Știri
Știri din categoria Externe
Premierul slovac Robert Fico cere reluarea rapidă a livrărilor prin conducta Druschba, după schimbarea de putere de la Budapesta, mizând pe o coordonare cu viitorul guvern ungar pentru „protejarea intereselor energetice”, potrivit Focus. Mesajul vine în contextul în care Druschba, rută importantă pentru țițeiul rusesc către Europa Centrală și de Est, este oprită din ianuarie, după ce a fost avariată pe teritoriul Ucrainei.
Fico l-a felicitat pe Péter Magyar pentru rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria și a transmis, într-o declarație scrisă pe X, că este pregătit pentru o „cooperare intensă” cu noua guvernare de la Budapesta. El a spus că ia act „cu deplin respect” de decizia alegătorilor ungari.
În mesajul său, Fico a indicat că Slovacia vrea să acționeze împreună cu Ungaria pentru a-și apăra „interesele energetice”, cu accent pe conducta Druschba, prin care este transportat țiței rusesc către regiune. Conducta este descrisă ca având „peste 5.000 de metri” (formulare din sursă; unitatea pare improbabilă pentru o infrastructură de acest tip, dar articolul nu oferă o clarificare suplimentară).
Potrivit textului, Druschba este scoasă din funcțiune de la finalul lunii ianuarie, după ce a fost avariată în Ucraina. Partea ucraineană atribuie avaria unui atac rusesc.
Fico susține că există un „interes puternic” în regiune pentru repornirea conductei. Reuters, citată de Focus, notează că în Ucraina au loc lucrări de reparații, iar președintele Volodîmîr Zelenski ar fi indicat că acestea ar urma să fie finalizate în primăvară.
Deși Viktor Orbán a pierdut alegerile, Fico a ținut să îl laude pe liderul ungar, aflat la putere de 16 ani, afirmând că relațiile slovaco-ungare sunt „mai bune ca niciodată” și că Orbán ar fi reprezentat „exemplar” interesele naționale și independența statului.
În același timp, articolul reamintește că atât Slovacia, cât și Ungaria au continuat să cumpere petrol și gaze din Rusia și au criticat frecvent sancțiunile Uniunii Europene, ceea ce a tensionat relația cu Ucraina, inclusiv la nivelul raporturilor personale dintre Zelenski, Fico și Orbán.
Recomandate
Ungaria păstrează pârghii de veto în dosarul UE al Ucrainei , deși Kievul a acceptat să restabilească drepturi pentru minoritatea maghiară din Transcarpatia, potrivit Digi24 . Mesajul Budapestei este că acordul pe minorități nu se traduce automat într-un „culoar rapid” pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Premierul ungar Peter Magyar a spus că Ucraina s-a angajat să restabilească „deplin” drepturile educaționale, lingvistice, culturale și politice ale comunității maghiare din regiunea Transcarpatia, după săptămâni de negocieri la nivel de experți, la care au participat și organizații politice și biserici care reprezintă etnicii maghiari din zonă. „Sunt foarte bucuros să vă anunţ [...] că guvernul ucrainean s-a angajat să transpună măsurile convenite în sistemul său juridic în viitorul apropiat” Ce condiții menține Budapesta pentru parcursul european al Ucrainei Deși angajamentele Ucrainei ar urma să fie incluse în planul de acțiune pentru aderarea la UE, Peter Magyar a precizat că Ungaria nu susține „negocieri accelerate” de aderare. În același timp, el a indicat două praguri politice distincte: dacă Ucraina își respectă promisiunea privind drepturile minorității, Ungaria ar sprijini deschiderea primului grup de capitole de negociere; chiar și dacă Ucraina ar închide toate cele 33 de capitole de negociere în 10–15 ani, Ungaria ar organiza un referendum „cu valoare obligatorie” privind aderarea efectivă. Context: miza drepturilor minorității și blocajele din ultimii ani Digi24 notează că, deși Budapesta și Kievul au intrat într-o etapă de apropiere diplomatică după plecarea de la putere, luna trecută, a fostului premier Viktor Orban , tema minorității maghiare a rămas un factor de tensiune. Relațiile s-au deteriorat după două schimbări legislative în Ucraina: în 2017, o lege care a impus învățământul în limba ucraineană începând cu clasa a cincea; o lege adoptată doi ani mai târziu, care a limitat folosirea oficială a limbii maghiare. Comunitatea maghiară din Ucraina este estimată la aproximativ 150.000 de persoane, concentrate în principal în Transcarpatia, în vestul țării. De ce contează: aderarea rămâne condiționată politic Pentru procesul de aderare la UE, mesajul central este că Ungaria își păstrează instrumentele de condiționare politică, chiar și după un acord pe un subiect sensibil bilateral. În practică, sprijinul Budapestei pare legat de implementarea efectivă a angajamentelor Kievului, iar perspectiva unui referendum obligatoriu adaugă un filtru suplimentar, cu potențial de întârziere, la finalul negocierilor. [...]
