Știri
Știri din categoria Externe
Prezența delegațiilor străine la funeraliile de stat din Iran semnalează continuitate diplomatică după moartea liderului suprem Ali Khamenei, într-un moment în care Teheranul începe o săptămână de ceremonii oficiale, potrivit Al Jazeera.
Lideri străini și delegații regionale s-au adunat la Teheran pentru a-și prezenta omagiile la sicriul fostului lider suprem al Iranului, Ali Khamenei. Sicriul, acoperit cu drapelul, a fost depus pentru reculegere la Grand Mosalla.
Iranul a anunțat începerea unui funeraliu de stat care se va întinde pe durata unei săptămâni. Materialul nu oferă detalii despre identitatea liderilor prezenți sau despre nivelul exact al reprezentării fiecărei țări.
Recomandate
Planul Washingtonului de a strânge șurubul economic Iranului depinde de China , dar Beijingul respinge sancțiunile americane și avertizează că va riposta, ceea ce ridică riscul unei escaladări cu efecte directe asupra comerțului și finanțelor globale, potrivit CNN . Miza este simplă: China rămâne „colacul de salvare” economic pentru Teheran, cumpărând cea mai mare parte a exporturilor iraniene de petrol, evaluate de CNN la „zeci de miliarde de dolari” anul trecut, pe lângă alte schimburi comerciale. În acest context, inițiativa anunțată de secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent – „ Operation Economic Outcast ”, care amenință cu noi sancțiuni țările ce refuză să oprească afacerile cu Iranul – poate eșua fără cooperarea Beijingului. De ce e greu de adus Beijingul „de partea” SUA China respinge de mult timp sancțiunile americane pe care le numește „unilaterale” și își apără dreptul la comerț „normal” cu parteneri precum Iranul și Rusia. După conferința de presă a lui Bessent, Ministerul chinez de Externe a spus că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja „drepturile și interesele legitime”. Purtătorul de cuvânt Lin Jian a criticat explicit abordarea de „război economic” și „presiune maximă”, avertizând asupra efectelor de propagare în economie și finanțe: „Războiul economic și presiunea maximă nu vor ajuta la rezolvarea problemei; ele vor intensifica doar tensiunile și conflictele, vor crea riscuri de propagare și vor perturba ordinea economică și financiară globală.” În paralel, dosarul Iran se suprapune peste o agendă bilaterală sensibilă: o vizită a lui Xi Jinping în SUA este așteptată luna viitoare, iar cele două părți ar putea discuta prelungirea unui armistițiu comercial care urmează să expire în toamnă. CNN notează și că Beijingul ar presupune că Washingtonul ar evita o confruntare economică mai largă care ar lovi ambele economii, înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din SUA. Cum funcționează „plasa” prin care intră petrolul iranian în China Potrivit analizei, importurile de petrol iranian sunt realizate printr-un sistem conceput să fie izolat de dolar și de expunerea la sancțiuni. Un rol central îl au rafinăriile private mici, așa-numitele „teapot refineries”, care cumpără și procesează țiței iranian sancționat, folosind o rețea de porturi, instituții financiare și petroliere „firewalled” (separate operațional pentru a limita expunerea internațională). China nu mai înregistrează oficial aceste achiziții de ani de zile, de când SUA au reimpus sancțiuni după retragerea primei administrații Trump din acordul nuclear cu Iranul. Unde ar putea apăsa SUA și ce riscă în schimb Deși sistemul este opac, există „puncte de presiune”, spun analiști citați de CNN. Un argument este că, în amonte, unele entități sunt deținute direct sau indirect de mari companii de stat chineze integrate în sistemul dolarului. Max Meizlish, analist la Foundation for Defense of Democracies, susține că sancționarea filialelor ar putea forța companiile-mamă să se retragă pentru a evita acuzația că sprijină entități sancționate. Bessent a spus anterior că Washingtonul a avertizat două bănci chineze nenumite pentru rolul lor în tranzacții legate de Iran. Întrebat ce măsuri ar urma pentru bănci și firme de transport care nu se conformează, el a afirmat că „nimeni nu este mai presus” de sancțiuni. Totuși, Beijingul a văzut și în trecut amenințări americane care au fost apoi retrase. În plus, China are pârghii economice semnificative asupra SUA, inclusiv controlul asupra unor lanțuri de aprovizionare cu minerale rare strategice. Un pas precum sancționarea unor bănci chineze majore ar putea declanșa reacții care să deterioreze rapid climatul politic înaintea unui summit Trump–Xi, avertizează un expert citat de CNN. Ce ar putea urma: „diplomație