Știri
Știri din categoria Externe
Germania și Siria au convenit ca circa 80% dintre sirienii din Germania să revină în țară în trei ani, potrivit Biziday, după întâlnirea de la Berlin dintre cancelarul Friedrich Merz și președintele sirian Ahmed al-Sharaa, aflat la prima vizită oficială în Germania.
Merz a spus că a ajuns la un acord cu liderul sirian pentru ca „majoritatea” sirienilor aflați în Germania să se întoarcă în Siria în următorii trei ani, obiectivul comun fiind ca aproximativ 80% dintre aceștia să revină în țara de origine, prin colaborarea celor două părți.
Cei doi au propus un model de „migrație circulară”, care ar permite sirienilor să participe la reconstrucția Siriei fără a pierde, pentru cei care aleg să rămână, stabilitatea și viața construită în Germania.
„Migrație circulară”, ce ar permite sirienilor să „contribuie la reconstrucția țării lor, fără însă să renunțe la stabilitatea și viața pe care și-au construit-o în Germania, în cazul celor care aleg să rămână”, a declarat al‑Sharaa.
Inițiativa se înscrie în politica mai strictă privind migrația promovată de Merz, care a făcut din acest subiect o prioritate încă din campania electorală din 2025.
Germania găzduiește în prezent cei mai mulți sirieni din Uniunea Europeană, peste un milion, majoritatea ajunși în perioada crizei migrației din 2015–2016, conform informațiilor prezentate de Biziday.
Cancelarul german a mai spus că Berlinul este dispus să sprijine reconstrucția Siriei și că va trimite o delegație guvernamentală „în perioada următoare”, dar a avertizat că orice cooperare viitoare depinde de respectarea statului de drept în Siria.
Vizita lui al‑Sharaa a generat reacții mixte: organizații pentru drepturile omului și reprezentanți ai opoziției au criticat întâlnirea, invocând trecutul islamist al liderului sirian și fragilitatea situației de securitate. La Berlin au avut loc proteste, cu sute de manifestanți care au respins vizita și au denunțat presupuse încălcări ale drepturilor omului și tensiunile din Siria, în timp ce alte zeci de sirieni au venit să îl întâmpine.
Biziday notează că Ahmed al‑Sharaa a dezvoltat relații cu state occidentale și a făcut vizite externe, inclusiv în SUA, Franța și Rusia, iar în urma acestor demersuri „numeroase sancțiuni internaționale” impuse Siriei au fost ridicate pentru a sprijini reconstrucția după războiul civil început în 2011. Într-un forum organizat la Berlin, liderul sirian a afirmat că țara a fost grav afectată de conflict și că populația vrea să recupereze decalajul față de restul lumii.
În același timp, sursa subliniază că, de la preluarea puterii de către al‑Sharaa în 2024, după căderea regimului fostului președinte Bashar al‑Assad, tensiunile dintre comunitățile siriene au continuat, cu violențe repetate, iar gruparea ISIS este încă activă. Aceste elemente alimentează criticile privind fezabilitatea și siguranța unei întoarceri accelerate a refugiaților.
Recomandate
Serghei Lavrov acuză SUA că urmăresc controlul resurselor energetice , potrivit Adevărul , care citează o declarație preluată de Reuters. Ministrul rus de externe a spus că planurile Washingtonului de a forța schimbări de regim în Iran și Venezuela nu ar avea ca scop îmbunătățirea situației populației, ci creșterea influenței asupra piețelor globale de petrol și gaze. Lavrov a acuzat administrația președintelui american Donald Trump că ar urmări, prin presiuni politice și militare, să domine piețele energetice. „Planurile SUA de a impune schimbări de regim în Iran și Venezuela urmăresc obținerea unui control mai mare asupra resurselor de petrol și gaze”, a spus șeful diplomației ruse. În același registru, oficialul rus a susținut că Statele Unite și Israelul nu ar dori normalizarea relațiilor dintre Iran și vecinii săi, deoarece reducerea tensiunilor ar diminua influența Washingtonului în regiunea Golfului și, implicit, pe piețele energetice. În opinia lui Lavrov, o apropiere regională ar reduce „tensiunile din regiune” și ar micșora rolul extern al Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Lavrov a avertizat și asupra riscului ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să escaladeze, cu efecte asupra securității și aprovizionării energetice la nivel mondial. > „Războiul din Orientul Mijlociu ar putea degenera într‑un conflict mai larg”, a afirmat el. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor sporite dintre Statele Unite și Iran, într-un context descris de sursă ca incluzând confruntări militare și negocieri tensionate privind navigația prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică pentru exporturile de petrol. În același timp, rămâne ridicată îngrijorarea internațională privind efectele pe care un conflict extins le-ar putea avea asupra pieței energetice globale. [...]
