Știri
Știri din categoria Externe
Iranul a executat sâmbătă doi membri ai opoziției potrivit Știrile ProTV, care citează informații ale autorităților iraniene și ale presei afiliate sistemului judiciar. Cei doi bărbați, Abolhassan Montazer și Vahid Baniamerian, au fost condamnați pentru apartenență la Organizația Mujahedinilor Poporului din Iran (MEK) și pentru implicare în activități descrise drept „destabilizatoare”.
Execuțiile au fost confirmate de Curtea Supremă a Iranului și au fost relatate de Mizan Online, publicație prezentată ca organ al puterii judiciare. Materialul notează că, în aceeași săptămână, alți patru membri MEK ar fi fost executați, informație transmisă de Agerpres.
Conform sursei judiciare citate, cei doi au fost găsiți vinovați de „tentativă de rebeliune cu implicare în multiple acte teroriste” și de „acte de sabotaj care vizau răsturnarea Republicii Islamice”. Autoritățile nu au precizat când au fost arestați.
MEK este descris ca un grup care a sprijinit Revoluția Islamică din 1979, dar care s-a rupt de regim în anii ’80, fiind desemnat organizație teroristă de Teheran. În același context, articolul menționează că Iranul se află pe locul al doilea la nivel mondial ca număr de execuții, după China, potrivit Amnesty International.
Știrea plasează aceste execuții într-o intensificare a represiunii după declanșarea războiului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie. De asemenea, este amintită spânzurarea, joi, a unui bărbat condamnat pentru operațiuni în numele Israelului și al SUA în timpul protestelor din decembrie-ianuarie, iar organizația Hengaw din Norvegia ar raporta cel puțin 160 de execuții în Iran în acest an.
Recomandate
Intervenția poliției basce împotriva activiștilor pro-Gaza la aeroportul din Bilbao a declanșat o anchetă internă și noi tensiuni politice , după ce patru persoane au fost arestate, inclusiv doi activiști întorși din Turcia, potrivit Daily Mail . Incidentul a avut loc în zona de sosiri a aeroportului, unde susținători s-au adunat să întâmpine șase membri ai așa-numitei „Gaza flotilla”. Conform relatării, o altercație a izbucnit după ce o rudă a unuia dintre activiști a încercat să se apropie, iar un polițist l-a împiedicat, ceea ce a dus la îmbrânceli între cele două părți. Imagini difuzate de o televiziune au arătat polițiști lovind persoane cu bastoanele și imobilizând altele la sol, în timp ce erau huiduiți. Poliția regională bască (Ertzaintza) a transmis că activiștii ar fi blocat ieșirea pentru alți pasageri, iar agenții au încercat să îi îndepărteze. Patru persoane au fost arestate pentru „nesupunere gravă”, „rezistență la arestare” și „agresiune asupra forțelor de ordine”, iar doi dintre cei reținuți erau activiști sosiți din Turcia. În același timp, divizia de afaceri interne a Ertzaintza a deschis o investigație pentru a stabili dacă intervenția a respectat procedurile. Presiune publică și reacții internaționale Amnesty International a condamnat ceea ce a numit „utilizare excesivă a forței” și a cerut „responsabilizare efectivă”, susținând că imaginile publicate „nu arată nicio cauză legitimă” pentru folosirea forței și că este „foarte grav” că bastoanele ar fi fost folosite repetat împotriva unor persoane deja doborâte la pământ. După incident, aproximativ două mii de protestatari au ieșit pe străzile din Bilbao duminică, criticând tratamentul aplicat activiștilor și acuzând guvernul local de complicitate. Separat, experta ONU pentru teritoriile palestiniene, Francesca Albanese, a cerut ca cei responsabili pentru evenimentele de la Bilbao să fie trași la răspundere, notează publicația. Context: flotila, reținerile din Israel și escaladarea diplomatică Episodul de la Bilbao vine la câteva zile după ce Spania s-a numărat printre guvernele occidentale care și-au exprimat indignarea față de un videoclip publicat de ministrul israelian Itamar Ben-Gvir , în care acesta îi ironiza pe activiști în timpul reținerii lor. Potrivit Daily Mail, ministrul a postat filmarea pe platforma X cu mesajul: „Așa îi întâmpinăm pe susținătorii terorii. Bine ați venit în Israel.” În