Știri
Știri din categoria Externe
Franța va restitui Siriei active de 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei), o decizie cu miză economică și diplomatică, în contextul reluării relațiilor bilaterale după ani de izolare a regimului al-Assad, potrivit Economica.
Președintele francez Emmanuel Macron a spus că activele au fost obținute ilegal de un membru al familiei al-Assad. Restituirea vizează bunuri asociate fostului vicepreședinte Rifaat al-Assad, unchiul lui Bashar al-Assad, conform agenției siriene SANA, informație preluată de dpa.
În timpul vizitei la Damasc, Franța și Siria au convenit să reia relațiile diplomatice la nivel de ambasadori. Ambasada Franței în capitala Siriei fusese închisă în martie 2012, ca protest față de reprimarea violentă a protestelor împotriva regimului al-Assad.
Macron este primul lider din Uniunea Europeană care vizitează Siria după 13 ani de război civil și după răsturnarea de la putere a familiei al-Assad la sfârșitul lui 2024.
Vizita a avut loc pe fondul unor incidente de securitate: două bombe au explodat marți dimineață la Damasc, rănind 18 persoane, în apropierea hotelului unde a fost cazat Macron. Președintele francez și-a continuat însă programul și urma să ajungă marți seara la Ankara pentru summitul NATO.
Recomandate
Vizita lui Emmanuel Macron la Damasc deschide o fereastră de cooperare economică pentru companiile franceze într-o Sirie aflată în tranziție politică, într-un demers pe care Parisul îl leagă explicit de obiectivul „întăririi cooperării economice”, potrivit Antena 3 . Președintele Franței a sosit luni seară la Damasc, în prima vizită în Siria a unui lider occidental după căderea regimului condus de Bashar al-Assad și instalarea la putere a președintelui Ahmed al-Sharaa , transmite AFP, citată de Agerpres. Macron urmează să rămână în capitala siriană până marți. Un element cu relevanță economică directă este componența delegației: președinția siriană a precizat că liderul de la Élysée este însoțit de „o delegație reunind investitori și reprezentanți ai companiilor franceze”, în contextul intenției declarate de a întări cooperarea economică. Ce urmărește Parisul în această deplasare În plan politic, Macron a indicat că va pleda pentru „o Sirie liberă, pluralistă, ce își respectă fiecare dintre componente” și care să joace un rol de moderare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit declarațiilor făcute jurnaliștilor acreditați la Palatul Élysée. La sosire, Macron a fost întâmpinat de ministrul de externe sirian, Assaad al-Shaibani. Franța nu a comunicat public despre deplasare înainte de aterizarea la Damasc, invocând rațiuni de securitate, pe fondul fragilității situației din Siria după un război civil de peste un deceniu. Context: o reluare a contactelor la nivel înalt Este prima vizită a unui președinte francez în Siria după deplasările lui Nicolas Sarkozy din 2008 și 2009, înainte de ruptura diplomatică survenită în 2011, odată cu reprimarea „Primăverii Arabe” de către regimul Assad. În ultimii ani, noua conducere de la Damasc a primit vizite ale unor lideri internaționali: emirul Qatarului, Tamim ben Hamad Al-Thani, la începutul lui 2025, apoi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ianuarie 2026, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în aprilie. Macron este însă primul lider al unei țări membre a Uniunii Europene și primul lider al unei puteri occidentale care se deplasează la Damasc, menționează aceeași relatare. Pentru mediul de afaceri, semnalul principal rămâne încercarea de a lega relansarea relațiilor politice de un cadru de cooperare economică, deși sursa nu oferă detalii despre proiecte, sectoare sau acorduri concrete care ar urma să fie discutate sau semnate. [...]
