Știri
Știri din categoria Externe
Iranul a executat sâmbătă doi membri ai opoziției potrivit Știrile ProTV, care citează informații ale autorităților iraniene și ale presei afiliate sistemului judiciar. Cei doi bărbați, Abolhassan Montazer și Vahid Baniamerian, au fost condamnați pentru apartenență la Organizația Mujahedinilor Poporului din Iran (MEK) și pentru implicare în activități descrise drept „destabilizatoare”.
Execuțiile au fost confirmate de Curtea Supremă a Iranului și au fost relatate de Mizan Online, publicație prezentată ca organ al puterii judiciare. Materialul notează că, în aceeași săptămână, alți patru membri MEK ar fi fost executați, informație transmisă de Agerpres.
Conform sursei judiciare citate, cei doi au fost găsiți vinovați de „tentativă de rebeliune cu implicare în multiple acte teroriste” și de „acte de sabotaj care vizau răsturnarea Republicii Islamice”. Autoritățile nu au precizat când au fost arestați.
MEK este descris ca un grup care a sprijinit Revoluția Islamică din 1979, dar care s-a rupt de regim în anii ’80, fiind desemnat organizație teroristă de Teheran. În același context, articolul menționează că Iranul se află pe locul al doilea la nivel mondial ca număr de execuții, după China, potrivit Amnesty International.
Știrea plasează aceste execuții într-o intensificare a represiunii după declanșarea războiului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie. De asemenea, este amintită spânzurarea, joi, a unui bărbat condamnat pentru operațiuni în numele Israelului și al SUA în timpul protestelor din decembrie-ianuarie, iar organizația Hengaw din Norvegia ar raporta cel puțin 160 de execuții în Iran în acest an.
Recomandate
Israelul așteaptă acordul SUA pentru lovituri asupra instalațiilor energetice iraniene , potrivit Digi24 , care citează Reuters. Un înalt oficial israelian din domeniul apărării a spus că Israelul se pregătește, însă decizia finală depinde de „unda verde” de la Washington. Miza este una cu impact direct asupra piețelor și fluxurilor energetice: ținta evocată sunt instalații energetice iraniene, iar momentul ar putea fi apropiat. Oficialul israelian a adăugat că „orice astfel de atacuri” ar urma să aibă loc cel mai probabil săptămâna viitoare, conform Reuters, citată de Digi24. „Israelul se pregăteşte să atace instalaţii energetice iraniene, dar aşteaptă undă verde din partea Statelor Unite”, a declarat sâmbătă un înalt oficial israelian din domeniul apărării. Așteptarea aprobării americane vine pe fondul escaladării presiunii publice exercitate de președintele SUA, Donald Trump, asupra Teheranului, în special în legătură cu Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă esențială pentru transportul de petrol și gaze la nivel global. Trump a transmis un ultimatum de 48 de ore pentru un acord cu Washingtonul sau pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , avertizând că, în caz contrar, SUA vor reacționa dur. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social, în contextul weekendului pascal. În același timp, articolul amintește că, la 26 martie, Trump stabilise un ultimatum de 10 zile pentru redeschiderea strâmtorii, blocată de Iran de la începutul războiului. Termenul-limită menționat este „luni, 6 aprilie, la ora 20:00, ora Washingtonului”, ceea ce corespunde zilei de marți, 7 aprilie, ora 03:00 în România. Potrivit Digi24, Trump a avertizat că, dacă strâmtoarea nu va fi redeschisă până atunci, SUA ar putea distruge centralele electrice ale Iranului. În acest cadru, „unda verde” așteptată de Israel capătă o dimensiune practică: sincronizarea unei eventuale lovituri israeliene cu linia de acțiune a Washingtonului. Pe partea iraniană, Teheranul a anunțat că va permite tranzitul navelor care transportă „bunuri esențiale” prin Strâmtoarea