Știri
Știri din categoria Externe

Raportoarea ONU Francesca Albanese acuză Israelul că repetă „modus operandi”-ul din Gaza împotriva Libanului și Iranului, potrivit AGERPRES, care citează EFE. Declarațiile au fost făcute marți, 24 martie 2026, la Geneva, în contextul prezentării unor actualizări privind situația din teritoriile palestiniene ocupate.
Albanese, raportoare specială a ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, a susținut că ofensiva Israelului urmează același tipar și că acest lucru se întâmplă cu „complicitatea” altor state, în special occidentale. Ea a legat evoluțiile de raportul său „Anatomia unui genocid”, în care afirmă că a avertizat asupra extinderii acestor practici.
„Când am prezentat raportul meu «Anatomia unui genocid» am avertizat comunitatea internațională că, dacă Israel nu va fi oprit, acest lucru se va transforma într-un modus operandi și, la șase luni după aceea, Israelul aplică ceea ce a făcut în Gaza în Liban, în Iran și nu se va opri aici.”
În intervențiile sale, Albanese a reiterat calificarea comportamentului militar israelian în Fâșia Gaza drept „genocid” și a spus că, din acest motiv, este vizată de sancțiuni ale Statelor Unite, care îi afectează viața profesională și personală, inclusiv familia. Ea a vorbit presei în timpul unei pauze din intervenția sa la Consiliul Drepturilor Omului.
Raportoarea a cerut o „intervenție masivă” pentru oprirea Israelului și a indicat drept „cea mai pașnică formă” întreruperea legăturilor economice, militare și financiare cu Israelul, adăugând că responsabilitatea nu revine doar statelor, ci și companiilor, băncilor, fondurilor de pensii și universităților. Totodată, ea a invocat obligațiile statelor în raport cu deciziile Curții Internaționale de Justiție privind ilegalitatea ocupației și interdicția de a sprijini transferul de arme către un stat care comite crime de război.
În ultimul său raport, Albanese a descris detenția „ilegală și masivă” a palestinienilor ca o practică ce s-ar fi normalizat, alături de tortură în detenție, enumerând abuzuri precum bătăi, fracturi intenționate, înlănțuiri prelungite, privare de somn și hrană, refuzul îngrijirii medicale, abuzuri sexuale și violuri, inclusiv asupra copiilor, potrivit afirmațiilor sale bazate pe dovezile strânse.
În același context, ea a spus că Israelul ar încerca să creeze „mizerie și haos” în Fâșia Gaza pentru a împinge populația să plece și că ar favoriza intrarea bunurilor comerciale în detrimentul ajutoarelor umanitare. AGERPRES mai consemnează că directorul general al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Pierre Krahenbuhl, a declarat recent la Geneva că, dincolo de decesele civililor, „situația din Gaza este la fel de dramatică și nedemnă ca pe timpul războiului”.
Recomandate

Benjamin Netanyahu spune că a discutat cu Donald Trump , iar Israelul își continuă atacurile în Iran și Liban, potrivit Agerpres , care citează AFP. Declarațiile au fost făcute luni, 23 martie 2026, într-un mesaj video distribuit de biroul de presă al premierului israelian. Netanyahu a afirmat că discuția cu președintele american a vizat posibilitatea de a valorifica „succesele” militare pentru a ajunge la obiectivele războiului printr-un acord care să protejeze interesele Israelului. În același timp, premierul a reiterat că operațiunile militare continuă pe două fronturi, în Iran și în Liban. „Astăzi am vorbit cu prietenul nostru, președintele Trump”, a declarat premierul israelian într-un scurt mesaj video distribuit de biroul său de presă. În mesaj, Netanyahu a spus că Trump „crede că există o șansă de a construi pe succesele extraordinare (ale armatei israeliene și americane) pentru a atinge obiectivele războiului în cadrul unui acord care va păstra interesele noastre vitale”. El a adăugat că Israelul rămâne hotărât să își protejeze „interesele vitale în orice circumstanțe”. Declarațiile vin pe fondul intensificării tensiunilor regionale și sugerează că, în paralel cu acțiunile militare, există discuții politice privind un posibil cadru de acord. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de AFP, iar mesajul a fost transmis public prin canalul oficial de comunicare al premierului israelian. [...]