discretă”, nu aliniere la sancțiuni CNN descrie perioada următoare drept una de „diplomație discretă” – formularea folosită de Bessent – în care SUA ar încerca să obțină conformare prin presiuni private asupra partenerilor economici ai Iranului. În același timp, analiști chinezi văd spațiu limitat pentru cererile Washingtonului, pe ideea că Beijingul nu va accepta ca SUA să decidă ce pot tranzacționa legal companiile chineze cu țări terțe. Pe fond, China ar putea face mișcări tactice fără a valida public regimul de sancțiuni: reducerea discretă a achizițiilor de petrol sau intensificarea mesajelor politice către Teheran pentru reținere. De altfel, achizițiile chineze de petrol iranian „au scăzut deja puternic” față de anul trecut, pe fondul blocadei americane care a constrâns exporturile iraniene, mai notează CNN. În plan diplomatic, Beijingul își leagă mesajele de stabilitatea rutelor comerciale: Xi Jinping a cerut „restabilirea trecerii normale” prin Strâmtoarea Hormuz și o „soluție cuprinzătoare” a conflictului, iar vice-ministrul de Externe Miao Deyu a spus că China este „activ angajată” în promovarea discuțiilor de pace. Chiar și așa, analiza subliniază că Beijingul evită rolul de mediator direct și nu vrea ca o eventuală cooperare să fie interpretată drept „un favor” făcut lui Trump sau o aliniere la strategia americană de „presiune maximă”. [...]
Vizita la Moscova a șefului CIA ridică miza diplomatică a SUA , după ce Donald Trump a spus că Washingtonul „lucrează foarte mult” pentru a încheia războiul Rusiei împotriva Ucrainei, în contextul deplasării directorului CIA John Ratcliffe în capitala rusă, potrivit Kyiv Post . Trump a făcut declarațiile miercuri, 26 august, într-o intervenție la emisiunea lui Glenn Beck, unde a descris călătoria lui Ratcliffe drept „foarte semi-rutină”, dar a sugerat că „ar putea ieși ceva” din această vizită. Publicația notează că Sky News a relatat despre aceste afirmații. Ce se știe despre vizita lui John Ratcliffe la Moscova Ratcliffe a ajuns la Moscova marți, 25 august, pentru întâlniri cu oficiali ruși, conform CBS News, Axios și altor instituții media americane citate de Kyiv Post. A fost prima sa vizită în Rusia în calitate de director al CIA și cea mai înaltă deplasare a unui oficial din administrația Trump la Moscova de la începutul anului. Prezența sa a devenit publică după ce date de urmărire a zborurilor au indicat că un avion militar american de transport C-17 Globemaster III a zburat din SUA spre Letonia și apoi către Moscova. CBS News a relatat că aeronava a fost văzută pe un aeroport din Moscova alături de un convoi diplomatic american, iar Suspilne a raportat ulterior că avionul a plecat de pe aeroportul Vnukovo spre Riga. Kremlinul a confirmat că au existat contacte între serviciile de informații ale SUA și Rusiei, dar a susținut că Ratcliffe nu s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin. Miza: discuții neclare, speculații despre Ucraina și Iran Scopul discuțiilor și identitatea oficialilor ruși implicați nu au fost făcute publice, iar vizita neașteptată a alimentat speculații că întâlnirile ar fi putut viza războiul din Ucraina, în condițiile în care negocierile de pace sunt blocate, mai scrie Kyiv Post. Publicația citează și o posibilă legătură cu Iranul: vizita ar fi putut avea legătură cu un potențial armistițiu în Iran. În același timp, Beth Sanner, fost adjunct al directorului comunității de informații din SUA, a declarat pentru The Wall Street Journal că scopul ar fi putut fi un mesaj de avertizare către Moscova privind planuri în pregătire. Kievul, rugat să oprească temporar loviturile asupra Moscovei și Sankt Petersburgului Washingtonul ar fi cerut Kievului să oprească temporar loviturile asupra Moscovei și Sankt Petersburgului pe durata prezenței lui Ratcliffe în Rusia, solicitare confirmată de oficiali ucraineni pentru mai multe instituții media, potrivit aceleiași surse. Kyiv Post amintește că aceasta este prima vizită la Moscova a unui director CIA de la deplasarea lui William Burns din noiembrie 2021, cu trei luni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei. Burns ar fi discutat cu oficiali ruși de rang înalt și ar fi vorbit la telefon cu Putin pentru a avertiza împotriva invaziei, conform CBS News. În același interval, Putin a semnat marți trei decrete nedivulgate, al căror conținut rămâne necunoscut, iar președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a ordonat o inspecție-surpriză a capacității de luptă a forțelor armate, care a coincis cu vizita lui Ratcliffe la Moscova. [...]