Liderii UE discută „de-americanizarea” ca răspuns la impredictibilitatea SUA , după o reuniune de urgență cu ușile închise la Bruxelles, descrisă de participanți drept „noaptea terapiei”, potrivit Mediafax , care citează o investigație The Wall Street Journal. Întâlnirea a avut loc la finalul lunii ianuarie 2026, fără consilieri, telefoane sau camere, pe fondul frustrării și anxietății legate de acțiunile președintelui SUA Donald Trump, inclusiv amenințările privind Groenlanda și schimbări mai ample de politică externă. Tema centrală: dacă Europa trebuie să se pregătească pentru un viitor în care America nu mai este un aliat de încredere. Președintele francez Emmanuel Macron ar fi concluzionat că „nu există cale de întoarcere”, iar majoritatea liderilor ar fi fost de acord că Europa trebuie să devină mai independentă strategic. Unii au reproșat că administrația americană pare mai interesată de acorduri miniere și energetice decât de rolul tradițional al SUA în lume, iar premierul belgian a avertizat că Europa riscă să devină un „sclav jalnic” pentru Statele Unite. Ce înseamnă, concret, „de-americanizarea” în administrațiile europene Potrivit relatării citate, aliații SUA ar fi început să accelereze un experiment fără precedent de reducere a dependenței de tehnologie și furnizori americani, inclusiv prin: eliminarea discretă a unor tehnologii americane din sisteme publice, în favoarea software-ului european cu cod deschis (open-source); recomandări către funcționari să nu mai folosească Microsoft Teams și Office; investiții „cu întârziere” de sute de miliarde de dolari pentru sprijinirea companiilor private europene din aerospațial, inteligență artificială și centre de date, pentru a limita dependența de giganții americani. Divergențe între lideri și efecte economice invocate Prim-ministrul italian Giorgia Meloni ar fi avut o poziție diferită, susținând că, chiar dacă unii lideri nu îl plac pe Trump, pot totuși discuta cu el. În același tablou, The Wall Street Journal notează tensiunea resimțită de premierul danez Mette Frederiksen după dispute cu Trump, până la punctul în care cancelarul german Friedrich Merz ar fi întrebat-o direct: „Ești bine?”. În martie, la o nouă reuniune a liderilor Consiliului European , Merz ar fi fost „furios” că atacurile aeriene ale lui Trump asupra Iranului au dus la creșterea prețurilor combustibililor în Europa. Potrivit celor prezenți, el ar fi spus că Rusia ar fi singura câștigătoare în acel conflict din Orientul Mijlociu. Cum descriu serviciile de informații noul context Investigația citată mai arată că The Wall Street Journal a folosit inclusiv evaluări clasificate ale unor agenții europene de informații. Un raport din sudul Europei ar fi avertizat că interlocutorii europeni nu se confruntă cu „un guvern cu proceduri stabilite”, ci cu „un individ capricios”. MI6 ar fi transmis premierului britanic Keir Starmer o caracterizare simbolică a celei de-a doua președinții Trump, ca o combinație între „The Crucible” și „Wolf Hall”, referințe la procesele vrăjitoarelor din Salem și la curtea instabilă a lui Henric al VIII-lea. Totodată, MI6 și-ar fi instruit personalul să nu discute „chestiuni prezidențiale” cu omologii din CIA. În ansamblu, relatarea indică o accelerare a deciziilor europene cu impact operațional și economic — de la migrarea tehnologică în sectorul public până la reorientarea investițiilor — pe fondul unei percepții tot mai puternice că relația transatlantică intră într-o etapă structural diferită. [...]
Președintele Serbiei temperează așteptările privind extinderea UE , semnalând că țările candidate nu ar trebui să mizeze pe o aderare în viitorul apropiat, potrivit Agerpres . Mesajul are o miză de reglementare și planificare: indică un orizont mai lung pentru alinierea la regulile UE și pentru accesul efectiv la beneficiile pieței unice. Aleksandar Vucic a declarat, la o conferință a țărilor candidate la UE, că deși parcursul european rămâne „cea mai bună opțiune” pentru Balcanii de Vest , Ucraina, Republica Moldova și Georgia, o extindere majoră „nu este de așteptat prea curând”. „Nu trebuie să ne așteptăm la miracole sau la extinderi majore ale UE în anii ce urmează”, a spus Vucic. Cine sunt candidații și cine avansează mai repede În relatarea Reuters preluată de Agerpres, Balcanii de Vest includ Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia, Macedonia de Nord și Kosovo, toate aspirând la aderare. Dintre acestea, doar Muntenegru ar spera să adere până în 2028, iar Albania și-a accelerat demersurile. Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Kosovo sunt descrise ca fiind în urmă în proces. Presiune din partea Ucrainei pentru accelerare La același eveniment, Ruslan Stefanciuk, președintele parlamentului ucrainean, a cerut UE să accelereze aderarea pentru a contracara politicile agresive ale Rusiei. El a susținut un „nou val de extindere” cât mai amplu. Ucraina a început luna trecută prima etapă a negocierilor de aderare, însă diplomații anticipează că procesul va fi „complex și de durată”, potrivit aceleiași relatări. Context regional: relațiile Serbiei cu Ucraina și Rusia Belgradul susține integritatea teritorială a Ucrainei și a condamnat invazia rusă, în timp ce Kievul refuză să recunoască independența Kosovo, declarată în 2008. Serbia își menține și legături cu Rusia, dar relațiile s-au deteriorat după ce Moscova a criticat anul trecut Serbia pentru vânzările de muniție către Ucraina, mai notează Reuters. [...]
