Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu colet-capcană din Monaco ridică miza de securitate în jurul unui oligarh ucrainean aflat sub sancțiuni la Kiev, după ce explozia a rănit grav un cuplu și a rănit ușor copilul lor, potrivit HotNews.
Explozia a avut loc luni seară, cu puțin înainte de ora locală 21:00, într-o clădire rezidențială din estul principatului, între Boulevard d’Italie și Rue du Révérend Père Louis Frolla, în apropierea graniței cu Franța. Autoritățile au raportat doi răniți în stare critică (un cuplu de 50–60 de ani) și un rănit ușor (un adolescent de 13 ani), fără a le face publică identitatea.
Potrivit BFMTV, printre victime se află oligarhul ucrainean Vadim Ermolaev, care se afla împreună cu soția sa în momentul atacului; starea cuplului este critică. Copilul lor, un băiat de 13 ani, a fost rănit. Toți trei au fost transportați la spitale din Nisa, conform Monaco-Matin.
Vadim Ermolaev a fost inclus pe lista celor mai bogați oameni din Ucraina. Născut în Dnipro, este om de afaceri și investitor, fost director general al Alef Group și dezvoltator al unor proiecte imobiliare majore în Dnipro.
În 2019, a renunțat la cetățenia ucraineană și a devenit cetățean cipriot, notează Kyiv Independent. Rezident în Monaco, Ermolaev este vizat din decembrie 2023 de sancțiuni impuse în baza unei decizii a Consiliului Național de Securitate și Apărare (NSDC) și promulgate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Sancțiunile prevăd înghețarea activelor și obligarea la încetarea tuturor operațiunilor financiare în Ucraina pentru o perioadă de 10 ani. Potrivit SBU, motivul restricțiilor a fost activitatea sa în domeniul alcoolului în Crimeea ocupată, unde companiile ar fi plătit impozite la bugetul Federației Ruse.
Conform informațiilor Le Parisien, camerele de supraveghere au surprins o persoană lăsând un rucsac în fața ușii de la intrarea blocului, înainte ca oamenii să intre în clădire și să fie surprinși de explozie. Suspectul ar fi fugit apoi pe jos spre Beausoleil, în Franța, imediat peste graniță.
Ministrul de stat (șeful guvernului) Christophe Mirmand a declarat pentru AFP că „este probabil vorba de un atac terorist” și a adăugat că dispozitivul exploziv ar fi conținut șuruburi și alice. El a mai spus că poliția desfășoară o anchetă și că, din câte știe, este pentru prima dată când un astfel de act are loc în principat.
Clădirea vizată are șase apartamente, însă, potrivit lui Mirmand, cele trei victime erau singurele persoane prezente în momentul exploziei. Pentru context despre incident, HotNews a relatat separat despre „explozia violentă” din Monaco aici.
Recomandate
Președintele Taiwanului, Lai Ching-te , le-a cerut cadeților militari să reziste spionajului și infiltrării chineze , într-un mesaj care pune accent pe riscul operațional pentru forțele armate și pe nevoia de disciplină internă în fața intensificării activităților de informații ale Beijingului, potrivit Reuters . Lai a vorbit la ceremonia de absolvire de la Fu Hsing Kang College , o instituție înființată în perioada Războiului Rece pentru a pregăti ofițeri împotriva „pericolelor comunismului”. În discurs, el a legat „onoarea” militarului de loialitate și a cerut viitorilor ofițeri să nu „cedeze” în fața activităților de spionaj ale Chinei. „În fața diferitelor amenințări și provocări, precum și a activităților Chinei de infiltrare, divizare, sabotaj și spionaj care vizează forțele noastre armate, vă cer tuturor să vă formați o conștiință clară despre cine este prieten și cine este dușman.” De ce contează: presiune pe securitatea internă a armatei Taiwan și China se spionează de mult timp, însă autoritățile taiwaneze au raportat o creștere a cazurilor de spionaj chinez, în special în rândul armatei, notează Reuters . În acest context, apelul lui Lai vizează direct vulnerabilitățile interne: recrutarea de surse, influențarea personalului și colectarea de informații sensibile. China consideră Taiwanul drept propriul teritoriu și nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce insula sub controlul său, iar armata chineză operează zilnic în jurul Taiwanului, potrivit aceleiași surse. Mesaj politic: „nu sunt subordonate una alteia” Lai le-a cerut absolvenților să se opună comunismului, să se ferească de infiltrare și să „susțină ferm” democrația și libertatea. Totodată, el a insistat asupra poziției Taipeiului că Republica China (numele oficial al Taiwanului) și Republica Populară Chineză „nu sunt subordonate una alteia”. La ceremonie au participat și ambasadorii Belize, Guatemala și Paraguay — state care păstrează relații diplomatice oficiale cu Taiwan — precum și reprezentantul de facto al Iordaniei, țară care nu recunoaște Taiwanul, conform Reuters. [...]
