Știri
Știri din categoria Externe
Premierul slovac Robert Fico cere reluarea rapidă a livrărilor prin conducta Druschba, după schimbarea de putere de la Budapesta, mizând pe o coordonare cu viitorul guvern ungar pentru „protejarea intereselor energetice”, potrivit Focus. Mesajul vine în contextul în care Druschba, rută importantă pentru țițeiul rusesc către Europa Centrală și de Est, este oprită din ianuarie, după ce a fost avariată pe teritoriul Ucrainei.
Fico l-a felicitat pe Péter Magyar pentru rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria și a transmis, într-o declarație scrisă pe X, că este pregătit pentru o „cooperare intensă” cu noua guvernare de la Budapesta. El a spus că ia act „cu deplin respect” de decizia alegătorilor ungari.
În mesajul său, Fico a indicat că Slovacia vrea să acționeze împreună cu Ungaria pentru a-și apăra „interesele energetice”, cu accent pe conducta Druschba, prin care este transportat țiței rusesc către regiune. Conducta este descrisă ca având „peste 5.000 de metri” (formulare din sursă; unitatea pare improbabilă pentru o infrastructură de acest tip, dar articolul nu oferă o clarificare suplimentară).
Potrivit textului, Druschba este scoasă din funcțiune de la finalul lunii ianuarie, după ce a fost avariată în Ucraina. Partea ucraineană atribuie avaria unui atac rusesc.
Fico susține că există un „interes puternic” în regiune pentru repornirea conductei. Reuters, citată de Focus, notează că în Ucraina au loc lucrări de reparații, iar președintele Volodîmîr Zelenski ar fi indicat că acestea ar urma să fie finalizate în primăvară.
Deși Viktor Orbán a pierdut alegerile, Fico a ținut să îl laude pe liderul ungar, aflat la putere de 16 ani, afirmând că relațiile slovaco-ungare sunt „mai bune ca niciodată” și că Orbán ar fi reprezentat „exemplar” interesele naționale și independența statului.
În același timp, articolul reamintește că atât Slovacia, cât și Ungaria au continuat să cumpere petrol și gaze din Rusia și au criticat frecvent sancțiunile Uniunii Europene, ceea ce a tensionat relația cu Ucraina, inclusiv la nivelul raporturilor personale dintre Zelenski, Fico și Orbán.
Recomandate
Kremlinul transmite că relația cu Budapesta intră într-o logică „pragmatică”, fără „statut special”, după schimbarea de putere din Ungaria , potrivit Digi24 . Mesajul Moscovei vine după eșecul electoral al lui Viktor Orbán și pe fondul dependenței energetice ridicate a Ungariei de Rusia, care rămâne o pârghie de influență în relația bilaterală. Kremlinul a spus marți că este „mulțumit” de faptul că noul prim-ministru ales, Peter Magyar, pare deschis unui „dialog pragmatic”. În același timp, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a încercat să reducă miza pierderii lui Orbán, afirmând că Moscova „nu a fost niciodată prietenă” cu liderul maghiar, potrivit The Guardian . Ungaria, mutată de Kremlin în categoria „țărilor ostile” Cu o zi înainte, Moscova nu l-a felicitat pe Peter Magyar pentru victorie. Peskov a precizat că Ungaria nu mai are „niciun statut special” și este încadrată acum la „țări ostile”, alături de restul Europei. Totuși, Kremlinul a recunoscut explicit rezultatul alegerilor: „Ungaria și-a făcut alegerea. Noi respectăm această alegere”, a declarat Peskov, conform relatării citate. Energia rămâne miza: Magyar indică menținerea importurilor din Rusia În primele declarații de luni, Peter Magyar a sugerat că nu ar trebui așteptată o ruptură majoră de Rusia. El a indicat că Ungaria va continua o politică externă pragmatică, inclusiv prin menținerea achizițiilor de petrol rusesc și o abordare prudentă în privința Ucrainei, în timp ce încearcă să „reechilibreze” relațiile cu Occidentul. Magyar a invocat constrângerile geografice și nevoia de soluții pentru importurile de energie, inclusiv din Rusia. În același registru, articolul notează că noul premier va prelua o economie „în dificultate”, puternic dependentă de Rusia, care furnizează peste 80% din gazul fosil și țițeiul Ungariei — o dependență care, potrivit materialului, ar urma să ofere Moscovei pârghii și în anii următori. Diferența față de Orbán: poziționare mai dură pe războiul din Ucraina Magyar a spus că îl consideră pe Rusia agresor în conflictul cu Ucraina și a indicat că ar răspunde la telefon dacă ar fi sunat de Vladimir Putin, susținând că ar pleda pentru oprirea războiului. În contrast, Digi24 amintește că, după începutul războiului în 2022, Ungaria condusă de Orbán a acționat pentru a atenua răspunsul UE, inclusiv prin demersuri de slăbire a sancțiunilor, blocarea repetată a ajutorului pentru Kiev și veto asupra unui împrumut al UE de „miliarde de euro” pentru Ucraina. Materialul mai menționează, ca element de context, relatări despre convorbiri telefonice scurse în presă și informații potrivit cărora servicii ruse și mass-media afiliate statului ar fi încercat să influențeze votul în favoarea lui Orbán. [...]