Guvernul a aprobat memorandumul pentru acordul UE–Mercosur , iar în urma acestei decizii acordul va intra în vigoare provizoriu și în România de la 1 mai, potrivit Economedia . Memorandumul vizează semnarea de către România, „în nume național”, a Acordului de parteneriat UE–Mercosur dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și blocul sud-american Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), pe de altă parte. Anunțul a fost făcut marți seara, 31 martie, de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Nadina Dogioiu, după o ședință extraordinară. „Memorandumul prevede aprobarea semnării de către România, în nume național, a Acordului de parteneriat UE–Mercosur, în contextul în care respectivul acord a fost deschis spre semnare de către statele membre, cu posibilitatea semnării la 25 martie și, respectiv, 1 aprilie 2026.” Potrivit purtătorului de cuvânt, odată cu aprobarea memorandumului, acordul „intră efectiv în vigoare provizoriu, de la 1 mai și în România”, inclusiv cu prevederile de protecție pentru producătorii interni. În acest context, a fost invocat un regulament care include un „mecanism de salvgardare” (un instrument care permite introducerea rapidă de măsuri temporare dacă importurile produc perturbări semnificative pe piață). Ioana Dogioiu a detaliat că piețele produselor agroalimentare considerate sensibile sunt monitorizate de Comisia Europeană, care poate declanșa evaluări și anchete inclusiv la solicitarea unui singur stat membru sau a unor entități care reprezintă industria UE. Dacă există indicii suficiente de distorsiuni, pot fi impuse măsuri provizorii în maximum 21 de zile, inclusiv în situații precum o creștere de peste 5% a importurilor în condiții preferențiale sau o scădere de peste 5% a prețului mediu de import pentru un produs vizat; o decizie finală ar urma să fie luată în maximum patru luni, iar măsurile pot fi menținute până la patru ani. În privința ratificării, Guvernul a transmis că, după semnare, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) vor elabora proiectul legii de ratificare, care va fi trimis Parlamentului. Întrebată dacă ratificarea poate fi finalizată până la 1 mai, Ioana Dogioiu a spus că „mi-e greu să cred că până în 1 mai este posibil să parcurgem întreaga procedură”. Totodată, purtătorul de cuvânt a confirmat că Ministerul Agriculturii a dat aviz negativ acordului, iar avizul Ministerului Justiției a fost pozitiv, dar cu observații. [...]
Președintele Volodîmîr Zelenski spune că Rusia a dat Ucrainei „două luni” să se retragă din Donbas , potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută marți, 31 martie, în fața jurnaliștilor, Zelenski susținând că Moscova a transmis Statelor Unite așteptarea că va „lua estul” Ucrainei în acest interval și cere Kievului să se retragă în avans, altfel urmând „condiții de pace” mai dure. „Le-au spus americanilor că vor lua estul țării noastre în două luni… și că Ucraina are două luni să se retragă”, a declarat Zelenski. Zelenski a respins ultimatumul ca nerealist și a pus sub semnul întrebării de ce astfel de cereri continuă să fie tratate cu seriozitate. El a afirmat că, după ani de război, „narațiunea” potrivit căreia Rusia ar putea obține rapid controlul asupra estului Ucrainei este în continuare promovată, în pofida realităților de pe teren. În același timp, liderul ucrainean a susținut că propriile declarații ale Rusiei contrazic ideea că obiectivele sale s-ar limita la Donbas. Potrivit lui Zelenski, dacă Moscova afirmă că ținta este doar Donbasul, atunci nu ar trebui să vorbească despre extinderea operațiunilor și impunerea unor condiții suplimentare. Comentariile vin pe fondul blocajului negocierilor de pace mediate de SUA cu Rusia, în condițiile în care Washingtonul își mută tot mai mult atenția către războiul cu Iranul, notează Kyiv Post. Zelenski a reamintit că a respins anterior o propunere americană care, potrivit lui, ar fi presupus ca Ucraina să renunțe la controlul asupra unor părți din Donbas în schimbul unor garanții de securitate. Separat, Zelenski a spus că Ucraina rămâne deschisă unei încetări a focului de Paște, inclusiv unei posibile înțelegeri privind energia, însă a subliniat că orice aranjament temporar nu trebuie să afecteze „demnitatea și suveranitatea” țării. El a adăugat că pauze scurte, de „două-trei zile”, nu ar oferi Rusiei un avantaj semnificativ. [...]