paralel, Ambasada Israelului în Spania ar fi cerut în mod batjocoritor o „explicație” guvernului spaniol pentru cele întâmplate la aeroportul din Bilbao. Potrivit sursei, sute de activiști din mai multe țări au fost reținuți în Israel după ce au fost interceptați pe mare, în timp ce încercau să spargă blocada asupra teritoriului palestinian. Grupul ar fi inclus 44 de cetățeni spanioli, conform Ministerului de Externe al Spaniei. În plus, circa 20 de activiști ar fi aterizat sâmbătă la Barcelona, unde au fost întâmpinați inclusiv de ministrul culturii, Ernest Urtasun. Daily Mail mai relatează că organizatorii au susținut existența unor abuzuri în detenție, inclusiv acuzații grave de violență sexuală; Israelul, prin serviciul penitenciar, a negat acuzațiile, afirmând că sunt „false” și „fără bază factuală”. În Germania, autoritățile au spus că unii cetățeni ar fi fost răniți și că unele acuzații sunt „serioase”, fără detalii, iar în Italia procurorii ar investiga posibile infracțiuni, inclusiv răpire și agresiune sexuală, potrivit sursei. Ce urmează Pe termen scurt, miza este rezultatul anchetei interne a Ertzaintza privind respectarea procedurilor la Bilbao, într-un context în care intervențiile poliției în aeroporturi au devenit un punct sensibil: Daily Mail notează și un incident separat la aeroportul din Viena, unde un activist a fost arestat, iar poliția austriacă a susținut că a folosit „forță proporțională”. [...]
Alegerile parlamentare din 7 iunie pot decide dacă Armenia își poate deschide rutele comerciale și ieși din izolarea economică , într-un moment în care Erevanul negociază pacea cu Azerbaidjanul și își recalibrează poziția între Rusia și Uniunea Europeană, potrivit Mediafax . Premierul Nikol Pașinian mizează electoral pe transformarea Armeniei într-un „centru de conectivitate regională”, care să lege Europa de Asia prin așa-numitul „coridor central”. O analiză The Guardian, citată de Mediafax, arată că Erevanul vede în deschiderea frontierelor cu Azerbaidjan și Turcia o șansă de a pune capăt izolării economice și de a deveni un punct strategic pentru comerțul eurasiatic. Pariul economic: pacea ca infrastructură de comerț Guvernul armean consideră că un acord de pace cu Baku ar putea fi cea mai importantă schimbare geopolitică din ultimele decenii pentru Caucazul de Sud, cu efect direct asupra conectivității și, implicit, asupra economiei. În campanie, Pașinian promovează doctrina „Armenia reală”, care presupune renunțarea la discursul bazat pe revendicări istorice și orientarea spre dezvoltare economică și stabilitate regională. În acest cadru, premierul susține că Armenia trebuie să devină o punte între Europa, Asia Centrală și Orientul Îndepărtat, iar proiectul Traseului Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională (Tripp) este prezentat ca parte a strategiei de conectivitate. Costul politic intern: opoziție pro-rusă și acuzații de concesii Strategia lui Pașinian alimentează tensiuni interne. Naționaliștii și formațiunile pro-ruse îl acuză că a făcut prea multe concesii Azerbaidjanului după războaiele pierdute din Nagorno-Karabah în 2020 și 2023. Unul dintre principalii adversari este omul de afaceri Samvel Karapetyan, lider al partidului „Armenia mai puternică”, care îl acuză pe premier de trădare și avertizează că apropierea de Occident ar putea transforma Armenia într-o „provincie a Azerbaidjanului”. Mediafax notează că Karapetyan, aflat într-o situație apropiată arestului la domiciliu, este implicat și într-un conflict cu autoritățile privind naționalizarea rețelei electrice armene, controlată de grupul său de afaceri. În paralel, organizații pentru drepturile omului și analiști internaționali avertizează că stilul politic al lui Pașinian devine tot mai autoritar, pe fondul polarizării dintre tabăra proeuropeană și cea pro-rusă. Presiunea externă: Rusia cere o alegere explicită Relațiile Erevan–Moscova s-au deteriorat după războiul din Nagorno-Karabah, Armenia criticând lipsa sprijinului rusesc și încercând să-și diversifice alianțele. În acest context, Vladimir Putin a sugerat organizarea