Ungaria deschide discuția despre o revenire parțială la energia rusească după război , invocând presiunea competitivității economice în Europa, potrivit G4Media , care redă un interviu al premierului ungar Peter Magyar pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Magyar susține că, odată încheiat războiul din Ucraina, „Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile”, argumentând că miza este „competitivitatea întregii Europe” și evitarea unui „nou Război Rece economic și politic”. În aceeași logică, el afirmă că Ungaria rămâne dependentă de petrolul rusesc și că o tranziție către alte surse nu se poate face rapid. În interviu, premierul leagă direct problema energiei de performanța economică și de costul vieții, spunând că lipsa creșterii economice și prețurile ridicate la energie sunt probleme majore pentru economia Ungariei și pentru nivelul de trai. Pe termen lung, obiectivul rămâne diversificarea, însă „competitivitatea economiilor europene” ar trebui, în opinia sa, să fie un criteriu în deciziile privind relațiile economice viitoare cu Rusia. Securitate versus pragmatism economic Deși pledează pentru reluarea parțială a relațiilor energetice cu Rusia după război, Magyar descrie Rusia drept „un risc de securitate pentru întreaga Europă” și spune că nu se poate continua cu teama de „sabotaj rusesc” sau de un atac. Totodată, afirmă că Ucraina are nevoie de garanții internaționale „autentice, aplicabile” pentru securitatea pe termen lung. El invocă Memorandumul de la Budapesta din 1994 , prin care marile puteri au garantat independența și integritatea teritorială a Ucrainei, susținând că promisiunile de atunci nu au fost respectate. Magyar mai spune că armamentul, în sine, nu este o garanție suficientă și că responsabilitatea pentru un acord de securitate revine în principal marilor puteri. Budapesta se oferă să găzduiască negocieri de pace Premierul ungar afirmă că Ungaria este pregătită să găzduiască eventuale negocieri între Kiev și Moscova și că poate oferi „asistență diplomatică și umanitară”. În același timp, admite că Budapesta nu poate juca un rol decisiv în stabilirea garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Declarațiile vin pe fondul incertitudinii privind perspectivele unor negocieri directe între Rusia și Ucraina, în timp ce puterile occidentale caută formule pentru încheierea conflictului început în februarie 2022. G4Media notează că poziționarea lui Magyar încearcă să contureze o abordare diferită de cea a fostului premier Viktor Orbán, combinând critica la adresa agresiunii ruse cu apelul la reluarea relațiilor economice și energetice după război. [...]
Franța și Ungaria vor să încheie până la finalul anului un nou parteneriat strategic , pe fondul schimbării de guvern de la Budapesta și al deblocării unor fonduri europene de peste 16 miliarde de euro pentru Ungaria, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis la Palatul Élysée, unde Emmanuel Macron l-a primit pe noul prim-ministru ungar, Peter Magyar . Macron a vorbit despre „o nouă eră pentru Ungaria și Europa noastră”, afirmând că alegerea lui Magyar ar demonstra „angajamentul puternic al poporului ungar față de valorile Uniunii Europene”. Schimbarea de la Budapesta are potențialul de a reduce fricțiunile dintre Ungaria și instituțiile europene, în condițiile în care Peter Magyar a câștigat alegerile parlamentare din aprilie împotriva lui Viktor Orban, descris în material ca naționalist pro-rus care blocase o serie de inițiative ale UE, inclusiv sprijinul militar și financiar pentru Ucraina. Miza: investiții, fonduri UE și cooperare extinsă în Europa Centrală Peter Magyar a spus că Ungaria va fi un „partener constructiv” în Europa și a promis măsuri pe două direcții cu impact direct asupra climatului investițional: consolidarea statului de drept și acțiuni „împotriva corupției”, cu obiectivul declarat de a atrage investitori francezi și europeni. În același timp, premierul ungar a propus o cooperare mai strânsă între Franța, Germania și țările din Grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă), inclusiv prin extinderea întâlnirilor acestui format pentru a include Parisul și Berlinul. Deblocarea banilor și calendarul politic În context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat vineri deblocarea de fonduri de peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) pentru Ungaria, care fuseseră blocate la Bruxelles în timpul guvernării lui Viktor Orban. Pe plan bilateral, cei doi lideri și-au exprimat dorința de a consolida relațiile, iar Peter Magyar l-a invitat pe Emmanuel Macron la Budapesta pe 23 octombrie, pentru marcarea a 70 de ani de la revolta din 1956 împotriva regimului comunist ungar și a politicilor impuse de Uniunea Sovietică. Macron a mai declarat că Franța și Ungaria doresc „să încheie un nou parteneriat strategic până la sfârșitul anului”, ca o continuare a Tratatului de Înțelegere și Prietenie din 1991, cu obiective de cooperare în: apărare; energie nucleară; industrie; spațiu; agricultură; combaterea dezinformării; protejarea democrațiilor. [...]
