Știri
Știri din categoria Externe
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, cere SUA să nu influențeze alegerile din Germania, după ce Departamentul de Stat a lansat un program de finanțare pentru proiecte legate de „reziliența democratică” în Europa, potrivit Mediafax. Merz susține că inițiativa ar putea funcționa ca un sprijin indirect pentru partide de extremă dreapta.
Programul anunțat de administrația președintelui Donald Trump ar urma să primească aproape 5 milioane de dolari, pentru proiecte care vizează „consolidarea rezilienței democratice, statului de drept, libertății de exprimare, libertății presei și protecției drepturilor omului în Europa”. Finanțările individuale ar putea ajunge până la 3 milioane de dolari.
Merz a invocat explicit cadrul legal german privind finanțarea politică din străinătate și a cerut ca acesta să fie respectat de partenerii externi.
„Nu ne amestecăm în alegerile americane; am respectat întotdeauna acest principiu. Nu doresc ca guvernul american sau instituțiile afiliate acestuia să se amestece în alegerile din Germania”, a declarat Merz, citat de Politico.
Într-o a doua reacție, cancelarul a punctat că finanțarea partidelor politice din Germania din străinătate este ilegală și că se așteaptă ca „prietenii” Germaniei să respecte normele stabilite.
Potrivit descrierii programului Departamentului de Stat, proiectele finanțate ar trebui să abordeze teme precum:
Deși documentul programului nu menționează explicit partidele politice ca beneficiari, Merz afirmă că inițiativa ar fi „mascată” și ar putea susține formațiuni de extremă dreapta din Europa.
Inițiativa apare într-un moment în care, în Germania, partidul de extremă dreapta AfD este pe primul loc în sondajele naționale și are șanse să câștige puterea la nivel regional în landul Saxonia-Anhalt, în septembrie, potrivit informațiilor citate de Mediafax.
Materialul notează și că, deși AfD s-a îndepărtat de administrația Trump, liderii formațiunii au fost anterior asociați cu susținerea unor figuri precum Elon Musk și cu declarațiile vicepreședintelui JD Vance împotriva barierelor politice puse în calea extremei drepte europene.
Recomandate
O posibilă întâlnire Trump–Putin–Zelenski ar putea debloca negocierile de pace , într-un moment în care se conturează și primele discuții trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina, preconizate pentru începutul lunii noiembrie, potrivit Euronews . Donald Trump a declarat în fața jurnaliștilor că „în curând” va avea loc o întâlnire cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski și că ar exista „progrese semnificative” privind posibilitatea de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, care durează de patru ani și jumătate. „Facem progrese semnificative în ceea ce privește situația din Ucraina. În curând va avea loc o întâlnire și, cred, sunt progrese semnificative.” Întrebat explicit cu cine ar urma să se întâlnească, Trump a precizat că este vorba despre președinții Rusiei și Ucrainei. „Cu președintele Putin și președintele Zelenski. Cred că sunt înregistrate progrese semnificative.” De ce contează: semnal politic la vârf, înaintea discuțiilor tehnice Declarațiile vin pe fondul unor contacte diplomatice în regiune: la câteva ore înainte, Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică atât cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , cât și cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, având ca temă măsuri pentru încheierea războiului. În paralel, după o perioadă de blocaj, sunt preconizate pentru începutul lunii noiembrie primele negocieri trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina. Poziția Kievului: acordul pe teritorii, doar la nivel de șefi de stat; Europa, „la masă” Volodimir Zelenski a spus, într-o discuție cu presa ucraineană, că un acord – inclusiv pe tema teritoriilor – poate fi agreat doar la nivel de șefi de stat. Totodată, liderul ucrainean insistă ca statele europene să participe la negocierile de pace. „În noiembrie, așteptăm formatul trilateral cu reprezentanți ucraineni, americani și ruși. Este important ca Europa să participe la toate demersurile diplomatice.” Reacția Moscovei și condiția invocată anterior de Putin Moscova nu a comentat deocamdată anunțul de la Washington. Anterior, Vladimir Putin a spus că nu se opune unei eventuale întâlniri cu Volodimir Zelenski, cu condiția ca aceasta să aibă loc la Moscova. [...]