Moartea suspectei-cheie din atentatul din Monaco complică ancheta transfrontalieră : o ucraineancă indicată drept autoarea atacului cu bombă asupra unui om de afaceri ucrainean născut în Ucraina a fost găsită împușcată lângă Kiev, iar procurorii ucraineni au reținut un angajat al serviciului de informații militare, potrivit Daily Mail . Anastasiia Berezovska, 39 de ani, a fost descoperită moartă în jurul orei 23:00, pe 6 iulie, la o săptămână după explozia din Monaco care l-a rănit grav pe Vadym Ermolaev, un milionar sancționat, precum și pe amanta acestuia și pe fiul lor. Biroul procurorului general din Ucraina a confirmat decesul și a anunțat reținerea unui angajat al serviciului de informații militare (HUR), care ar fi declarat că a ucis-o împreună cu un al doilea suspect. Al doilea suspect ar fi un polițist, potrivit unei surse de anchetă citate de publicație. Cazul rămâne în desfășurare, iar informațiile provin din comunicarea procurorilor și din surse invocate de Daily Mail. Ce se știe despre atacul din Monaco și urmărirea suspectei Potrivit relatării, Berezovska era suspectată că a lăsat un pachet în holul de la intrarea unui bloc de apartamente pe 29 iunie, în jurul orei 21:00, după care ar fi fugit pe jos și ar fi plecat cu mașina spre Germania. Interpol emisese pe numele ei o „Notificare Roșie” (alertă internațională pentru localizare și arestare), iar polițiile din Europa o căutau ca fiind „înarmată și periculoasă”. Monaco, prin procurorul adjunct Morgan Raymond, a susținut că suspecta ar fi fost deghizată în bărbat când ar fi comis atacul. Victimele și starea lor Explozia i-a afectat pe: Vadym Ermolaev (58 de ani) , care, potrivit informațiilor din articol, a ieșit din comă; Anna Nasobina (46 de ani) , amantă stabilită la Londra, descrisă ca fiind în continuare în stare gravă; i-ar fi fost amputate picioarele din cauza rănilor; Ariel (13 ani) , fiul, cu răni minore, care ar fi oferit declarații anchetatorilor. Inițial s-a crezut că soția lui Ermolaev ar fi fost rănită, însă aceasta nu se afla în țară la momentul exploziei, iar articolul notează că bărbatul era împreună cu Nasobina. Pista economică: legături suspectate cu fraude prin call-centere Daily Mail relatează că există suspiciuni potrivit cărora atentatul ar putea avea legătură cu o rețea de call-centere din Dnipro, Ucraina, folosite pentru escrocherii financiare la scară largă în Europa. Conform unor surse citate, așa-numitele operațiuni de tip „boiler room” (call-centere care vând agresiv investiții fictive) ar fi fraudat mii de investitori din Germania, Estonia și Ucraina cu peste 100 de milioane de euro (aprox. 500 de milioane de lei ) între 2019 și 2022, inclusiv prin scheme false de investiții în criptomonede. Publicația mai susține că anchetatori francezi ar considera că tentativa de omor ar fi putut fi orchestrată ca represalii de către membri ai unei rețele criminale. În acest context, este menționat și fiul lui Ermolaev, Artur (35 de ani), despre care se afirmă că ar fi fost arestat de Interpol în Cipru la finalul lui 2025, extrădat în Estonia și ulterior condamnat cu suspendare, cu plata a 8,5 milioane de euro (aprox. 42,5 milioane de lei), potrivit Meduza. Tatăl și fiul neagă orice faptă ilegală, conform articolului. Ce urmează Moartea suspectei-cheie și reținerea unui angajat HUR, plus un posibil polițist implicat, mută centrul de greutate al cazului spre Ucraina și ridică mize pentru cooperarea judiciară între autoritățile din Monaco, Franța, Germania și Ucraina. Daily Mail notează că este o știre în curs de actualizare, iar detaliile oficiale privind motivul crimei și lanțul de comandă nu sunt încă prezentate complet. [...]
