Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu colet-capcană din Monaco ridică miza de securitate în jurul unui oligarh ucrainean aflat sub sancțiuni la Kiev, după ce explozia a rănit grav un cuplu și a rănit ușor copilul lor, potrivit HotNews.
Explozia a avut loc luni seară, cu puțin înainte de ora locală 21:00, într-o clădire rezidențială din estul principatului, între Boulevard d’Italie și Rue du Révérend Père Louis Frolla, în apropierea graniței cu Franța. Autoritățile au raportat doi răniți în stare critică (un cuplu de 50–60 de ani) și un rănit ușor (un adolescent de 13 ani), fără a le face publică identitatea.
Potrivit BFMTV, printre victime se află oligarhul ucrainean Vadim Ermolaev, care se afla împreună cu soția sa în momentul atacului; starea cuplului este critică. Copilul lor, un băiat de 13 ani, a fost rănit. Toți trei au fost transportați la spitale din Nisa, conform Monaco-Matin.
Vadim Ermolaev a fost inclus pe lista celor mai bogați oameni din Ucraina. Născut în Dnipro, este om de afaceri și investitor, fost director general al Alef Group și dezvoltator al unor proiecte imobiliare majore în Dnipro.
În 2019, a renunțat la cetățenia ucraineană și a devenit cetățean cipriot, notează Kyiv Independent. Rezident în Monaco, Ermolaev este vizat din decembrie 2023 de sancțiuni impuse în baza unei decizii a Consiliului Național de Securitate și Apărare (NSDC) și promulgate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Sancțiunile prevăd înghețarea activelor și obligarea la încetarea tuturor operațiunilor financiare în Ucraina pentru o perioadă de 10 ani. Potrivit SBU, motivul restricțiilor a fost activitatea sa în domeniul alcoolului în Crimeea ocupată, unde companiile ar fi plătit impozite la bugetul Federației Ruse.
Conform informațiilor Le Parisien, camerele de supraveghere au surprins o persoană lăsând un rucsac în fața ușii de la intrarea blocului, înainte ca oamenii să intre în clădire și să fie surprinși de explozie. Suspectul ar fi fugit apoi pe jos spre Beausoleil, în Franța, imediat peste graniță.
Ministrul de stat (șeful guvernului) Christophe Mirmand a declarat pentru AFP că „este probabil vorba de un atac terorist” și a adăugat că dispozitivul exploziv ar fi conținut șuruburi și alice. El a mai spus că poliția desfășoară o anchetă și că, din câte știe, este pentru prima dată când un astfel de act are loc în principat.
Clădirea vizată are șase apartamente, însă, potrivit lui Mirmand, cele trei victime erau singurele persoane prezente în momentul exploziei. Pentru context despre incident, HotNews a relatat separat despre „explozia violentă” din Monaco aici.
Recomandate
Volodimir Zelenski acuză SUA că ezită să sprijine militar Ucraina, în timp ce discută cu Rusia proiecte economice , într-o escaladare publică a tensiunilor care poate influența atât pachetul de ajutor, cât și direcția sancțiunilor, potrivit HotNews . Declarațiile vin după un atac rusesc asupra a două autobuze civile din Kramatorsk, în care au murit cel puțin 30 de persoane, conform autorităților ucrainene. Zelenski a mai spus că, în ultimele două zile, loviturile rusești au ucis 68 de persoane și au rănit alte 215. Într-o discuție cu jurnaliștii la Prilukî, unde 22 de persoane au fost ucise miercuri într-un atac aerian asupra unui bloc de locuințe, președintele ucrainean a cerut Statelor Unite să extindă accesul Ucrainei la serviciul de sateliți Starlink, pentru a ajuta la țintirea lansatoarelor rusești de rachete balistice. „Deschideți Starlink pentru Ucraina. L-ați deschis când ați răspuns Iranului… Am spus foarte deschis – dați-ni-l, ajutați-ne să ne apărăm cerul și să dominăm acolo. Și atunci Putin se va așeza la masa negocierilor.” Miza: sprijin militar vs. negocieri economice cu Rusia Zelenski a părut să răspundă direct afirmațiilor secretarului de Stat al SUA, Marco Rubio , care spusese că războiul a intrat „într-un impas strategic” periculos (contextul declarațiilor este prezentat într-un material separat HotNews ). „Deci unde este adevărul aici, unde este onestitatea? Unde este impasul? (…) Asta se numește lipsă de voință.” El a susținut că Washingtonul nu poate, simultan, să negocieze cu Rusia „viitoare proiecte economice” și să invoce un „impas diplomatic” în privința războiului. În acest context, Reuters relatează că oficiali ruși și americani de rang înalt, inclusiv trimisul special al SUA Jared Kushner, au purtat discuții despre atragerea unui investitor american în afacerea Nord Stream , conductele care livrau gaze rusești Germaniei înainte de invazia Ucrainei. Ce urmează Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor fi vineri și sâmbătă în SUA pentru discuții. Totodată, el l-a îndemnat pe președintele american Donald Trump să crească presiunea sancțiunilor asupra Rusiei. [...]