Declarațiile lui Donald Trump riscă să alimenteze incertitudinea post-electorală din Brazilia, într-un moment în care piețele au reacționat deja la rezultatul scrutinului , potrivit HotNews . Președintele american a spus, fără să prezinte dovezi, că alegerile câștigate duminică de Luiz Inácio Lula da Silva „par” să fi fost fraudate. „Nu am ținut partea nimănui, dar mi s-a părut că a fost un alt scrutin fraudat. Alegerile trebuie să nu lase loc de îndoială, iar mie mi s-a părut că lucrurile au arătat foarte rău”, a spus Trump. Rezultatul strâns și refuzul înfrângerii, combustibil pentru tensiuni În turul al doilea, Lula a obținut 64.056.078 de voturi (52%), iar Bolsonaro 59.654.544 (48%), notează publicația, trimițând la un material separat despre rezultat: HotNews . Este a patra victorie a lui Lula într-un scrutin prezidențial, după mandatele 2003–2010 și revenirea la putere din ianuarie 2023. Pe fondul acestui rezultat, senatorul brazilian de dreapta Flávio Bolsonaro, învins în alegeri, a refuzat să-și recunoască înfrângerea. HotNews amintește că tatăl său, fostul președinte Jair Bolsonaro, a fost un aliat apropiat al lui Trump în timpul mandatului acestuia. De ce contează pentru economie: piețele au fost deja „zguduite” Miza imediată este stabilitatea post-electorală și efectul asupra încrederii investitorilor. HotNews scrie că Bolsonaro a condus în primul tur, dar a pierdut în turul doi cu peste 4 milioane de voturi, „zguduind piețele financiare braziliene” care mizaseră pe victoria sa. În acest context, contestarea fără dovezi a rezultatului de către Trump poate amplifica percepția de risc politic, într-o perioadă în care tranziția de putere și acceptarea rezultatului sunt esențiale pentru calmarea piețelor. Context politic regional și precedentul din 2022 Administrația Trump a salutat recent victorii electorale ale candidaților de dreapta în alte țări din America Latină, mai notează HotNews. Publicația face și o paralelă cu reacția lui Jair Bolsonaro după alegerile din 2022, când a pierdut în fața lui Lula: acesta nu și-a acceptat niciodată înfrângerea și a fost ulterior condamnat de Curtea Supremă la 27 de ani de închisoare pentru că ar fi pus la cale o lovitură de stat pentru a rămâne la putere. [...]
Uniunea Europeană își accelerează ofensiva comercială spre Asia pentru a compensa înmulțirea restricțiilor din comerțul mondial, iar Berlinul împinge Bruxelles-ul să lege mai bine acordurile existente și să deschidă piețe noi pentru companiile europene, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de cancelarul german Friedrich Merz , marți, la Singapore, în contextul în care UE caută parteneriate economice bazate pe comerț liber și reguli internaționale. Merz a spus că UE vrea să colaboreze mai strâns cu țările din Asia de Sud-Est și cu statele membre ale acordului comercial transpacific CPTPP, ca răspuns la noile bariere care afectează schimburile internaționale. Oficialul german, citat de Reuters, a indicat că UE – cu o piață de aproximativ 450 de milioane de consumatori – a devenit mai activă în dezvoltarea parteneriatelor comerciale. „Aceasta este o alternativă deliberată la ceea ce vedem în prezent. Vrem să facem lucrurile diferit și să arătăm că există o cale mai bună.” Miza: acces mai larg pentru firmele europene pe piețele asiatice În logica economică a demersului, Merz a cerut o coordonare mai bună a acordurilor comerciale deja existente cu parteneri precum Singapore, Malaysia, Indonezia și India, pentru a crea oportunități suplimentare pentru companiile europene și pentru a extinde accesul acestora pe piețele din Asia. UE urmărește, totodată, să își consolideze relațiile comerciale cu țările din CPTPP (Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Transpacific) , care reunește 12 state, între care Japonia, Marea Britanie, Canada, Mexic, Australia, Singapore și Malaysia. Ce urmează: încercarea de a debloca un acord UE–ASEAN Premierul singaporez Lawrence Wong a declarat că Singapore va încerca să accelereze negocierile pentru un acord de liber schimb între Uniunea Europeană și ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est). Singapore va prelua în 2027 președinția organizației regionale, iar Wong a spus că finalizarea unui acord comercial cu Europa va fi una dintre direcțiile urmărite. „Recunoaștem că va fi dificil. Este un proces complex, dar putem avea și încredere că vom reuși să avansăm.” În paralel, UE are deja acorduri bilaterale de liber schimb cu mai multe state ASEAN și continuă negocierile cu alte țări membre. Extindere posibilă dincolo de comerț: energie și securitate Pe lângă componenta comercială, Merz a afirmat că UE este dispusă să participe la inițiativa ASEAN de interconectare a rețelelor electrice din Asia de Sud-Est, un proiect care vizează integrarea infrastructurii energetice regionale pentru a facilita schimburile de electricitate. Cancelarul german a menționat și posibilitatea extinderii cooperării dintre UE și țările asiatice în domeniile apărării și securității, fără a detalia pași concreți sau un calendar. [...]