Escaladarea militară în Ucraina riscă să se traducă în șocuri economice regionale , pe fondul temerilor din anturajul Kremlinului că Vladimir Putin ar putea lua în calcul inclusiv folosirea unei arme nucleare tactice, după intensificarea atacurilor ucrainene în profunzimea teritoriului rus, potrivit Antena 3 , care citează Bloomberg . Publicația notează, pe baza unor surse apropiate Kremlinului, că Rusia ar intenționa să intensifice în perioada următoare atacurile cu rachete balistice asupra Kievului, inclusiv asupra centrului capitalei, dar și asupra unor obiective de infrastructură din alte orașe ucrainene. În paralel, negocierile purtate timp de aproximativ un an și jumătate, cu medierea administrației Trump, ar fi eșuat, iar cele două părți ar fi rămas „practic în aceleași poziții” ca la începutul discuțiilor, potrivit acelorași surse. Un element cu implicații directe pentru stabilitatea economică este ținta atacurilor ucrainene în Rusia: sursele citate vorbesc despre lovituri care au afectat „zeci de rafinării, porturi și depozite” ale unor platforme de comerț online. La Moscova, aceste acțiuni sunt prezentate drept „atacuri ale NATO”, pe motiv că alianța furnizează Ucrainei armament și informații. Presiune economică, dar fără semnale de oprire a războiului În pofida „presiunilor economice”, a unei „crize a carburanților” și a atacurilor asupra centrelor logistice, Putin nu ar avea intenția de a opri războiul, mai afirmă sursele Bloomberg citate. În această cheie, actuala etapă a schimburilor de lovituri nu ar reprezenta încă vârful escaladării militare. Totodată, mai mulți oficiali ruși ar ajunge la concluzia că, „ca ultimă soluție”, Putin ar putea recurge la arme nucleare tactice împotriva Ucrainei, în condițiile în care o înfrângere ar fi „complet inacceptabilă” pentru liderul de la Kremlin, potrivit relatării. Pragul nuclear: risc invocat, dar contestat de analiști Bloomberg precizează că, deocamdată, nu există indicii că Putin s-ar pregăti efectiv să folosească arme nucleare. În plus, parteneri ai Rusiei, inclusiv China, s-ar opune ferm unei asemenea măsuri, iar Beijingul ar fi transmis un avertisment categoric să nu se recurgă la un atac nuclear. Fiona Hill, cercetătoare principală la Brookings Institution și fostă consilieră a trei președinți americani, amintește că administrația Biden l-a avertizat pe Putin asupra consecințelor folosirii armelor nucleare. „În timpul administrației Biden, Statele Unite i-au transmis lui Putin că un atac nuclear ar primi drept răspuns o lovitură convențională a forțelor americane împotriva Rusiei.” În același timp, Aleksandr Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia de la Berlin, apreciază că riscul folosirii armelor nucleare tactice este „extrem de scăzut”, argumentând că eficiența pe câmpul de luptă modern ar fi limitată, iar costurile politice ale încălcării „tabuului nuclear” ar fi foarte mari. „Atât timp cât Moscova mai are loc pentru escaladare cu armament convențional, inclusiv prin intensificarea atacurilor cu rachete, are puține motive să treacă pragul nuclear”. În plan diplomatic, sursele citate susțin că Kremlinul ar continua să spere în noi propuneri aduse la Moscova de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari speciali ai lui Donald Trump, însă așteptările privind un progres ar fi „foarte reduse”. [...]
