Știri
Știri din categoria Externe
Iranul a executat sâmbătă doi membri ai opoziției potrivit Știrile ProTV, care citează informații ale autorităților iraniene și ale presei afiliate sistemului judiciar. Cei doi bărbați, Abolhassan Montazer și Vahid Baniamerian, au fost condamnați pentru apartenență la Organizația Mujahedinilor Poporului din Iran (MEK) și pentru implicare în activități descrise drept „destabilizatoare”.
Execuțiile au fost confirmate de Curtea Supremă a Iranului și au fost relatate de Mizan Online, publicație prezentată ca organ al puterii judiciare. Materialul notează că, în aceeași săptămână, alți patru membri MEK ar fi fost executați, informație transmisă de Agerpres.
Conform sursei judiciare citate, cei doi au fost găsiți vinovați de „tentativă de rebeliune cu implicare în multiple acte teroriste” și de „acte de sabotaj care vizau răsturnarea Republicii Islamice”. Autoritățile nu au precizat când au fost arestați.
MEK este descris ca un grup care a sprijinit Revoluția Islamică din 1979, dar care s-a rupt de regim în anii ’80, fiind desemnat organizație teroristă de Teheran. În același context, articolul menționează că Iranul se află pe locul al doilea la nivel mondial ca număr de execuții, după China, potrivit Amnesty International.
Știrea plasează aceste execuții într-o intensificare a represiunii după declanșarea războiului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie. De asemenea, este amintită spânzurarea, joi, a unui bărbat condamnat pentru operațiuni în numele Israelului și al SUA în timpul protestelor din decembrie-ianuarie, iar organizația Hengaw din Norvegia ar raporta cel puțin 160 de execuții în Iran în acest an.
Recomandate
Ungaria prelungește până la 31 decembrie 2026 starea de criză legată de migrație , menținând un cadru legal strict la frontieră, în pofida sancțiunilor europene, potrivit Mediafax . Decizia, luată de guvernul Tisza, mută din nou disputa cu Bruxelles-ul în zona de reglementare: Budapesta susține că apără frontierele externe ale UE, dar este amendată pentru politicile sale. Măsura urma să expire pe 7 septembrie, însă a fost extinsă până la finalul lui 2026, potrivit DailyNewsHungary, citat de publicație. Premierul Péter Magyar a argumentat că inclusiv „modificările minore” ale regulilor pot crea breșe exploatabile rapid de rețelele de trafic de migranți. Argumentul Budapestei: „o singură lacună” poate declanșa o criză Magyar a invocat situația din Ceuta , enclavă spaniolă din nordul Africii, ca exemplu al felului în care rutele migrației se pot schimba brusc. El a spus că, în doar două zile, s-a declanșat o criză la frontieră, iar într-o singură zi „zeci de mii” de persoane ar fi încercat să intre în Spania din Maroc; potrivit declarațiilor sale, au existat și decese pe mare, iar autoritățile spaniole au mobilizat resurse suplimentare. Premierul ungar a legat evoluțiile din Ceuta de o decizie a Curții Supreme a Spaniei, susținând că rețelele de trafic au reacționat imediat la schimbarea de context. „Ceuta este un avertisment pentru întreaga Europă.” „O singură lacună legislativă sau o modificare pregătită necorespunzător poate crea o situație imposibil de gestionat într-un timp foarte scurt. Guvernul ungar nu își poate asuma un asemenea risc.” Presiunea financiară: amenda UE de 1 milion de euro pe zi Decizia vine în condițiile în care Ungaria este în continuare sancționată de Uniunea Europeană cu o amendă de 1 milion de euro pe zi (aprox. 5 milioane lei ), din cauza politicilor sale în domeniul migrației. Magyar a calificat situația drept nedreaptă și a afirmat că Ungaria protejează nu doar propriile granițe, ci și frontierele externe ale UE. El a mai spus că guvernul negociază de luni de zile cu instituțiile europene un nou cadru legislativ care să fie, simultan, eficient în protecția frontierelor și compatibil cu legislația europeană, însă „nu a fost găsită încă o soluție” care să permită acțiune „cu suficientă fermitate și eficiență”. Ce urmează: un „sistem legal și funcțional” până în decembrie Magyar a susținut că situația migrației s-a schimbat semnificativ față de 2016, când Ungaria a introdus pentru prima dată măsura de urgență, și a afirmat că aproximativ 20 de state membre ar susține acum măsuri mai stricte de protecție a frontierelor. Pentru restul anului, guvernul spune că va folosi lunile rămase până în decembrie pentru a institui „un sistem legal și funcțional” care să protejeze frontierele Ungariei și, în același timp, „să apere banii contribuabililor”. [...]