Un avion militar algerian de tip Hercules a traversat spațiul aerian NATO cu destinația Moscova, pe un traseu care a ocolit România , iar cazul ridică din nou întrebări despre cum sunt verificate și autorizate zborurile militare în contextul sancțiunilor impuse Rusiei, potrivit Antena 3 . Zborul a avut loc pe 6 octombrie: aeronava a decolat de la baza aeriană Boufarik (Algeria), a traversat Italia, Croația, Ungaria, Slovacia și Polonia, apoi a continuat prin spațiul aerian al Belarusului către Moscova. Avionul a fost identificat ca Lockheed C-130H-30 Hercules, un model folosit pentru transport militar. Ce știm despre autorizare și ce nu este public Potrivit informațiilor citate, încărcătura și misiunea exactă nu au fost făcute publice. Armata poloneză a transmis că zborul a primit permisiunea de survol pe baza informațiilor furnizate de guvernul algerian, iar autoritățile algeriene nu au declarat materiale periculoase la bord. În aceste condiții, nu există dovezi că aeronava ar fi livrat armament în Rusia, ar fi sprijinit operațiuni militare în Ucraina sau ar fi încălcat sancțiunile economice impuse Rusiei. Context: zboruri similare și relația de armament Rusia–Algeria Materialul notează că, în ultima perioadă, ar fi avut loc mai multe zboruri similare între Rusia și Algeria. Publicația poloneză de specialitate Defence24, citată de Wirtualna Polska și de publicația militară ucraineană Militarnîi, ar fi monitorizat aeronave militare pe această rută, inclusiv Iliușin Il-76 și Hercules. În același context, este menționat Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI) , care indică faptul că Rusia este cel mai mare furnizor de armament al Algeriei: în perioada 2020–2024, 48% din importurile militare ale Algeriei ar fi provenit din Rusia. Astfel de aeronave de transport pot avea la bord personal, echipamente sau provizii, însă în acest caz conținutul transportului rămâne neconfirmat public. [...]
Rusia și-a intensificat loviturile asupra podurilor peste Nipru, o țintire care poate afecta direct logistica Ucrainei, chiar dacă distrugerea completă a acestor traversări este „extrem de dificilă” , potrivit Meduza , care discută subiectul într-un episod cu analistul militar Dmitri Kuzneț. Atacurile vizează inclusiv podurile Severny și Iujnîi (Nordic și Sudic) din Kiev, peste Nipru. Miza operațională este reducerea capacității Ucrainei de a muta rapid trupe, echipamente și muniție între maluri, într-un context în care fluviul reprezintă o barieră naturală majoră. De ce contează: efectul asupra mobilității și aprovizionării Chiar dacă, în evaluarea prezentată, distrugerea podurilor este foarte greu de obținut , continuarea loviturilor poate urmări obiective mai pragmatice: degradarea funcționării traversărilor, perturbarea traficului și forțarea devierii fluxurilor logistice către rute alternative, mai lente sau mai vulnerabile. Materialul ridică explicit întrebarea dacă Rusia ar putea, prin astfel de atacuri, să „taie” estul Ucrainei de restul țării. Din informațiile disponibile în descrierea episodului, concluzia nu este formulată ca certitudine, ci ca scenariu analizat, cu limitarea că loviturile asupra unor infrastructuri de acest tip nu se traduc automat în prăbușirea lor . Context: precedentul atacurilor din 2022 încoace Episodul trece în revistă ce rezultate au avut atacuri similare asupra infrastructurii de traversare începând din 2022, pentru a evalua ce se poate repeta și ce nu în actuala etapă a războiului. Detaliile concrete ale acelor precedente nu sunt însă prezentate în textul extras. Alte teme din episod Pe lângă poduri, discuția include: evaluarea modului în care au fost afectate elemente ale programului ucrainean de rachete de loviturile ruse; o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul. În lipsa unor date tehnice și concluzii detaliate în textul disponibil, rămâne de urmărit dacă intensificarea loviturilor se va traduce în avarii repetate care să impună restricții de utilizare sau reparații frecvente — efecte cu impact direct asupra ritmului operațiunilor și a lanțurilor de aprovizionare ale Ucrainei. [...]