Lideri din UE au criticat dur Ungaria după apariția unor înregistrări cu o discuție între ministrul rus de externe Serghei Lavrov și omologul său maghiar Péter Szijjártó . Reacțiile vin pe fondul acuzațiilor că oficiali maghiari ar fi transmis Moscovei informații despre discuții purtate la nivelul liderilor UE. Conform The Guardian , premierul Poloniei, Donald Tusk, și prim-ministrul Irlandei, Michael Martin, au descris conversațiile drept „repulsive” și „sinistre”, acuzând o relație neobișnuit de apropiată între Budapesta și Moscova. Tusk a spus că înregistrările ar confirma „dependența politică profund tulburătoare” a guvernului condus de Viktor Orbán față de autoritățile ruse. „Ceea ce am auzit și ceea ce bănuiam deja este doar o confirmare a dependenței politice profund tulburătoare a guvernului lui Viktor Orbán și a ministrului său de externe, domnul Szijjártó, direct față de autoritățile de la Moscova.” În aceeași intervenție, Tusk a susținut că relația descrisă de înregistrări ar depăși „simpla dependență politică” și ar fi „descalificantă”, invocând ideea că un ministru de externe al unui stat membru UE ar fi „raportat” omologului rus despre îndeplinirea unei „sarcini” și i-ar fi cerut „răbdare”. Michael Martin a afirmat, la rândul său, că discuția este „sinistră” și că ar confirma suspiciuni mai vechi privind rolul guvernului ungar în interiorul Uniunii Europene, apreciind că „tonul respectuos” din conversație a fost „alarmant” și că situația este „foarte gravă”. Anterior, președintele Cehiei, Petr Pavel, a îndemnat guvernul de la Praga să „reevalueze” relațiile cu Ungaria, în urma dezvăluirilor. El a spus că ar fi „absolut inacceptabil” ca un stat membru UE și NATO să eludeze regulile și să împărtășească „informații sensibile, dacă nu chiar clasificate” cu „adversarul” alianței, avertizând că un astfel de comportament ar submina securitatea comună. Antena 3 CNN notează că înregistrările audio au apărut în contextul unui scandal mai amplu, în care oficiali maghiari sunt suspectați că ar fi transmis informații către Moscova despre discuțiile purtate între liderii UE. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre proveniența înregistrărilor sau despre eventuale verificări independente ale autenticității lor. [...]
Analiza ATF nu a putut lega glonțul de arma găsită la locul crimei , potrivit Antena 3 CNN , care citează informații publicate de The Guardian. Avocații suspectului spun că FBI face teste suplimentare, după ce expertiza inițială nu a stabilit o potrivire concludentă între fragmentul de glonț recuperat la autopsia lui Charlie Kirk și pușca descoperită în apropierea locului împușcării. În documente depuse recent la instanță, apărarea lui Tyler Robinson a cerut amânarea audierii preliminare programate pentru luna mai, invocând nevoia de timp pentru a analiza raportul balistic și „o cantitate enormă” de alte materiale care ar putea fi relevante pentru apărare. Raportul ATF nu a fost făcut public, însă avocații afirmă că din documente publice reiese că rezultatele au fost neconcludente. Miza tehnică a cazului ține de limitele analizei balistice atunci când probele sunt fragmentare. Experții caută pe proiectil urme microscopice lăsate de țeava armei, comparabile cu o „amprentă” specifică fiecărei arme de foc, însă șansele de identificare depind de dimensiunea și starea fragmentelor recuperate. Procurorii au declarat că Robinson i-a trimis un mesaj partenerei sale romantice în care spunea că l-a vizat pe Kirk pentru că „se săturase de ura lui”. Procurorii intenționează să ceară pedeapsa cu moartea pentru Robinson, în vârstă de 22 de ani, acuzat de crimă în cazul uciderii prin împușcare a lui Kirk, comisă pe 10 septembrie, în campusul Universității Utah Valley din Orem. Potrivit informațiilor prezentate, Robinson nu a pledat încă. Anchetatorii susțin că au găsit ADN compatibil cu cel al lui Robinson pe trăgaciul puștii, pe tubul cartușului tras și pe două cartușe netrase. Apărarea afirmă însă că unele rapoarte criminalistice indică prezența ADN-ului mai multor persoane pe anumite obiecte, ceea ce, în opinia sa, ar necesita o analiză mai complexă și poate influența evaluarea probelor înainte de trimiterea în judecată. [...]
Iranul neagă că a lansat rachete balistice spre Turcia , după ce Ankara a susținut că forțele NATO au interceptat pentru a patra oară un astfel de proiectil, potrivit AFP. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a respins marți informațiile privind lansarea unor rachete din Iran asupra Turciei. Conform unui comunicat al ministerului de Externe de la Teheran, Araghchi a discutat telefonic cu omologul său turc, Hakan Fidan, și a propus o anchetă comună pentru stabilirea faptelor. Araghchi a spus că acuzațiile sunt „complet nefondate”. Șeful diplomației iraniene a avertizat, totodată, asupra unor „operațiuni (...) desfășurate de inamici” și a oferit „cooperarea tehnică” pentru verificarea oricărei astfel de afirmații, mai arată comunicatul citat. De cealaltă parte, Ministerul Apărării de la Ankara declarase luni că forțele NATO au interceptat a patra rachetă lansată de Iran împotriva Turciei, despre care a spus că a fost o rachetă balistică doborâtă după ce a pătruns în spațiul aerian turcesc. Interceptarea de către sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mării Mediterane a fost confirmată și de purtătoarea de cuvânt a alianței, Allison Hart, iar incidente similare ar fi avut loc pe 4, 9 și 13 martie. [...]