Unități ale armatei ucrainene ar fi primit ordin să oprească luptele în intervalul 5–8 septembrie , pe fondul unei noi runde de contacte diplomatice americane, potrivit Mediafax , care citează presa ucraineană preluată de The Kyiv Independent. Miza imediată este una operațională: o eventuală „pauză” în ostilități ar urma să reducă riscul de escaladare în timpul vizitei emisarilor SUA la Kiev și Moscova. Informația nu este confirmată oficial. Mediafax notează că nu a existat un anunț public privind un armistițiu, iar în acest moment nu este clar ce unități ar respecta ordinul invocat de presa ucraineană. Vizita emisarilor SUA și calendarul anunțat Potrivit sursei citate, oprirea ostilităților ar urma să aibă loc în perioada 5–8 septembrie, în contextul în care emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner ar urma să viziteze Kievul și Moscova „în următoarele zile”. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat anterior că Witkoff și Kushner vor călători la Kiev pe 6 septembrie, după ce au vizitat Moscova. Întâlnirea planificată ar fi prima vizită a celor doi emisari în Ucraina, conform aceleiași surse. Ce a spus Trump și ce promite Zelenski pe durata vizitei Donald Trump a confirmat că cei doi emisari vor călători „în acest weekend” pentru negocieri între Ucraina și Rusia. „Trebuie să se rezolve. Așa că i-am trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner.” „I-am trimis să vadă dacă putem sau nu să facem ceva. Și ar putea exista o mare șansă să o facem.” În paralel, Zelenski a promis că Ucraina se va abține de la atacuri aeriene împotriva Rusiei în timpul vizitei, invocând siguranța negociatorilor americani, și a cerut Moscovei să procedeze similar, potrivit sursei citate de The Kyiv Independent. Într-un context separat, Mediafax mai arată că, pe 1 septembrie, Zelenski a avertizat companiile aeriene, asigurătorii și guvernele străine că spațiul aerian rusesc „va fi de facto închis” din cauza dronelor ucrainene, pe fondul riscurilor crescute pentru aviația civilă. [...]
Atacurile asupra aeroporturilor din zona Kievului riscă să complice logistica vizitei emisariilor americani , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit infrastructura aeronautică înaintea deplasării la Kiev a doi trimiși ai președintelui SUA, potrivit G4Media . Zelenski a declarat că Rusia a atacat aeroporturi din Ucraina, în capitala Kiev și în orașul apropiat Borîspil, înaintea vizitei așteptate duminică a celor doi emisari americani. Informația este relatată de Reuters și AFP și transmisă de Agerpres, conform aceleiași surse. În context, președintele ucrainean a amintit că spațiul aerian al Ucrainei este închis de la invazia Rusiei din februarie 2022 , însă oficialii ucraineni ar fi discutat posibilitatea ca negociatorii de pace americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, să folosească un avion pentru această vizită. „Evident, aceste atacuri rusești asupra aeroporturilor sunt o reacție la discuțiile și pregătirile pentru posibilitatea ca partea americană să folosească un avion pentru a călători în Ucraina și a ateriza pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borîspil”, a apreciat Zelenski pe Telegram. „(Drone) Shahed ruso-iraniene ca răspuns la diplomația americană”, a adăugat el. Vizite la Moscova și Kiev, pe fondul negocierilor blocate Potrivit lui Zelenski, cei doi trimiși speciali ai președintelui SUA, Donald Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, ar urma să viziteze Moscova și apoi Kievul duminică, într-o încercare „aparentă” de reluare a negocierilor pentru încheierea războiului. Nu au fost făcute publice detalii despre conținutul întâlnirilor. Totuși, un oficial american a declarat vineri pentru CNN că Witkoff și Kushner intenționează să facă presiuni pentru găsirea unei soluții diplomatice care să pună capăt războiului din Ucraina. [...]
Președintele SUA Donald Trump cere Europei să acopere retroactiv costul armelor livrate Ucrainei , ridicând miza unei dispute cu potențial bugetar și politic în relația transatlantică, potrivit Al Jazeera . În emisiunea „Inside Story”, Trump afirmă că o mare parte din armamentul și muniția oferite Kievului au fost furnizate în timpul administrației fostului președinte Joe Biden și susține că transferurile au fost făcute „gratuit”. În acest context, el spune că Europa „ar fi trebuit să acopere costul” și că SUA vor cere banii înapoi. Tema finanțării apărării Ucrainei împotriva Rusiei este prezentată ca un punct sensibil în relațiile dintre SUA și Europa, pe fondul continuării războiului și al presiunii de a menține sprijinul pentru Kiev. Întrebarea centrală ridicată de discuție este dacă cele două părți pot ajunge la o poziție comună care să permită continuarea ajutorului. Emisiunea este moderată de Scott McLean, iar invitații sunt Doug Bandow (Cato Institute), Marina Miron (King’s College London) și Charles Kupchan (Council on Foreign Relations). Materialul a fost publicat la 4 septembrie 2026. [...]