Ridicarea veto-ului Ungariei deblochează două clustere din negocierile de aderare ale Ucrainei la UE și poate accelera, prin efect de „cuplare”, și parcursul Republicii Moldova , potrivit Antena 3 . Mișcarea vine înaintea summit-ului Consiliului European de săptămâna viitoare și este condiționată de adoptarea, la Kiev, a unei noi legi privind drepturile minorităților în învățământ. Budapesta a legat deblocarea de un pachet legislativ care ar urma să acorde noi drepturi minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia, în cadrul unui plan în 11 puncte convenit anterior între cele două părți. Antena 3 notează că informația este relatată de Euronews. Ce se întâmplă în următoarele zile După un acord la nivel de experți, așteptarea este ca Rada Supremă (parlamentul Ucrainei) să adopte legislația luni. Dacă legea trece, Ungaria ar urma să aprobe deschiderea clusterelor doi și trei la reuniunea Consiliului Afaceri Generale de la Luxemburg, programată marți. Cele două clustere vizează domenii cu impact direct asupra alinierii economice la piața europeană: piața internă; concurența. La începutul anului, Ucraina a deschis deja clustere considerate fundamentale pentru aderare, care acoperă statul de drept, sistemul judiciar și relațiile externe. De ce contează pentru Republica Moldova În actuala arhitectură de negociere, Ucraina și Republica Moldova rămân „cuplate” în procesul de aderare, astfel că eliminarea unui blocaj major pentru Kiev poate facilita și avansarea Chișinăului, în măsura în care deciziile politice din Consiliu se mișcă în tandem pentru cele două candidaturi. Efecte colaterale: fonduri pentru Ungaria și relansarea dialogului politic La aceeași reuniune din Luxemburg, statele membre ar urma să deblocheze fonduri de coeziune de 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 miliarde lei) pentru Ungaria, bani care fuseseră blocați anterior pe fondul problemelor legate de corupție, mai arată materialul. Rezolvarea disputei privind minoritățile ar putea deschide și calea pentru prima întâlnire bilaterală dintre premierul ungar Péter Magyar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe fondul încercărilor de refacere a relațiilor bilaterale după deteriorarea lor în perioada guvernării Viktor Orbán. [...]
Administrația SUA analizează transformarea complexului Trump International din Palm Beach într-un „refugiu prezidențial”, o idee care ridică semne de întrebare privind potențiale beneficii private pentru familia Trump , potrivit Economica , care citează informații transmise de AFP. Un responsabil al Casei Albe a declarat pentru AFP că guvernul american a cerut studierea posibilității de a crea o reședință prezidențială la complexul de golf Trump International din Palm Beach, destinată viitorilor președinți, pentru organizarea de reuniuni importante „într-un mediu de clasă internațională”. Informația ar fi fost dezvăluită inițial de presa locală, iar Casa Albă a confirmat că există o solicitare de analiză. Ce invocă Casa Albă drept argumente operaționale Oficialul citat a enumerat o serie de avantaje ale amplasamentului, legate în principal de logistică și securitate: proximitatea față de aeroportul internațional „Donald J. Trump” (aeroportul din Palm Beach redenumit recent după președinte); lipsa clădirilor înalte în vecinătate și absența locuințelor din jur; „măsuri excelente de securitate” și apropierea de forțele de ordine; statutul de teren de golf „de renume internațional”. În aceeași declarație, oficialul a susținut că acestea ar fi „condițiile necesare pentru o reședință prezidențială”. Miza: cine plătește și cine câștigă Proiectul rămâne însă „învăluit într-o mare incertitudine”, în special în privința eventualelor beneficii financiare pentru familia Trump. Responsabilul Casei Albe, care a solicitat anonimatul, nu a precizat dacă familia Trump ar urma să fie remunerată pentru punerea la dispoziție a complexului sau dacă guvernul SUA ar deveni proprietarul acestuia. Economica notează, citând AFP, că Donald Trump – fost dezvoltator imobiliar – ar fi intensificat proiectele de construcții de la revenirea la Casa Albă, într-un context în care granița dintre funcția oficială și interesele private este descrisă ca fiind tot mai estompată. Context: proprietățile Trump, folosite deja ca „anexe” ale Casei Albe Potrivit informațiilor citate, Trump tratează deja complexele sale de golf ca pe extensii ale activității prezidențiale, primind acolo lideri străini. Sunt menționate întâlniri în Irlanda și, anul trecut, în Scoția, unde ar fi fost încheiat un acord comercial cu Uniunea Europeană în sala de bal a uneia dintre proprietăți. Totodată, în decembrie, summitul G20 este programat să aibă loc într-un alt domeniu din Florida deținut de Trump, la Miami. Ce ar însemna schimbarea față de Camp David Dacă ideea ar avansa, ar marca o schimbare majoră față de Camp David, baza militară din apropierea Washingtonului folosită tradițional ca refugiu prezidențial. AFP amintește că situl a găzduit negocieri diplomatice importante, inclusiv cele care au dus la acordurile din 1978 dintre Egipt, Israel și SUA. În contrast, proprietățile lui Trump sunt descrise ca având un decor încărcat, iar președintele ar vizita una dintre ele aproape în fiecare weekend, evitând Camp David, considerat mai auster. [...]