Vizita șefului CIA la Moscova semnalează o creștere a riscului de securitate pentru flancul estic al NATO , într-un moment în care Washingtonul evaluează că Rusia ar putea încerca, în următorii ani, un atac limitat asupra unui stat aliat, potrivit G4Media , care citează The Wall Street Journal. Miza pentru regiune, inclusiv pentru România, este una directă: orice „test” al Articolului 5 ar forța o reacție rapidă a alianței și ar ridica imediat costurile de apărare și presiunea pe lanțurile logistice militare. Directorul CIA, John Ratcliffe , a făcut în această săptămână o vizită surpriză la Moscova pentru a transmite un avertisment Rusiei să nu atace țări NATO, potrivit unor surse informate despre deplasare, citate de publicația americană. Este prima vizită publică cunoscută a lui Ratcliffe în capitala Rusiei. Contextul invocat este o serie de evaluări ale serviciilor de informații americane, raportate anterior de The Wall Street Journal, potrivit cărora Vladimir Putin ar putea încerca să „testeze hotărârea” NATO printr-un atac limitat asupra unei țări aliate „în următorii câțiva ani”. Ce scenarii iau în calcul oficialii americani Oficialii americani se declară îngrijorați că Putin, „strâns cu ușa” în Ucraina și sub presiune internă, ar putea lansa un atac care ar putea varia: de la un atac cibernetic, până la „o incursiune terestră la scară redusă”, probabil asupra unei țări baltice. În același tablou, articolul menționează și factorul muniției: o penurie de muniție occidentală esențială, determinată de cheltuielile din războiul cu Iranul, ar putea influența calculul Moscovei. SUA și-au redus stocurile unor arme atât din cauza transferurilor către Ucraina după invazia din 2022, cât și din cauza conflictului cu Iranul. Ce spun Kremlinul și Casa Albă despre vizită Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Ratcliffe a discutat cu oficiali ai serviciilor secrete ruse în timpul șederii la Moscova, dar nu s-a întâlnit cu Putin. Potrivit lui Peskov, Putin a fost informat despre discuții. Casa Albă a oferit puține clarificări. Într-un interviu radio acordat miercuri lui Glenn Beck, președintele Donald Trump a descris călătoria drept „semi-rutină” și a spus că „s-ar putea să iasă ceva din asta”, adăugând că SUA lucrează pentru a pune capăt războiului Rusia–Ucraina și că „ambele părți doresc” încheierea lui „în acest moment”. O purtătoare de cuvânt a Casei Albe i-a îndrumat pe jurnaliști către comentariile lui Trump, iar o purtătoare de cuvânt a CIA a refuzat să comenteze. De ce contează pentru flancul estic Vizita este prezentată ca un demers rar pentru un șef al unei agenții de informații americane, pe fondul faptului că războiul Rusia–Ucraina a intrat în al cincilea an. Ultima vizită cunoscută a unui director CIA la Moscova a avut loc în noiembrie 2021, când William Burns l-a avertizat pe Putin să nu atace Ucraina. În paralel, Ratcliffe este cel mai recent oficial american care a mers la Moscova, după mai multe vizite ale lui Steve Witkoff, emisar american pentru negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia. [...]