unui referendum prin care armenii să decidă între apropierea de UE și continuarea integrării în Uniunea Economică Eurasiatică , dominată de Rusia. Pe aceeași linie de tensiune geopolitică, președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat susținerea pentru Armenia și a criticat Moscova pentru lipsa de implicare în apărarea intereselor armene în regiune. Miza imediată a scrutinului din 7 iunie este dacă Pașinian primește un mandat suficient pentru a împinge înainte agenda de pace și deschidere de rute, într-un echilibru fragil între presiunea Rusiei, așteptările UE și opoziția internă. [...]
O grupare clandestină rusă vizează industria petrolieră ca punct de presiune pentru slăbirea regimului Putin , susținând că schimbarea de la Kremlin nu mai poate veni prin proteste sau negocieri, ci prin forță, potrivit Adevărul . Mișcarea, numită „Black Spark” („Scânteia Neagră”), afirmă că își construiește în secret o rețea anti-regim în interiorul Rusiei, formată din oameni de afaceri, profesioniști din clasa de mijloc, activiști anti-război și foști combatanți. În spatele organizației s-ar afla Igor Volobuev , fost vicepreședinte al Gazprombank , care a fugit în Ucraina după invazia rusă și s-a alăturat forțelor ucrainene. De ce contează: ținta declarată este „sângele” economic al regimului Conform manifestului și declarațiilor atribuite lui Volobuev, gruparea consideră industria petrolieră drept „principalul punct vulnerabil” al Rusiei, descrisă ca „sângele care ține în viață regimul”. În această logică, sabotajul ar urmări să lovească infrastructura energetică și, implicit, capacitatea statului rus de a finanța războiul și aparatul de putere. Textul indică și un context operațional: în ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice rusești, iar Volobuev sugerează existența unei cooperări între Kiev și rețeaua clandestină. Articolul nu oferă însă detalii verificabile despre natura sau amploarea acestei cooperări. Cine ar fi în rețea și ce susține despre infiltrare Deși prezența publică a organizației este descrisă ca modestă (câteva mii de urmăritori pe Telegram și X), liderii ei susțin că au membri infiltrați în instituții-cheie, inclusiv în gigantul energetic Gazprom. Volobuev afirmă că a primit „dovezi convingătoare” privind forța mișcării și că ar fi întâlnit persoane cunoscute din perioada în care trăia în Rusia, „unii chiar din sistemul Gazprom”. Potrivit lui, gruparea ar include ingineri, specialiști IT, avocați, antreprenori și ruși de origine ucraineană care se opun războiului, iar unii ar avea acces la „structuri ale puterii”. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziții ale fostului bancher și ale organizației, fără elemente independente de confirmare în textul sursei. Mesajul politic: nu doar înlăturarea lui Putin Manifestul „Scânteia Neagră” vorbește explicit despre rezistență armată împotriva statului rus și condamnă invazia Ucrainei, pe care o numește „rușinea și crima noastră”. Totodată, gruparea susține că simpla înlăturare a lui Vladimir Putin nu ar fi suficientă, iar „imperiul” ar trebui să se prăbușească. Volobuev insistă că mișcarea nu este o capcană a serviciilor secrete ruse și nici o luptă între facțiuni din interiorul Kremlinului. În același registru, el susține că „nu există niciun scenariu în care Putin să plece de bunăvoie” și că poate fi răsturnat „doar prin forță”. Context: un fost oficial Gazprombank ajuns în Ucraina Igor Volobuev a părăsit Rusia în 2022, după demisia din Gazprombank. Născut în regiunea ucraineană Sumî, s-a înrolat ulterior în unități de apărare teritorială ucrainene și a devenit una dintre vocile ruse care critică deschis regimul de la Kremlin. În ansamblu, miza descrisă de sursă este una economică și operațională: dacă o astfel de rețea ar avea capacitatea reală de a lovi industria petrolieră, ar putea crește presiunea asupra finanțării regimului și a efortului de război — însă articolul se bazează pe declarațiile grupării și ale lui Volobuev, fără a prezenta confirmări independente ale infrastructurii, membrilor sau acțiunilor concrete. [...]
