat decât termenele invocate de Ucraina și de aliații săi europeni. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a părăsit mai devreme reuniunea din 18 iunie și le-a spus jurnaliștilor că este sigur că vor fi deschise toate clusterele, adăugând că Ucraina „merită acest lucru” și „nu va renunța” la obiectiv. [...]
Kremlinul leagă atacul cu drone asupra Moscovei de situația de pe front și promite continuarea loviturilor , într-un mesaj care sugerează o escaladare a riscurilor operaționale și a presiunii asupra infrastructurii civile și industriale. Potrivit Meduza , purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a spus că Ucraina a lovit „masiv” Moscova pe 18 iunie din cauza „poziției dificile” de pe linia frontului și a invocat „performanțe ridicate” ale apărării antiaeriene. Peskov a îndemnat, totodată, la urmărirea unor imagini din orașe ucrainene după loviturile rusești și a afirmat că acestea „vor continua”. „Căutați mai multe filmări din diferite orașe ale Ucrainei. Filmările sunt impresionante — după rezultatele loviturilor forțelor noastre armate. Aceste lovituri vor continua”, a spus Peskov. Atacul din 18 iunie: amploare, victime și infrastructură afectată În aceeași relatare, se arată că Moscova și regiunea Moscovei au fost atacate pe 18 iunie de „aproximativ 200” de drone ucrainene, descris drept cel mai mare atac asupra capitalei ruse de la începutul războiului la scară largă. A fost avariată o rafinărie din Kapotnia , iar în regiunea Moscovei au fost rănite 17 persoane; o fetiță de opt ani a murit. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a numit atacul asupra Moscovei un răspuns „corect” la loviturile rusești, potrivit aceleiași surse. Mesajul politic: „nu e linie de negocieri” Peskov a susținut că Ucraina „își continuă linia” și că aceasta „nu este o linie a negocierilor”. El a mai afirmat că „situația de pe fronturi” ar urma să devină „în curând” „catastrofală” pentru partea ucraineană, legând explicit atacul asupra Moscovei de această evaluare. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre Giorgia Meloni tensionează relația politică SUA–Italia , într-un moment în care cooperarea pe dosare de securitate (inclusiv utilizarea bazelor militare) rămâne sensibilă, potrivit Agerpres . Președintele SUA a spus, într-un interviu la televiziunea italiană La7, că premierul italian „l-a implorat” să facă o fotografie cu ea la summitul G7 din această săptămână și că a acceptat „din milă”. Trump a deschis discuția întrebându-și interlocutorul ce mai face Meloni și sugerând că aceasta ar fi „fericită” că a vorbit cu el. „Nu aveam de ce să vorbesc cu ea. Nu știu ce să spun. M-a implorat să fac o fotografie cu ea. Își dorea atât de mult o fotografie cu mine. Nu aș fi făcut-o, dar mi-a fost milă de ea.” Contextul: de la relație „foarte bună” la fricțiuni pe Iran și Vatican În material se arată că Meloni a avut relații foarte bune cu Trump și a fost singurul lider european invitat la ceremonia de învestitură a republicanului, anul trecut. Potrivit aceleiași relatări, dinamica s-a schimbat după începerea războiului din Iran. Poziția guvernului italian ar fi inclus refuzul de a permite SUA să folosească o bază aeriană din Sicilia pentru raiduri în timpul războiului. Trump a acuzat Italia că „nu este de ajutor” și a spus că Meloni „s-a schimbat”. Un alt episod menționat: Meloni l-ar fi înfuriat pe Trump după ce i-a luat apărarea papei Leon al XIV-lea, în contextul în care liderul american l-a descris pe suveranul pontif drept „slab” pe tema criminalității și „teribil” în politica externă, ca reacție la criticile papei privind războiul. Ce spune Meloni și schimbul de replici de la G7 După summit, Meloni a declarat că relațiile sale cu Trump sunt neschimbate, că nu au existat „reproșuri” și că fiecare a înțeles punctul de vedere al celuilalt. Agerpres mai consemnează un schimb de replici la G7, la care au participat și președintele Consiliului European, Antonio Costa, și cancelarul german Friedrich Merz. Întrebat dacă cei doi s-au împăcat, Meloni a răspuns că „au fost întotdeauna prieteni”, iar Trump a replicat că a fost „abandonat”, premierul italian negând imediat, „printre râsete”. [...]