Vizita neanunțată a șefului CIA la Moscova poate semnala o reluare pragmatică a canalelor de comunicare SUA–Rusia , chiar dacă administrația Trump evită, deocamdată, să o lege explicit de negocieri sau de un calendar politic, potrivit Mediafax . Donald Trump a descris deplasarea lui John Ratcliffe , directorul CIA, drept o întâlnire „semi-rutină” și a spus că „ar putea ieși ceva” din discuțiile purtate marți la Moscova cu „personalități din serviciile de informații rusești”. În același timp, președintele SUA nu a oferit detalii despre obiectivele vizitei și a susținut că „niciunul dintre zvonurile” apărute în jurul acesteia nu era adevărat. Ce transmite Casa Albă: prudență și așteptări moderate Potrivit BBC, Trump a afirmat că Washingtonul „ar dori să vadă sfârșitul războiului din Ucraina”, dar a avertizat că este prea devreme pentru a evalua efectele vizitei asupra relației bilaterale. „Este prematur să spunem cât de mult va afecta acest lucru procesul general de redresare a relațiilor noastre bilaterale din criza profundă în care se află în prezent”, a declarat el reporterilor. Întâlnirea este prezentată drept prima vizită cunoscută a lui Ratcliffe în Rusia de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, ceea ce îi dă o încărcătură politică suplimentară, chiar dacă mesajul oficial rămâne rezervat. Dimensiunea operațională: coordonare cu Ucraina înaintea deplasării Un element cu implicații directe asupra dinamicii din teren este că SUA ar fi cerut Ucrainei să suspende atacurile până la plecarea delegației, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt citat de CBS. Conform aceleiași relatări, Kievul fusese informat în prealabil că o delegație americană de rang înalt va călători la Moscova. Nu a existat un comentariu oficial despre vizită din partea CIA sau a Pentagonului, mai arată sursa citată de Mediafax. Cum vede Kremlinul contactele între servicii Dmitri Peskov a calificat contactele dintre agențiile de informații drept „un fenomen pozitiv” și a spus că acestea continuă adesea „chiar și în cele mai dificile momente” ale relațiilor dintre cele două țări, potrivit sursei. În lipsa unor detalii despre agenda discuțiilor, rămâne neclar dacă vizita a vizat strict canale de securitate sau dacă deschide o etapă mai amplă de dialog, inclusiv pe dosarul Ucraina. [...]
Decizia Moscovei de a declara persona non grata un diplomat român ridică din nou nivelul de tensiune în relația bilaterală și complică funcționarea canalelor diplomatice dintre România și Rusia, într-un context deja deteriorat de incidentele cu drone rusești doborâte pe teritoriul României, potrivit Euronews . Diplomația rusă anunță că însărcinatul cu afaceri al României la Moscova a fost declarat persona non grata, iar Liliana Burda a fost convocată joi la sediul Ministerului rus de Externe. Autoritățile de la București confirmaseră încă de miercuri că o astfel de măsură ar putea veni ca răspuns la decizii diplomatice luate de România după incidentele cu drone. MAE: măsură „de reciprocitate” după decizia României din 27 iulie Ministerul Afacerilor Externe precizează că, la 27 august 2026, partea rusă a comunicat declararea drept persona non grata a „unui membru al personalului Ambasadei României la Moscova”, descriind decizia ca fiind una de reciprocitate. „Această măsură a părții ruse are caracter de reciprocitate, survenind ca răspuns la decizia adoptată de către autoritățile române, la 27 iulie 2026, privind declararea ca inacceptabil a unui membru al Ambasadei Federației Ruse la București.” MAE reamintește că decizia României din 27 iulie a fost o reacție la „violările repetate ale spațiului aerian” din perioada 24–26 iulie 2026, interval în care Armata Română a doborât trei drone rusești intrate neautorizat pe teritoriul național. Context: expulzări, consultări și proteste după incidentele cu drone În iulie, România a declarat persona non grata un angajat al Ambasadei ruse la București, după ce trei drone au pătruns în spațiul aerian și au fost doborâte de Armată. Moscova anunțase atunci că expulzarea diplomatului „va primi un răspuns adecvat”. Tot atunci, MAE și-a rechemat ambasadorul din Rusia pentru consultări și l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipayev, pentru a-i prezenta fragmente dintr-o dronă distrusă deasupra teritoriului românesc. În comunicarea citată de Euronews, partea română a calificat încălcarea spațiului aerian drept „absolut inacceptabilă și intolerabilă”. În lipsa altor detalii oficiale în materialul citat, rămâne de văzut dacă episodul va fi urmat de măsuri suplimentare sau de o nouă rundă de reacții diplomatice între cele două capitale. [...]