O posibilă apropiere SUA–China ar putea schimba calculul geopolitic al războiului din Ucraina , inclusiv printr-o presiune mai coordonată asupra Moscovei, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Ipoteza este legată de o vizită oficială a lui Xi Jinping în Statele Unite și de eventuale progrese pe dosarul Iran, care ar putea debloca negocieri mai ample între Washington și Beijing. Analistul politic Ihor Reiterovich a declarat, într-un interviu pentru Ukrinform , că discuțiile SUA–China – posibile „în timpul verii” sau în jurul unor momente politice importante din SUA – ar putea deschide „noi perspective interesante” și pentru Ucraina. Înaintea unor potențiale contacte la vârf, un oficial chinez ar fi susținut o soluție diplomatică și ar fi invocat o apropiere de pozițiile europene privind oprirea ostilităților și trecerea la negocieri. China, între SUA și Europa: miza unei repoziționări Reiterovich anticipează că ar putea urma un nou val de vizite ale liderilor europeni la Beijing, pe fondul interesului Chinei de a construi „un joc separat” cu Europa, ca contrapondere la Statele Unite. „Nu m-ar surprinde dacă am asista la un nou val de vizite ale liderilor europeni la Beijing în viitorul apropiat. Xi Jinping înțelege perfect că China poate încerca să construiască un joc separat cu Europa – ca o contrapondere la Statele Unite.” În scenariul în care China și Uniunea Europeană își apropie pozițiile privind încheierea războiului, analistul vede o „fereastră de oportunitate” pentru o presiune comună asupra Rusiei. Fereastra „favorabilă” pentru Rusia ar fi limitată la câteva luni Analistul avertizează însă că, înainte de o eventuală vizită a lui Xi în SUA, Rusia ar putea considera dinamica diplomatică drept temporar avantajoasă, dar efectul ar fi scurt. „Este un avantaj cu o durată foarte scurtă – două-trei luni.” Într-un scenariu de „normalizare” a relațiilor SUA–China și de acorduri pe teme precum Iranul, comerțul și alte dosare globale, Reiterovich spune că este plauzibil ca Donald Trump și Xi Jinping să ajungă să declare împreună necesitatea încetării războiului în Europa. În lectura sa, ambii lideri ar avea de câștigat politic: Trump prin consolidarea imaginii de „pacificator”, Xi prin poziționarea Chinei ca actor global indispensabil în marile crize. În același material este menționată și o evaluare separată: Kurt Volker, cercetător la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene și fost reprezentant special al SUA pentru negocierile privind Ucraina, a spus că nu vede China în rol de mediator între Ucraina și Rusia și că Beijingul nu ar urmări un asemenea rol, deoarece „nu este războiul lor”. [...]