Donald Trump a reluat la Ankara criticile la adresa NATO , punând sub semnul întrebării „rentabilitatea” angajamentului american în alianță , pe fondul nemulțumirii că aliații nu ar fi sprijinit SUA în războiul declanșat împotriva Iranului, potrivit Economica . Mesajul are implicații directe pentru coeziunea alianței și pentru așteptările privind contribuțiile și solidaritatea între membri, într-un moment în care liderii NATO s-au reunit pentru un summit în Turcia. Trump a spus că a fost „foarte dezamăgit” și a sugerat că ar fi putut să nu participe la summit dacă acesta nu ar fi avut loc în Turcia, unde a făcut referire la președintele Recep Tayyip Erdogan ca la „un lider foarte puternic”. În același context, liderul american a afirmat că SUA „nu au fost tratate bine” după ce „au făcut ceva în Iran”, reiterând ideea că aliații Washingtonului nu ar fi oferit sprijin în conflictul din Orientul Mijlociu lansat împreună cu Israelul. În intervenția sa, Trump a reluat și tema costurilor suportate de SUA în NATO, întrebând retoric de ce America „a investit trilioane de dolari în NATO” pentru a proteja Europa de Rusia „fără a primi nimic în schimb”. El a descris situația ca pe un „test” al disponibilității aliaților de a fi „acolo pentru noi la nevoie”, menționând explicit Regatul Unit, Franța, Germania și Italia. Groenlanda , un nou punct de fricțiune în interiorul alianței Tot la Ankara, Trump a readus în discuție Groenlanda, afirmând că insula ar trebui să fie controlată de SUA, nu de Danemarca. Potrivit Reuters, citată de Economica, declarațiile privind dobândirea sau controlul asupra Groenlandei au alimentat tensiuni între Washington și Copenhaga, ambele state fiind membri fondatori ai NATO, iar subiectul a fost gestionat ulterior pe canal diplomatic. Trump a susținut că disputa privind Groenlanda i-a afectat relația cu NATO și a argumentat că Danemarca nu ar cheltui suficient pentru a sprijini insula, pe care a descris-o drept „un loc important pentru SUA”, invocând prezența navelor rusești și chineze în zonă. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile În plan diplomatic, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în iunie că discuțiile cu Danemarca și Groenlanda continuă lunar. Din informațiile prezentate, nu reiese dacă la summitul din Turcia au fost convenite măsuri concrete ca răspuns la criticile lui Trump, însă mesajele transmise indică o presiune politică sporită asupra aliaților privind reciprocitatea sprijinului și gestionarea diferendelor interne. [...]
Interdicția manifestațiilor la Ankara, în timpul summitului NATO, a dus la confruntări și arestări , într-un context în care liderii Alianței se pregătesc să prezinte contracte de armament de „zeci de miliarde de dolari”, potrivit News . Protestele au perturbat circulația în capitala Turciei, iar poliția a intervenit pentru a dispersa manifestanții. Summitul NATO are loc marți și miercuri la Ankara, cu participarea șefilor de stat și de guvern ai celor 32 de state membre. În marja reuniunii, pe străzile orașului au avut loc confruntări între manifestanți anti-NATO și forțele de ordine, pe fondul interdicției impuse de guvernoratul Ankara privind orice manifestație până la finalul summitului. În imagini publicate de Reuters, manifestanți purtând tricouri cu mesajul „Trump, cară-te!” (în turcă) scandau sloganuri cu pumnul ridicat. Potrivit relatării, polițiștii i-au încercuit cu scutieri, i-au trântit la pământ și i-au încătușat, în timp ce unii protestatari erau ridicați de pe stradă. Arestări pe fondul tensiunilor interne din Turcia Arestările din timpul protestelor vin după „mai bine de două săptămâni” de rețineri ale unor opozanți politici, avocați și jurnaliști care se opun puterii turce, mai notează materialul. Potrivit AFP, doi jurnaliști turci – Buse Sögütlü (T24) și Ceren Erdogdu (Odav TV) – au fost plasați în arest preventiv luni, cu o zi înainte de deschiderea summitului. Avocatul lui Erman Ozturk a declarat AFP că nu cunoaște motivele arestării jurnalistului și a sugerat o posibilă legătură cu summitul NATO: „Nu știm în continuare de ce a fost arestat jurnalistul. Însă credem că este în legătură cu summitul NATO.” Context: miza politică și militară a summitului Donald Trump a fost primit de președintele turc Recep Tayyip Erdogan și urmează să se întâlnească cu ceilalți lideri ai Alianței la summitul care începe marți seara. În același timp, președintele SUA acuză de mult timp guvernele europene că se bazează excesiv pe Statele Unite pentru apărarea continentului prin NATO, organizație care „apără continentul de la încheierea Războiului Rece”, potrivit sursei. [...]