Ministrul israelian de Finanțe cere anexarea sudului Libanului până la râul Litani , relatează Reuters , în timp ce armata israeliană a bombardat poduri și a distrus locuințe în zonă, pe fondul escaladării confruntărilor cu Hezbollah. Declarațiile lui Bezalel Smotrich sunt cele mai explicite de până acum, la nivel înalt, privind preluarea de teritoriu libanez în cadrul operațiunii pe care Israelul o prezintă drept o campanie împotriva militanților sprijiniți de Iran. Libanul a fost atras în războiul regional la 2 martie, după ce Hezbollah a lansat rachete asupra Israelului. De atunci, Israelul a ordonat evacuarea tuturor locuitorilor din zona de la sud de râul Litani și a intensificat loviturile aeriene, considerând regiunea un bastion al Hezbollah. Într-un program de radio din Israel, Smotrich a spus că operațiunea militară „trebuie să se încheie cu o realitate complet diferită”, inclusiv prin schimbarea granițelor Israelului. „Spun aici definitiv... în fiecare cameră și în fiecare discuție, de asemenea: noua graniță a Israelului trebuie să fie Litani”, a declarat Smotrich. Un oficial militar a declarat pentru Reuters că nu poate comenta afirmațiile politicienilor sau planurile pe termen lung ale guvernului, dar a susținut că trupele israeliene își limitează raidurile la zonele apropiate de frontieră, departe de Litani. Biroul premierului Benjamin Netanyahu nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai notează agenția. Ministrul Apărării, Israel Katz , a sugerat la începutul lunii că Libanul ar putea suferi o „pierdere de teritoriu” dacă nu dezarmează Hezbollah. În paralel, Smotrich a cerut și anexarea teritoriului pe care Israelul îl controlează acum în Fâșia Gaza, până la o linie de armistițiu cu Hamas; un armistițiu semnat în octombrie a lăsat Israelul în controlul a 53% din Gaza, unde a ordonat evacuări și a demolat clădiri. Potrivit autorităților libaneze, asaltul aerian și terestru israelian a ucis peste 1.000 de persoane, iar peste un milion au fost forțate să își părăsească locuințele, după ordine de evacuare emise de Israel pentru zone extinse. În același timp, armata israeliană afirmă că desfășoară manevre la sol și raiduri asupra militanților Hezbollah și depozitelor de armament, cu obiectivul declarat de a proteja locuitorii din nordul Israelului, după sute de rachete lansate din Liban din 2 martie. În weekend, Israelul a lovit un pod principal care leagă sudul Libanului de restul țării, după ce a ordonat distrugerea tuturor trecerilor peste râul Litani și intensificarea demolărilor de locuințe în apropierea graniței sudice. Dreptul internațional interzice, în general, atacarea infrastructurii civile, iar șeful ONU pentru drepturile omului a criticat acțiunile Israelului în Liban, în special utilizarea ordinelor de evacuare pe scară largă; Israelul susține că evacuările urmăresc să țină civilii departe de zonele de luptă. Elementele-cheie ale situației descrise de Reuters includ: propunerea lui Smotrich ca granița Israelului cu Libanul să fie împinsă până la râul Litani; extinderea loviturilor israeliene asupra infrastructurii (poduri și treceri peste Litani) și demolări de locuințe în apropierea frontierei; ordine de evacuare, inclusiv pentru șapte cartiere din suburbiile sudice ale Beirutului, cu avertismentul că loviturile vor continua cu „forță în creștere”; impactul umanitar raportat de autoritățile libaneze (peste 1.000 de morți și peste un milion de persoane strămutate). La nivel local, primarul orașului creștin de frontieră Rmeish, Hanna Amil, a spus că deplasarea devine tot mai dificilă și că localitatea se confruntă deja cu lipsa electricității de la stat, lipsa apei și penurie de motorină, în condițiile în care rutele spre nord riscă să fie întrerupte. Un oficial libanez a declarat pentru Reuters că Beirutul încă mizează pe presiunea puterilor străine pentru a opri războiul, inclusiv printr-o ofertă a președintelui Joseph Aoun de a purta discuții directe. [...]