Comisia Europeană este aproape de finalizarea anchetei privind presupuse acțiuni de spionaj în instituțiile UE, în care este vizat comisarul ungar Oliver Várhelyi , iar concluziile ar putea ajunge „în curând” la Parlamentul European , potrivit Agerpres . Momentul este relevant și din perspectivă de reglementare: o eventuală constatare oficială ar putea alimenta presiunea politică pentru întărirea controalelor interne și a regulilor de securitate în instituțiile europene. Ancheta a fost lansată de Comisia Europeană în octombrie, iar rezultatele ar putea fi prezentate Parlamentului European după încheierea demersurilor administrative. Un purtător de cuvânt al Comisiei, Balazs Ujvari, a spus marți că „s-au realizat progrese” și că Parlamentul va fi informat „de îndată ce toate demersurile administrative vor fi fost încheiate”. De ce contează: presiune pentru reguli mai stricte de securitate în instituțiile UE Executivul european a evitat până acum să detalieze public dosarul, pe fondul temerilor că subiectul ar fi putut fi folosit în campania electorală din Ungaria. Alegerile parlamentare s-au încheiat duminică, cu înfrângerea premierului Viktor Orban în fața pro-europeanului Peter Magyar, ceea ce a redus riscul ca ancheta să fie instrumentalizată electoral, potrivit informațiilor din material. În octombrie anul trecut, mai multe instituții media europene au susținut că Ungaria ar fi încercat între 2012 și 2018 să pună presiune pe cetățeni ungari angajați în instituțiile UE pentru a desfășura operațiuni de spionaj. Ce se știe despre rolul lui Várhelyi și ce rămâne neclar Rolul comisarului ungar este „examinat în mod special”, inclusiv pe motiv că, în perioada vizată, el era șeful reprezentanței permanente a Ungariei la UE, înainte de a deveni comisar european în 2019. Totuși, nu este clar dacă ancheta Comisiei Europene a identificat o implicare directă a lui Oliver Várhelyi în activitățile invocate. El a negat constant acuzațiile. Peter Magyar, viitorul premier ungar, care a lucrat la Bruxelles în aceeași perioadă, l-a acuzat pe Várhelyi că nu spune „tot adevărul” pe acest subiect și a susținut că „toată lumea știe că (...) agenți ai serviciilor secrete erau detașați la Bruxelles”. [...]
Repararea parțială a oleoductului Drujba până la final de aprilie ar urma să reducă riscul unor noi întreruperi de aprovizionare cu petrol pentru Ungaria, după avarierea tronsonului din vestul Ucrainei în ianuarie, pe fondul războiului, potrivit Antena 3 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, marți, la Berlin, că oleoductul va fi „reparat, nu complet, dar suficient cât să funcționeze” până la sfârșitul lunii aprilie. Informația este transmisă de Agerpres, care citează AFP. Miza: continuitatea fluxului de petrol și presiunea politică în UE Drujba alimentează cu petrol Ungaria, iar avarierea segmentului care traversează vestul Ucrainei a devenit, în ultimele luni, un punct de tensiune între Kiev și Budapesta. Zelenski a spus că speră ca, în schimbul reparațiilor, Ungaria să deblocheze împrumutul european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. În același context, articolul notează că premierul ungar Viktor Orban a pierdut alegerile legislative de duminică, iar Uniunea Europeană a salutat plecarea sa de la putere, pe fondul criticilor repetate ale acestuia la adresa tranziției energetice și a poziției sale față de importurile de energie din Rusia. Ungaria: „cele mai ieftine surse”, inclusiv Rusia Antena 3 relatează că Peter Magyar a declarat luni că Ungaria va continua să caute cele mai ieftine surse de energie, inclusiv din Rusia, o poziție care „pare să se contrazică” cu promisiuni anterioare privind eliminarea treptată a importurilor de energie din Rusia până în 2035. „Nimeni nu poate schimba geografia. Rusia și Ungaria vor rămâne aici. Guvernul va procura țiței și gaze în cel mai ieftin și sigur mod posibil”, a declarat Magyar reporterilor. Contextul avariei și riscul de aprovizionare Avarierea conductei a avut loc în ianuarie, în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii energetice din vestul Ucrainei, potrivit Kievului, mai scrie publicația. Materialul plasează episodul într-un tablou mai larg de presiuni pe piața energiei, menționând o „criză energetică” pe fondul războiului din Iran, cu prețuri în creștere și posibile penurii de aprovizionare. Din informațiile disponibile în articol nu rezultă ce volum ar urma să fie restabilit prin „repararea parțială” și nici calendarul exact al reluării fluxurilor, dincolo de termenul-limită indicat de Zelenski: sfârșitul lunii aprilie. [...]