Încetinirea avansului Rusiei în Donbas în 2026, inclusiv pierderi teritoriale în septembrie, complică obiectivul strategic al Moscovei și prelungește presiunea asupra resurselor militare. Potrivit HotNews , o contraofensivă ucraineană desfășurată de câteva luni în nordul Donbasului a zădărnicit încercările Rusiei de a încercui orașele rămase sub control ucrainean, în timp ce în sud Kievul susține că a reușit să blocheze înaintarea rusă prin reorganizarea apărării. Evoluțiile descrise de publicație, pe baza unei relatări din New York Times , indică o schimbare de ritm față de așteptările exprimate repetat de Vladimir Putin privind „inevitabilitatea” cuceririi Donbasului. Analiști occidentali citați afirmă că Rusia a pierdut teritorii „însemnate” în timpul campaniei ucrainene, denumită de Kiev „ Operațiunea Vivaldi ”. Datele de teren: septembrie, cea mai slabă lună pentru câștigurile nete ale Rusiei din 2023 încoace La nivel mai larg, avansul rus pe teritoriul Ucrainei ar fi încetinit semnificativ în 2026, iar septembrie a fost cea mai slabă lună din perspectiva câștigurilor teritoriale nete ale Rusiei începând cu iunie 2023, potrivit firmei finlandeze Black Bird Group . Conform graficului publicat de Black Bird Group , Rusia ar fi pierdut în septembrie 190 km² (informație ilustrată și în postarea Black Bird ). Discrepanțe cu versiunea Moscovei și tensiuni în spațiul pro-rus Datele Black Bird contrazic afirmația Ministerului Apărării din Rusia, care a susținut pe 19 septembrie că Rusia a capturat peste 2.000 de mile pătrate (aprox. 5.180 km²). HotNews notează că inclusiv bloggeri militari ruși ultranaționaliști au contestat această declarație și și-au exprimat îngrijorarea că încercarea de a înconjura „orașele-fortărețe” din Donbas eșuează. Cum descrie Ucraina operațiunea: lovituri pe logistică și adaptare la „războiul dronelor” În contextul unui impas accentuat de prezența permanentă a dronelor, operațiunea ucraineană este prezentată ca o combinație de acțiuni asupra logisticii și de tactici adaptate câmpului de luptă: atacuri cu rază medie asupra drumurilor și căilor ferate folosite pentru aprovizionarea trupelor ruse; distrugerea unui oleoduct, care ar fi întrerupt accesul la combustibil necesar operațiunilor de supraveghere, potrivit locotenent-colonelului Petro Horbatenko (al Treilea Corp de Armată); identificarea și lovirea operatorilor ruși de drone prin interceptarea semnalelor; folosirea sistemelor robotizate de dezamorsare a minelor și minarea rutelor de aprovizionare rusești cu mine amplasate de drone; avans cu vehicule blindate protejate de „blindaj reactiv” îmbunătățit (sistem care folosește explozii controlate pentru a respinge atacurile), în paralel cu atacuri cu drone terestre în spatele frontului. Ce urmează: obiectivul Donbas rămâne „nenegociabil”, iar presiunea aeriană crește HotNews arată că Vladimir Putin a numit controlul complet asupra Donbasului o condiție „nenegociabilă” pentru oprirea războiului, în condițiile în care Donețk și Luhansk au fost alipite la Rusia printr-un referendum nerecunoscut internațional. În același timp, Ucraina a respins propunerile administrației Trump de a ceda teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit pe câmpul de luptă. Pe fondul obiectivelor neatinse în Donbas, Moscova și-ar fi intensificat atacurile aeriene asupra orașelor ucrainene, folosindu-și avantajul în rachete și drone pentru a bombarda Kievul; oficiali ucraineni descriu această campanie drept „terorism” menit să slăbească voința de luptă. Volodimir Zelenski a declarat că, până acum, peste 5.000 de soldați ruși ar fi fost uciși în cadrul operațiunii și alți 250 capturați, însă New York Times precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre, iar Ucraina nu publică date despre propriile pierderi. [...]