Uniunea Europeană pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, cu ținte pe industria militară, finanțe și veniturile din petrol , pe fondul evaluării că Moscova escaladează atacurile asupra civililor pe măsură ce este pusă sub presiune de loviturile ucrainene cu drone, potrivit Digi24 . Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas , a declarat într-un interviu pentru AFP, la Bruxelles, că recentele atacuri cu drone ale Ucrainei – inclusiv cele care au vizat Sankt Petersburg – indică „panică” la Moscova și ar explica intensificarea „atacurilor teroriste”, în formularea ei. În același timp, Kallas a susținut că Rusia „pierde bani și oameni”, ceea ce ar alimenta, în viziunea sa, creșterea atacurilor asupra civililor ucraineni. Ea a mai afirmat că recentele închideri ale internetului în Rusia ar urmări să limiteze înțelegerea publică a situației, pentru a evita întrebări incomode pentru Vladimir Putin și regimul său. Context operațional: atacuri cu drone și reacția Kremlinului Potrivit informațiilor citate de AFP și preluate de Digi24, drone ucrainene au atacat instalații energetice și militare din Sankt Petersburg miercuri dimineață, chiar în ziua deschiderii Forumului Economic din oraș. Kremlinul a promis „răspunsuri sistematice” la aceste lovituri. Atacurile cu drone ale Kievului vin pe fondul intensificării reciproce a loviturilor: Ucraina își crește atacurile asupra țintelor militare și energetice rusești ca represalii pentru bombardamentele zilnice ale Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. Digi24 notează, citând aceeași relatare, că la o zi înainte 23 de persoane au fost ucise în Ucraina într-un baraj masiv de rachete și drone rusești. Miza de reglementare: sancțiuni noi, cu accent pe finanțare și petrol Pe linia de politică publică, Kallas a reluat ideea că presiunea asupra Rusiei trebuie crescută pentru a o împinge la negocieri cu Ucraina, în condițiile în care discuțiile de pace lansate anul trecut de Statele Unite sunt descrise ca fiind blocate. În acest cadru, UE discută un nou pachet de sancțiuni – al 21-lea de la invazia din februarie 2022 – cu obiective punctuale: țintirea industriei militare; țintirea instituțiilor financiare, pentru a limita capacitatea de a strânge capital; menținerea veniturilor Rusiei din petrol cât mai scăzute posibil, petrolul fiind indicat drept principala sursă de finanțare a războiului. Ce urmează Materialul nu precizează un calendar pentru adoptarea pachetului de sancțiuni, dar indică faptul că discuțiile sunt în desfășurare la nivelul Uniunii Europene, în paralel cu escaladarea atacurilor și cu blocajul negocierilor de pace. [...]