Iran a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului , potrivit Reuter după ce președintele american Donald Trump a amânat un atac asupra rețelei electrice a Iranului. Decizia lui Trump a venit în urma unor discuții pe care le-a descris ca fiind „foarte bune și productive” cu oficiali iranieni, referitoare la o „rezolvare completă și totală a ostilităților în Orientul Mijlociu”. Rachetele au declanșat alarme de raid aerian în diverse părți ale Israelului, inclusiv în Tel Aviv, unde au fost auzite explozii cauzate de interceptări. Într-un atac, locuințe din nordul Israelului au fost avariate de resturi căzute. Nu s-au raportat decese. Reacții și impact asupra piețelor După anunțul lui Trump, piețele financiare globale au reacționat pozitiv, cu prețurile acțiunilor în creștere și prețurile petrolului scăzând sub 100 de dolari pe baril. Totuși, aceste câștiguri au fost amenințate după ce Mohammad Baqer Qalibaf, președintele parlamentului iranian, a declarat că nu au avut loc negocieri cu SUA și că informațiile difuzate de Trump sunt „știri false” menite să manipuleze piețele financiare și de petrol. „Nu au avut loc negocieri cu SUA, iar știrile false sunt folosite pentru a manipula piețele financiare și de petrol și pentru a scăpa de impasul în care SUA și Israelul sunt prinse”, a scris Qalibaf pe platforma X. Iranul a continuat să lanseze atacuri asupra țintelor americane, descriind declarațiile lui Trump drept „operațiuni psihologice” fără impact asupra luptei Teheranului. Tensiuni în creștere Piețele globale au crescut în urma anunțului lui Trump de a amâna ultimatumul pentru Iran de a redeschide Strâmtoarea Hormuz, un canal esențial pentru aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat al lumii. Cu toate acestea, marți, aceste câștiguri au fost sub amenințare, pe măsură ce piețele au evaluat mesajele contradictorii din partea Teheranului și Washingtonului. Prețurile futures la petrol au crescut din nou, Brent crude ajungând la 104,21 dolari pe baril, iar petrolul american la 91,93 dolari pe baril. Posibilitatea negocierilor Trump a menționat că discuțiile cu Iranul au fost foarte puternice și că există puncte majore de acord. Deși nu au avut loc negocieri directe între cele două națiuni, oficiali europeni și din Pakistan au transmis mesaje între părți. Se preconizează că discuții directe ar putea avea loc în Islamabad în această săptămână. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că a discutat cu Trump și că Israelul va continua atacurile în Liban și Iran, dar a recunoscut posibilitatea de a transforma realizările militare într-un acord care să le protejeze interesele vitale. Consecințe regionale Iranul a închis efectiv Strâmtoarea Hormuz de la începutul conflictului cu SUA și Israel, pe 28 februarie. Peste 2.000 de persoane au fost ucise în acest război. Iranul a amenințat că va lovi infrastructura aliaților SUA în Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea duce la o perturbare extremă a aprovizionării globale cu energie. [...]

Ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó a confirmat că îl contactează pe Serghei Lavrov în contextul reuniunilor UE de la Bruxelles, potrivit HotNews.ro , după ce presa internațională a relatat că cei doi comunică frecvent în pauzele discuțiilor. Șeful diplomației ungare a susținut că astfel de convorbiri țin de practica diplomatică și că discută și cu alți omologi din afara Uniunii. Declarațiile vin după ce guvernul de la Budapesta respinsese inițial acuzațiile drept „fake news”. În weekend, Washington Post a relatat, citând un oficial european de securitate, că Szijjártó ar fi efectuat de ani de zile apeluri regulate în pauzele reuniunilor UE pentru a-i oferi lui Lavrov „rapoarte în direct despre ceea ce s-a discutat”. Miza este ridicată deoarece statele membre sunt obligate să respecte principiul cooperării loiale, iar conținutul reuniunilor este considerat confidențial. În acest context, Comisia Europeană a cerut luni Ungariei să clarifice situația, calificând informațiile apărute drept „îngrijorătoare”, conform relatării citate de HotNews.ro din Euronews. „Nu vorbesc doar cu ministrul rus de externe, ci și cu cei americani, turci, israelieni, sârbi și alții înainte și după reuniunile Consiliului Uniunii Europene”, a declarat luni seară Szijjártó. Szijjártó a mai afirmat, într-un videoclip publicat marți dimineață, că nu ar fi încălcat protocoale de securitate și că la nivel ministerial „nu se discută secrete”, respingând ideea unor restricții privind telefoanele în sală. Pe fond, episodul se suprapune peste poziționarea Ungariei ca unul dintre puținele guverne europene care mențin legături regulate cu Kremlinul și peste dependența sa energetică de importurile din Rusia; ministrul ungar a vizitat Moscova de 16 ori de la invazia pe scară largă a Ucrainei, iar pe 4 martie s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin, potrivit textului citat. Reacția Moscovei a venit marți, când purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a apărat guvernul Viktor Orbán într-o declarație pentru TASS, citată de EFE și Agerpres, susținând că liderii ungari „apără interesele țării lor” și acuzând, în același timp, lipsa de coeziune reală în interiorul UE pe tema scurgerilor de informații. [...]