Rusia a început escortarea militară a petrolierelor prin Canalul Mânecii , invocând riscuri de „piraterie navală” și tentative occidentale de blocare a rutelor comerciale, potrivit Profit . În același mesaj, Kremlinul acuză România că a devenit un punct central al operațiunilor NATO „ostile” Rusiei în Marea Neagră. Afirmațiile îi aparțin lui Nikolai Patrușev , consilier al președintelui rus Vladimir Putin și președinte al Colegiului Maritim, într-un interviu acordat publicației ruse Rossiyskaya Gazeta, conform articolului. „Pentru a ne proteja navele de acțiuni cu caracter pirateresc din partea forțelor navale britanice și franceze, am început escortarea petrolierelor rusești prin Canalul Mânecii.” Ce se schimbă pe ruta Canalului Mânecii: escortă militară pentru transportul de petrol Decizia de a pune sub escortă militară transportul petrolului rusesc prin Canalul Mânecii este prezentată de Moscova ca răspuns la ceea ce descrie drept tentative de blocare a rutelor comerciale de către state occidentale. Din informațiile disponibile în textul sursă, nu sunt oferite detalii operaționale (de tipul frecvenței escortelor, tipul navelor implicate sau un calendar), iar fragmentul extras se oprește în mijlocul unei fraze privind o „decizie a Londrei” legată de interceptare. România, indicată ca „punct-cheie” în Marea Neagră: miza de securitate cu efecte economice În paralel cu acuzațiile privind Canalul Mânecii, Patrușev susține că România ar fi devenit „punct central” al infrastructurii NATO în Marea Neagră, în cadrul unor operațiuni pe care Rusia le consideră anti-ruse. Pentru mediul economic, astfel de declarații contează prin potențialul de a amplifica percepția de risc în jurul rutelor maritime și al securității regionale, inclusiv în proximitatea Mării Negre, cu posibile efecte indirecte asupra costurilor de transport și asigurare. Articolul nu include însă date sau estimări privind impactul financiar. [...]
Bulgaria a intervenit de două ori pentru a elimina riscuri de explozie pe litoralul Mării Negre , după ce a identificat două drone militare aflate în derivă în zone diferite, potrivit Digi24 . Ministerul bulgar al Apărării a anunțat că una dintre drone avea încărcături explozive, iar cealaltă nu era echipată cu explozibili. Primul incident a fost raportat în largul orașului Sinemoretz, unde o dronă navală de suprafață, prevăzută cu patru încărcături explozive, a fost găsită duminică. Echipele specializate au îndepărtat încărcăturile, însă drona a fost detonată controlat, din cauza temerii că ar putea conține și alți explozivi. Al doilea caz a fost semnalat în largul orașului Nessebar, unde o dronă aeriană prăbușită în mare a fost inspectată marți la fața locului și apoi transportată la o bază navală. Acolo s-a constatat că nu avea explozibili. Ce indică episoadele pentru securitatea operațională din zonă Autoritățile bulgare nu au precizat originea dronelor și nici dacă acestea erau rusești sau ucrainene. Ministerul Apărării a reamintit că, de la începutul războiului din Ucraina în 2022, pe coasta bulgară a Mării Negre au fost semnalate frecvent drone și mine, ceea ce menține presiunea pe capacitatea de intervenție și pe măsurile de siguranță în proximitatea litoralului. [...]
Incidentul din Sejm riscă să declanșeze consecințe legale și disciplinare , după ce un deputat de extremă dreapta a afișat în plen un steag israelian modificat, cu o svastică în locul Stelei lui David, potrivit G4Media . Konrad Berkowicz , politician de extremă dreapta, a făcut gestul în timpul unui discurs ținut în parlamentul Poloniei. În intervenția sa, el a acuzat Israelul că este „noul Al Treilea Reich” și că ar comite un genocid în Gaza, relatarea fiind atribuită de G4Media publicației Notes from Poland. Reacții instituționale: condamnare și apel la procurori Acțiunile lui Berkowicz au fost condamnate de președintele parlamentului. În plus, un deputat din coaliția de guvernare a premierului Donald Tusk a cerut procurorilor să ia măsuri, conform informațiilor din articol. Context politic: Confederația, grup de opoziție cu 16 deputați Berkowicz este membru al Confederației (Konfederacja), descrisă ca un grup de opoziție de extremă dreapta cu 16 deputați în Sejm, camera inferioară a parlamentului polonez, care are 460 de locuri și este forul cu cea mai mare putere legislativă. Mesajele din discurs și amplificarea pe rețele sociale De la tribuna parlamentară, Berkowicz a susținut că „numărul copiilor care au murit [în Gaza] este de zeci de ori mai mare decât în timpul întregului război din Ucraina” și a afirmat că „evreii folosesc muniție cu fosfor” împotriva civililor. „Israelul comite un genocid sub ochii noștri cu o cruzime deosebită. Israelul este noul al Treilea Reich, iar steagul său ar trebui să arate exact așa” După discurs, fragmente au fost distribuite pe rețelele de socializare de conturile oficiale ale Confederației și de contul personal al unuia dintre liderii grupului, Sławomir Mentzen, care a scris în engleză: „Israelul este noul al Treilea Reich!”. [...]