Congresmeni americani avertizează că importurile de motorină rusească pot declanșa procese și anchete după acordul Trump–Putin privind livrări „masive” către piața americană, pe fondul unor interdicții prevăzute de legislația SUA, potrivit Agerpres . Avertismentul a fost transmis prin scrisori semnate de șase senatori americani (între care republicanul Thom Tillis) și un deputat democrat. Țintele sunt șefii unor mari bănci din SUA – inclusiv JPMorgan Chase și Bank of America – dar și autoritățile a trei porturi din Texas și ale portului New York/New Jersey. Demersul vine după ce, la începutul lunii octombrie, președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin au încheiat un acord pentru livrarea unor cantități mari de motorină rusească pe piețele americană și mondială. Conform informațiilor citate, un prim petrolier încărcat cu motorină rusească este deja în drum spre New York. Ce invocă parlamentarii: interdicții legale și condiții neîndeplinite Congresmenii susțin că legislația americană în vigoare interzice importul de motorină rusească până când președintele SUA certifică în fața Congresului, între altele, că: „Rusia a încetat ostilitățile militare în Ucraina”; Rusia „nu reprezintă nicio amenințare militară imediată pentru membrii NATO”; Rusia „recunoaște dreptul ucrainenilor de a-și alege guvernul”. În plus, aleșii afirmă că legea interzice și orice exceptare de la sancțiuni care ar modifica semnificativ politica externă a SUA față de Rusia înainte ca o astfel de exceptare să fie examinată de Congres – o condiție pe care, potrivit lor, guvernul nu a îndeplinit-o. Miza pentru companii: risc juridic și presiune politică În scrisori, parlamentarii avertizează că, în acest context, orice import de motorină rusească în SUA „ridică importante probleme juridice” și ar putea duce la acțiuni în justiție și anchete parlamentare. Ei mai susțin că permiterea vânzării libere a motorinei rusești pe piețele mondiale ar afecta interesele de securitate ale SUA și ar reprezenta o „trădare” a Ucrainei, care se apără în fața războiului Rusiei. [...]
Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]
Vladimir Putin a legat cooperarea spațială cu SUA de ascensiunea SpaceX , lăudând public performanțele lui Elon Musk și sugerând că, în pofida tensiunilor politice, canalele de lucru dintre Moscova și Washington rămân deschise în zona tehnologiilor orbitale, potrivit G4Media . Declarația a fost făcută miercuri, în marja summitului Rusia–Africa (28–29 octombrie), organizat la Moscova. Liderul de la Kremlin l-a numit pe Musk „un geniu, un geniu adevărat” și a invocat amploarea infrastructurii SpaceX din orbită. „Elon Musk este un geniu, un geniu adevărat. Câte nave spațiale are pe orbită? Peste 5.000” Ce transmite Moscova despre competiția din spațiu Putin a făcut referire și la rețeaua satelitară rusă aflată la început, Rassvet, despre care a spus că este încă în faza de debut. „Și noi abia facem primii pași” În același context, președintele rus a afirmat că, deși Rusia și SUA sunt concurenți, ar susține ca cele două părți să nu se obstrucționeze reciproc și că există o colaborare strânsă în domeniul spațial, „în pofida tuturor problemelor politice”. Contextul Starlink în războiul din Ucraina Materialul amintește că, în ultimele săptămâni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat că tehnologia Starlink a încetat să funcționeze la anumite viteze, fără avertisment, și că SUA ar fi încetat să mai avertizeze Ucraina înaintea unor atacuri cu rachete balistice rusești. Totodată, Ucraina a mulțumit SUA după ce serviciul militar Starlink folosit de armată și-a reluat funcționarea la parametrii obișnuiți, în urma unei solicitări adresate lui Musk de către președintele american Donald Trump, potrivit informațiilor citate. Elon Musk a explicat, într-un mesaj recent, că restricțiile de utilizare ale sateliților Starlink ar urmări să reducă riscul ca aceștia să devină ținte ale atacurilor de represalii rusești, ceea ce ar produce resturi orbitale și ar putea face „spațiul să devină inutilizabil”. [...]