Rusia a vândut circa 15 tone de aur în ianuarie-februarie 2026 , cel mai ridicat nivel al acestor ieșiri din rezerve din 2002, potrivit Antena 3 CNN , care citează date ale Consiliului Mondial al Aurului și informații publicate de The Moscow Times. Mișcarea este pusă pe seama presiunilor bugetare în creștere și a constrângerilor de lichiditate generate de sancțiunile occidentale. Conform datelor oficiale, Banca Centrală a Rusiei a vândut aproximativ 300.000 de uncii de aur în ianuarie și încă 200.000 de uncii în februarie. În urma acestor tranzacții, rezervele totale de aur ar fi coborât la 74,3 milioane de uncii, cel mai scăzut nivel din martie 2022. Vânzările indică o schimbare față de practica recentă, când tranzacțiile cu aur erau în principal interne: Ministerul Finanțelor vindea lingouri către banca centrală, fără expunere directă pe piața liberă. De această dată, potrivit articolului, operațiunile sunt descrise drept „reale de piață”, ceea ce sugerează o nevoie mai acută de numerar și o presiune mai mare asupra rezervelor de lichiditate. Pe partea fiscală, deficitul bugetar federal al Rusiei ar fi depășit 15 trilioane de ruble (183 miliarde de dolari) în intervalul 2022-2025, la care s-ar adăuga încă 3,5 trilioane de ruble (42,7 miliarde de dolari) în primele două luni din 2026. În acest context, vânzările de aur sunt legate de operațiuni care implică Fondul Național de Avere, ale cărui active lichide sunt folosite pentru finanțarea deficitelor. Elementele-cheie menționate în material despre contextul deciziei includ: sancțiunile occidentale și presiunea asupra lichidității; înghețarea a aproximativ 300 de miliarde de dolari din active rusești în străinătate; posibilitatea ca autoritățile să încerce să conserve yuanul, una dintre puținele valute străine încă utilizabile pentru intervenții pe piață; contrastul cu tendința globală recentă, în care multe bănci centrale au acumulat aur pentru diversificarea rezervelor în detrimentul dolarului. Analiștii citați estimează că vânzările din ianuarie ar fi valorat probabil circa 120 de miliarde de ruble (1,46 miliarde de dolari), sumă care ar acoperi doar o mică parte din deficitul bugetar. La 1 martie, aurul reprezenta 47% din rezervele internaționale ale Rusiei, evaluate la 809 miliarde de dolari, însă totalul include și active blocate, la care Moscova nu are acces, potrivit articolului. [...]

Arabia Saudită este aproape să intre în conflictul împotriva Iranului , potrivit Antena 3 CNN , care relatează despre o înăsprire a poziției aliaților SUA din Golful Persic după atacuri repetate ce le-au afectat economiile și pe fondul riscului ca Teheranul să câștige influență pe termen lung asupra Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul de energie. În acest context, prințul moștenitor Mohammed bin Salman ar fi hotărât să restabilească „descurajarea” și s-ar apropia de o decizie de a se alătura atacurilor, potrivit unor surse citate de The Washington Post, menționate în material. Textul arată că pașii recenți ai statelor din Golf sprijină capacitatea SUA de a desfășura lovituri aeriene și deschid o nouă presiune asupra finanțelor Iranului, fără ca monarhiile din regiune să fi trecut, deocamdată, la o implicare militară deschisă. Un element concret prezentat este acordul recent al Arabiei Saudite de a permite forțelor americane să utilizeze baza aeriană King Fahd, în vestul Peninsulei Arabice, potrivit unor persoane familiarizate cu decizia. Regatul anunțase anterior că nu va permite folosirea infrastructurii sau a spațiului aerian pentru atacuri asupra Iranului, însă strategia de a rămâne în afara conflictului ar fi fost subminată de atacuri cu rachete și drone atribuite Iranului asupra unor obiective energetice și asupra capitalei Riad. În paralel, Emiratele Arabe Unite iau măsuri care vizează active și instituții asociate iranienilor, într-un demers ce poate afecta accesul Teheranului la valută și la rețelele globale de comerț. Potrivit sursei, au fost închise Spitalul Iranian și Clubul Iranian din Dubai, iar autoritățile sanitare din Dubai au confirmat că unitatea medicală nu mai este operațională; guvernul EAU a transmis că anumite instituții legate direct de regimul iranian și de Garda Revoluționară vor fi închise în cadrul unor măsuri țintite. Materialul menționează și că aceste închideri au fost raportate anterior de AFP. Deși statele din Golf au declarat public că nu vor participa la atacuri asupra Iranului și nu vor permite folosirea spațiului lor aerian, articolul susține că situația din teren este mai nuanțată: imagini verificate de Storyful ar sugera că unele lansări de rachete sol-sol folosite împotriva Iranului au avut loc din Bahrain. Totodată, oficiali americani au declarat că cinci avioane de realimentare ale Forțelor Aeriene SUA au fost lovite și avariate la sol la baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită, în urma unui atac cu rachete iraniene, iar armata SUA a refuzat să precizeze dacă statele arabe participă la operațiuni, indicând că acestea trebuie să vorbească în nume propriu. În fundal, miza economică rămâne Strâmtoarea Ormuz: potrivit textului, Iranul ar fi blocat canalul prin atacuri asupra navelor și ar fi sugerat inclusiv taxe de tranzit, în timp ce atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune alimentează presiunea asupra liderilor din Golf să răspundă. [...]