Europenii se tem că Rusia ar putea „testa” NATO înainte ca reînarmarea să producă efecte , pe fondul evaluărilor că dificultățile Moscovei în războiul din Ucraina ar putea împinge Kremlinul spre o „fugă înainte”, potrivit Le Figaro . Analiza publicației pornește de la ideea că, la peste patru ani de la invazia Ucrainei, armata rusă „nu și-a atins obiectivele”, iar Ucraina „preia chiar inițiativa”. Cu toate acestea, Moscova „nu și-a pierdut agresivitatea”, iar o parte dintre analiștii care considerau improbabilă invazia din 2022 ar fi devenit mai prudenți în privința scenariilor de securitate pentru Europa. În acest context, un diplomat citat de Le Figaro spune că în capitalele europene există temerea că Vladimir Putin ar putea încerca să justifice logica de război în care s-a „închis” printr-o escaladare. Publicația notează că dificultățile liderului de la Kremlin l-ar putea face „mai înclinat să testeze NATO”, iar Rusia „nu va avea bunul-simț să aștepte până vom fi pregătiți”. De ce contează pentru Europa: risc de presiune operațională pe flancul estic Miza, în lectura Le Figaro, este că o eventuală „testare” a Alianței ar putea apărea într-un moment în care europenii încă își ajustează capacitățile de apărare și încearcă să își reducă vulnerabilitățile. Publicația subliniază că, „de la început”, Europa și NATO ar fi o obsesie pentru președintele rus, iar slăbirea lor ar reprezenta „obiectivul său ultim”. Articolul nu oferă detalii concrete despre un scenariu specific sau un calendar al unei posibile escaladări; avertismentul este formulat ca evaluare de risc, pe baza discuțiilor și percepțiilor din mediile diplomatice și militare occidentale citate de publicație. [...]
Mesajul condiționat al Teheranului privind respectarea angajamentelor adaugă incertitudine calendarului de discuții SUA–Iran , într-un moment în care Washingtonul anunță o întâlnire la Doha , iar Iranul susține că nu are programate negocieri în zilele următoare, potrivit news.ro . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis, într-o postare pe X, că „înțelegerea reciprocă este o stradă cu două sensuri” și că Iranul își va îndeplini angajamentele dacă partea americană respectă acordul. În același timp, liderul de la Teheran a avertizat că Iranul va răspunde „cu fermitate” la amenințări, într-o formulare care, fără a-l numi direct, pare să vizeze administrația de la Casa Albă. Semnale contradictorii despre întâlnirea de la Doha În timp ce președintele american Donald Trump a declarat luni dimineață că SUA se vor întâlni cu Iranul la Doha marți, Iranul a precizat luni că nu sunt programate întâlniri de negociere cu SUA „la niciun nivel” în zilele următoare, potrivit CNN (citată de news.ro). Teheranul ar rămâne concentrat pe punerea în aplicare a unui memorandum de înțelegere, mai degrabă decât pe trecerea la discuțiile privind un acord final. De ce contează: risc de blocaj operațional în procesul de negociere Diferența de poziționare publică între cele două părți sugerează fie o nealiniere de calendar, fie o tactică de negociere care poate întârzia pașii următori. În acest context, mesajul lui Pezeshkian fixează o condiție explicită pentru respectarea angajamentelor și introduce, simultan, o linie roșie privind reacția la „amenințări fără temei”. Ce se știe despre delegația americană Trimisul special al SUA, Steve Witkoff , se afla în drum spre Doha, au declarat doi oficiali americani pentru CNN. Publicația notează că nu era clar inițial dacă Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, călătoreau împreună spre capitala Qatarului. Un înalt oficial american a mai spus pentru CNN, în weekend, că discuțiile tehnice privind memorandumul de înțelegere se desfășoară „conform planului”, în pofida unui recent schimb de focuri. [...]
Iranul revendică controlul exclusiv asupra deminării Strâmtorii Ormuz , o poziție care poate influența direct ritmul reluării traficului maritim și, implicit, fluxurile de energie și mărfuri printr-un punct-cheie al comerțului global, potrivit News . Viceministrul de externe iranian, Kazem Gharibabadi , a declarat că deminarea va fi efectuată „exclusiv” de Iran, contrazicând afirmațiile președintelui francez Emmanuel Macron. Macron spusese, după o întâlnire în Franța cu sultanul Omanului, că Franța și Omanul au decis să colaboreze cu parteneri pentru deminarea strâmtorii, „în vederea securizării rutelor maritime și a garantării trecerii libere și necondiționate” prin Strâmtoarea Ormuz . Potrivit relatării Reuters, Gharibabadi a invocat un acord semnat cu Statele Unite pentru a susține că Iranul va acționa singur și a avertizat Franța „să nu complice o situație delicată”. Traficul rămâne mult sub nivelul de dinaintea conflictului În pofida menținerii tranzitului, ruta este descrisă ca „extrem de vulnerabilă” la atacuri cu drone și la prezența minelor, iar traficul se află la o fracțiune din nivelul de dinainte ca SUA și Israelul să lanseze atacuri asupra Iranului în februarie. În ultimele 24 de ore, „peste două duzini” de nave comerciale au tranzitat strâmtoarea, conform datelor MarineTraffic, în ajunul negocierilor de pace dintre SUA și Iran, despre care președintele Donald Trump a spus că sunt programate pentru mâine. Din totalul menționat în articol: au ieșit din Golful Persic: șase petroliere și opt nave de marfă; au intrat în Golf: cinci petroliere și șase nave de marfă. Aceste volume sunt similare cu cele din ultimele zile, pe fondul unui transport maritim care continuă „la un ritm redus”. Înainte de război, media era de aproximativ 110 nave pe zi, mai notează sursa. [...]