Ursula von der Leyen merge în Groenlanda pe 6–7 septembrie, iar UE pregătește semnarea unei declarații comune și inaugurarea unui proiect de conectivitate prin satelit , într-un demers care întărește poziționarea Bruxelles-ului în Arctica, pe fondul interesului strategic tot mai mare pentru regiune, potrivit Agerpres . Vizita are ca obiectiv „avansarea relațiilor dintre Groenlanda și UE” și discutarea unor teme legate de „importanța strategică în creștere a Arcticii”, conform unui comunicat al Comisiei Europene citat în material. În discuții ar urma să fie abordate „principalele provocări și oportunități” pentru Groenlanda și regiunea arctică, precum și „inițiative concrete” pentru consolidarea cooperării bilaterale. Ce se întâmplă în cele două zile: satelit, declarație comună, întâlniri politice În program sunt incluse întâlniri cu premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen , cu prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, și cu premierul Insulelor Feroe, Beinir Johannesen. Potrivit informațiilor transmise, agenda include: duminică, o vizită de pe o navă la calota de gheață a Groenlandei, împreună cu Nielsen și Frederiksen; luni, inaugurarea unui proiect modernizat de conectivitate prin satelit pentru Groenlanda, la instalațiile companiei locale de poștă și telecomunicații Tussass; semnarea unei declarații comune între UE și guvernele Groenlandei și Danemarcei privind aprofundarea relațiilor. Von der Leyen va fi însoțită de comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela, și de consilierul special pentru relațiile UE–Arctica, Jyrki Katainen. De ce contează: Arctica intră în revizuirea de politică a UE, pe fond geopolitic tensionat Comisia Europeană amintește că UE „își revizuiește politica pentru Arctica” pentru a fi pregătită să răspundă evoluțiilor actuale și viitoare. În acest context, vizita are loc la un an și jumătate după ce președintele american Donald Trump și-a reiterat intenția de a anexa Groenlanda, invocând motive de securitate națională și presupuse amenințări din partea Rusiei și Chinei, într-o zonă descrisă ca strategică și bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare. Groenlanda este teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, care păstrează atribuții precum politica externă, apărarea și securitatea, iar insula nu face parte din Uniunea Europeană. În același registru arctic, materialul notează că vizita survine la o săptămână după ce Islanda a respins prin referendum reluarea negocierilor de aderare la UE. [...]
Adunarea Generală a ONU a decis eliminarea treptată a proiecției Mercator , o schimbare cu potențial direct asupra manualelor școlare și a tehnologiilor de cartografiere folosite pe scară largă, potrivit News . Rezoluția recomandă trecerea la o proiecție care redă mai fidel suprafețele reale, în special dimensiunea Africii. Într-o sesiune la sediul ONU din New York, organizația a retras oficial proiecția Mercator (secolul al XVI-lea) în favoarea uneia bazate pe modelul „ Equal Earth ” (2018), considerat mai precis în reprezentarea dimensiunilor continentelor. Cum s-a votat și cine s-a poziționat împotrivă Rezoluția a fost adoptată cu 164 de voturi „pentru”. Statele Unite au votat împotrivă, reprezentantul american calificând demersul drept „superfluu”. Au existat șase abțineri: Estonia, Georgia, Lituania, Republica Moldova, Serbia și Ucraina. De ce contează: efecte așteptate în educație și tehnologie, fără obligații legale Rezoluțiile ONU nu sunt obligatorii, astfel că statele și instituțiile nu sunt constrânse să folosească exclusiv noua proiecție și nici nu li se interzice utilizarea celei vechi. Totuși, potrivit materialului, se anticipează actualizări în programele școlare și în tehnologia de uz cotidian, având în vedere că proiecția Mercator este folosită pe scară largă în educație, tehnologie și guvernanță. Proiecția Mercator a fost creată în 1569 pentru navigație, dar distorsionează suprafețele: regiunile din apropierea Ecuatorului apar mai mici decât în realitate, iar cele de la latitudini înalte par mai mari. Un exemplu menționat este comparația vizuală dintre Africa și Groenlanda, deși Africa este de 14 ori mai mare. Cine a împins rezoluția și ce urmează Togo a condus campania în favoarea rezoluției în numele Uniunii Africane, argumentând că reprezentările cartografice disproporționate au avut efecte „cognitive, educaționale, culturale, geopolitice și socio-economice”, reducând dimensiunea percepută a Africii în „imaginația colectivă globală”. Ministrul de externe al Togo, Robert Dussey, a susținut înainte de vot că discuția este una științifică, invocând existența „dovezilor științifice”. Guvernul din Togo plănuiește, împreună cu UNESCO, Uniunea Africană și companii de tehnologie precum Google Maps, un eveniment la Lomé în primul trimestru al anului viitor, pentru a discuta implementarea rezoluției. Franța, care s-a pronunțat în favoarea rezoluției, va folosi proiecția Eckert IV, apropiată de „Equal Earth”, conform articolului. [...]