Participarea lui Donald Trump la summitul NATO din iulie vine cu presiune pentru „schimbări semnificative” în Alianță , într-un moment în care statele membre sunt așteptate să prezinte cum vor ajunge la ținta de 5% din PIB pentru apărare până în 2035, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, în fața unei comisii parlamentare, că președintele SUA „va participa la următorul summit al NATO” și că, deși Washingtonul rămâne în Alianță, „NATO are nevoie de schimbări semnificative”. Reuniunea este programată pentru 7-8 iulie, în Turcia, și va aduna cele 32 de state membre în capitala Ankara. Rubio a calificat summitul drept „cel mai important din istoria organizației”, argumentând că există „chestiuni care trebuie clarificate și soluționate”. Ținta de 5% din PIB: evaluare la Ankara În contextul presiunilor americane asupra aliaților europeni, Agerpres amintește că la summitul precedent, desfășurat anul trecut la Haga, Trump a obținut acordul aliaților (cu excepția Spaniei) pentru creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, etapizat până în 2035. Potrivit informațiilor din material, procentul este defalcat astfel: 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare; 1,5% din PIB pentru investiții conexe apărării (infrastructură critică, consolidarea industriei de apărare, apărare cibernetică etc.). Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a indicat că la Ankara se va evalua modul în care statele membre intenționează să atingă obiectivul, prin prezentarea unei „traiectorii credibile”. Context geopolitic: Ucraina rămâne pe agendă Materialul mai notează că Trump îi critică frecvent pe aliații europeni, inclusiv în legătură cu poziționarea acestora față de războiul lansat de SUA împreună cu Israelul împotriva Iranului. Tot la summitul din Ankara, NATO urmează să își reconfirme angajamentul de a continua sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Rusia, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat să participe la reuniune. [...]
Ieșirea la suprafață a tensiunilor Trump–Netanyahu complică eforturile SUA de a impune un armistițiu regional , după ce președintele american a confirmat că l-a numit „nebun” pe premierul israelian într-o convorbire telefonică legată de luptele din Liban, potrivit Reuters . Donald Trump a făcut declarația într-un interviu difuzat miercuri, la podcastul „Pod Force One”, fiind întrebat despre o relatare Axios care susținea că discuția a fost presărată cu injurii și că Trump l-ar fi acuzat pe Netanyahu de nerecunoștință. Președintele american a confirmat că a folosit expresia, dar a spus că nu era „furios”, ci „puțin deranjat” de „luptele constante” ale Israelului cu Libanul, adăugând că, în ansamblu, se înțelege „foarte bine” cu Netanyahu. Potrivit Axios, citat de Reuters, un oficial american neidentificat a descris convorbirea de luni în termeni duri, inclusiv cu afirmații că Israelul ar fi devenit tot mai impopular din cauza escaladării. Reuters notează că Trump a rezumat mesajul către Netanyahu astfel: la un moment dat i-ar fi spus „Bibi, trebuie să oprim asta”. Netanyahu minimizează ruptura, dar miza este negocierea unui acord mai larg Întrebat despre relatarea Axios, Benjamin Netanyahu a refuzat să ofere detalii despre conversație, însă a susținut că relația sa cu Trump „nu s-a schimbat”. Într-un interviu la CNBC, premierul israelian a vorbit despre „dezacorduri tactice” și a insistat că cei doi au „obiective comune” și găsesc „întotdeauna o cale” de a-și rezolva diferențele. Dincolo de schimbul de replici, episodul apare într-un moment în care Washingtonul încearcă să obțină oprirea ostilităților pe mai multe fronturi. Iranul a transmis că nu va accepta un acord cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului început la finalul lui februarie de Trump și Netanyahu decât dacă un eventual armistițiu ar include și Libanul, pe care Israelul l-a invadat în martie, în contextul confruntării cu Hezbollah. Luptele continuă, în pofida unui acord mediat de SUA Reuters relatează că ostilitățile au continuat chiar și după un acord mediat de SUA, anunțat luni, care ar fi dus la reducerea unor atacuri: Israelul ar fi făcut un pas înapoi de la lovirea suburbiilor sudice ale Beirutului controlate de Hezbollah, iar gruparea ar fi oprit atacurile transfrontaliere. Miercuri, lovituri israeliene cu drone au ucis cel puțin șase persoane în sudul Libanului și au vizat o mașină la sud de Beirut, potrivit unor surse de securitate libaneze citate de Reuters. Israelul a declarat că a interceptat un „aparat ostil”, probabil lansat de Hezbollah. Trump își apără decizia de a ataca Iranul și politica față de acordul din 2015 În același interviu, Trump a respins ideea că Netanyahu l-ar fi „păcălit” să atace Iranul, afirmând că el a fost inițiatorul și justificând decizia prin obiectivul de a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară. Totodată, a susținut că Israelul ar fi fost într-o poziție mult mai proastă dacă SUA nu ar fi ieșit, în 2018, din acordul nuclear din 2015 . Reuters amintește că, după retragerea SUA din acord, Iranul a acumulat stocuri de uraniu îmbogățit aproape de nivelul necesar pentru armament, iar criticii lui Trump susțin că Teheranul este acum mai aproape de a produce o armă nucleară și că va fi dificil de negociat un acord „mai bun”. [...]