Iranul a avertizat Franța să nu se implice în deminarea Strâmtorii Ormuz , după ce Parisul a anunțat intenția de a coopera cu parteneri pentru astfel de operațiuni, într-un demers care riscă să adauge tensiune într-un punct critic pentru transportul maritim și, implicit, pentru fluxurile energetice globale, potrivit HotNews . Diplomația iraniană a transmis luni că „deminarea este efectuată de Iran și de nicio altă țară”, prin vocea ministrului adjunct de externe Kazem Gharibabadi, care a reacționat la o declarație atribuită președintelui Emmanuel Macron privind cooperarea Franței cu partenerii săi pentru deminarea strâmtorii. Oficialul iranian a invocat și un memorandum de înțelegere încheiat de Teheran și Washington pentru a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu. „Situația este sensibilă și complexă. Sfătuim insistent Franța să nu o complice mai mult cu provocările sale.” Ce a cerut Parisul împreună cu Omanul Reacția Iranului vine după publicarea unei declarații comune franco-omaneze, la finalul întâlnirii de la Palatul Élysée dintre Emmanuel Macron și sultanul Omanului, Haitham bin Tariq . Cei doi lideri au pledat pentru „o navigație liberă, fără condiții și nici restricții” în Strâmtoarea Ormuz și au convenit să lucreze împreună la acest obiectiv prin „operațiuni de deminare comune”. Declarația subliniază și „dreptul la tranzit conform dreptului mării”, în contextul importanței „redeschiderii” strâmtorii. Context: miza economică și diplomatică a unui coridor strategic Strâmtoarea Ormuz este un punct de trecere esențial pentru navigația comercială, iar orice dispută privind controlul operațiunilor de securizare (inclusiv deminarea) poate amplifica riscurile pentru traficul maritim și pentru stabilitatea regională. În același timp, vizita de stat a sultanului Omanului în Franța s-a încheiat cu „o serie de contracte pentru grupuri franceze”, pe fondul intenției celor două țări de a-și întări cooperarea după încheierea ostilităților din regiune, mai notează articolul. [...]
Seria de termene ratate pentru cucerirea Donețk ului și penuria de benzină din Rusia indică un cost intern tot mai vizibil al războiului , în condițiile în care Moscova ar fi amânat de mai multe ori obiectivul, iar presiunea se vede inclusiv în cozi la benzinării, potrivit HotNews , care citează un mesaj video al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Zelenski susține că, de la începutul războiului pe scară largă, conducerii ruse i-ar fi fost stabilite „nu mai puțin de 15 termene limită” pentru cucerirea regiunii ucrainene Donețk, parte a Donbasului. În mesajul său, liderul de la Kiev spune că „conducerea politică a Rusiei rămâne obsedată de Donbas” și că s-ar fi „lăsat pradă acestei iluzii” de 15 ori. „Conducerea politică a Rusiei rămâne obsedată de Donbas. Aceștia s-au lăsat pradă acestei iluzii – că vor cuceri integral Donbasul – deja de 15 ori.” Termenele invocate de Zelenski: 2022–2025 și „amânarea” din acest an În detaliu, Zelenski enumeră mai multe date-limită care ar fi fost fixate și apoi ratate: 2022 : 31 martie, 9 mai, 1 iunie, 15 septembrie, 31 decembrie; 2023 : 1 martie, apoi 31 decembrie; 2024 : încă două termene (fără a le nominaliza în material); 2025 : 1 septembrie, 1 decembrie și 25 decembrie, despre care afirmă că ar fi fost folosite inclusiv în încercarea de a-l convinge pe președintele SUA, Donald Trump, că Ucraina „ar urma să cadă”. Pentru acest an , Zelenski afirmă că Rusia ar fi mutat din nou termenul pentru cucerirea Donețkului: inițial 31 martie, apoi 1 septembrie, iar acum 31 decembrie. În această logică, el susține că, dacă Rusia nu oprește războiul, va fi nevoită să amâne din nou. Legătura cu economia internă: cozi la benzinării și „țara-benzinărie” fără carburanți Un element central al mesajului este mutarea discuției de la front la efectele interne din Rusia. Zelenski leagă atacurile ucrainene de lungă distanță de „presiunea crescândă” din interiorul Rusiei, inclusiv de penuria de benzină semnalată în mai multe regiuni , potrivit Kyiv Post . El insistă asupra contrastului dintre statutul Rusiei de exportator major de energie și dificultățile de aprovizionare pe plan intern, descriind situația drept o consecință directă a războiului. „Aceasta este o consecință directă a războiului. Una dintre consecințele sale. Și un exemplu al modului în care Ucraina răspunde. Cu precizie. Nu ca niște teroriști.” [...]