China împinge Serbia spre proiecte în IA, energie și infrastructură, consolidându-și poziția de investitor-cheie în economie, pe fondul vizitei de stat a președintelui sârb Aleksandar Vucic la Beijing, potrivit Digi24 . Președintele chinez Xi Jinping a cerut întărirea cooperării bilaterale în „noile sectoare” – inclusiv inteligență artificială, economie digitală, economie verde și industrie de vârf – în cadrul discuțiilor cu Vucic la Marele Palat al Poporului, conform relatării Agerpres, care citează media de stat chineze. Miza economică: investiții și proiecte de infrastructură Beijingul își leagă cooperarea cu Serbia și de inițiativa „ Noile drumuri ale mătăsii ”, orientată spre dezvoltarea de infrastructuri precum poduri, drumuri, căi ferate și aeroporturi în țări în curs de dezvoltare. În acest cadru, Xi a indicat și domeniile transporturilor și energiei ca direcții de colaborare. În plan concret, China este „printre primii cinci investitori” în Serbia, iar implicarea sa include deja proiecte majore: o linie de tren de mare viteză, inaugurată în octombrie 2025; participarea la construcția metroului din Belgrad și a mai multor poduri, potrivit ministrului sârb de finanțe citat în material. Acorduri semnate și semnal politic În timpul vizitei, cele două părți au semnat o serie de acorduri bilaterale care vizează comerțul, tehnologia și educația. Pe componenta politică, Xi Jinping a făcut apel la un „multilateralism veritabil” în fața „turbulențelor” din afacerile internaționale, mesaj transmis în cadrul întâlnirii cu președintele sârb. Vucic a mai fost în China pentru summituri și forumuri internaționale, însă aceasta este prima sa vizită de stat oficială la Beijing; cu acest prilej, Xi i-a acordat „Medalia Prieteniei” a Republicii Populare Chineze, ca semn al relației strânse dintre cei doi. [...]
Publicarea de către Rusia a unor imagini cu avarii la petrolierul LNG „Arctic Metagaz” readuce în prim-plan riscul operațional pentru transportul de gaze pe rutele din Mediterană , într-un context în care incidentul rămâne neclar și neconfirmat independent, potrivit Kyiv Post . Autoritățile ruse au difuzat fotografii cu nava „Arctic Metagaz”, despre care Moscova susține că ar fi fost lovită la începutul lunii martie de drone ucrainene de suprafață și subacvatice, în Marea Mediterană. Conform declarațiilor atribuite de RIA Novosti Comitetului de Investigații al Rusiei , examinarea ar fi identificat „urme de incendiu”, „distrugerea completă a sistemelor de control” și avarii la două dintre tancurile de stocare a gazului natural lichefiat (LNG). Nava, descrisă ca fiind puternic sancționată și „probabil” parte a așa-numitei „flote din umbră” a Rusiei, transporta LNG rusesc când, pe 3 martie, Rusia a susținut că a fost atacată și scufundată, acuzând Ucraina. Ministerul rus al Apărării a afirmat că la bord a avut loc o explozie urmată de incendiu; echipajul – 30 de cetățeni ruși – ar fi fost salvat ulterior, iar doi marinari ar fi fost răniți. Avertizări maritime și implicații pentru trafic La momentul incidentului, Transport Malta a transmis că nava era „în derivă” și „fără comandă” în apropierea apelor dintre Malta și insula Lampedusa, potrivit alertelor maritime citate de publicație. Autoritatea malteză a emis avertizări către navele din zonă, pe fondul derivării petrolierului în ape internaționale, în proximitatea rutelor de transport din Mediterana centrală. Ce rămâne neconfirmat Circumstanțele incidentului nu au putut fi verificate independent, iar succesiunea evenimentelor care a dus la abandonarea navei nu este stabilită complet, notează publicația. Kievul nu a comentat public acuzațiile, în timp ce oficiali ruși au descris cazul drept „terorism internațional” și „piraterie maritimă” și au invocat, totodată, o posibilă implicare sau neglijență a unor state membre UE. [...]