Ormuz, deși aceasta rămâne blocată în prezent. Informația este atribuită agenției de presă de stat Tasnim, citată de CNN, potrivit News.ro, conform textului Digi24. CNN notează însă că nu este precizat ce înseamnă „bunuri esențiale” și nici dacă Iranul va păstra restricțiile pentru navele provenite din state considerate ostile. Această ambiguitate menține incertitudinea pentru companiile de transport și pentru piețele care urmăresc riscul de întrerupere a livrărilor. În documentul citat, adjunctul pentru dezvoltare comercială, Houman Fathi, a spus că „se acordă permisiunea tranzitului navelor care transportă bunuri esenţiale” și că ordinul se aplică navelor care se îndreaptă către porturile iraniene sau operează deja în regiune, a relatat Tasnim, conform Digi24. Tot acolo se arată că autoritățile executive sunt instruite să ia măsurile necesare pentru a facilita trecerea acestor nave, în conformitate cu protocoalele emise, iar o listă a navelor pregătite să tranziteze ruta urmează să fie transmisă pentru coordonare. În ansamblu, mesajul central al informațiilor prezentate este că Israelul își calibrează următorii pași militari în funcție de poziția SUA, în timp ce Washingtonul crește presiunea asupra Iranului prin termene-limită legate de Strâmtoarea Ormuz. Pentru economie, combinația dintre posibile lovituri asupra infrastructurii energetice și incertitudinea privind tranzitul prin Ormuz rămâne un factor major de risc pentru prețuri și pentru lanțurile de aprovizionare. [...]
Rusia a pierdut patru avioane militare în patru zile , potrivit Digi24 , care citează relatări din mass-media și informații ale părților implicate. Cel mai recent incident menționat este prăbușirea unui avion de vânătoare Sukhoi Su-30 neînarmat, în timpul unui zbor de antrenament de rutină, în Crimeea. Ministerul Apărării din Rusia a confirmat prăbușirea Su-30 și a precizat că ambii membri ai echipajului s-au catapultat în siguranță. Evenimentul vine după o serie de pierderi raportate în intervalul 31 martie – 2 aprilie, în contextul războiului din Ucraina și al operațiunilor din Crimeea ocupată de Rusia. Bilanțul incidentelor prezentate în articol include următoarele cazuri: 31 martie: un avion de transport An-26 s-a prăbușit într-o regiune montană din Peninsula Crimeea ocupată de Rusia, iar toate cele 29 de persoane aflate la bord au murit, inclusiv „un general rus de rang înalt”. 31 martie: un canal Telegram considerat de analiști militari drept o sursă de încredere a raportat prăbușirea unui avion de vânătoare-bombardament Su-34; canalul Fighterbomber nu a indicat locul sau cauza, iar „se crede că pilotul a murit”. 2 aprilie: un avion de patrulare maritimă An-72P ar fi fost distrus la un aerodrom din Crimeea, potrivit unității ucrainene de drone care a revendicat atacul. Vineri (data nu este precizată în text, în afara actualizării din 3 aprilie): prăbușirea avionului de vânătoare Su-30 în Crimeea, în timpul unui zbor de antrenament. „Un avion de vânătoare rus Sukhoi Su-30 neînarmat s-a prăbușit vineri în timpul unui zbor de antrenament de rutină în Crimeea, aducând la patru numărul avioanelor de luptă pe care Moscova le-a pierdut în ultimele patru zile, potrivit relatărilor mass-media, scrie TVP World.” Separat de aceste pierderi militare, articolul mai menționează un incident anterior, din 20 martie, când un avion civil de mici dimensiuni s-a prăbușit lângă Moscova; „conform indiciilor”, aparatul ar fi fost doborât din greșeală de apărarea aeriană rusă, după ce a fost identificat eronat ca dronă. [...]
Ucraina vrea să folosească „turbulențele” din NATO pentru a-și crește rolul în Alianță , potrivit Știrile ProTV , care citează declarații ale ambasadoarei ucrainene la NATO, Alyona Getmanchuk, pe fondul discuțiilor despre o posibilă retragere a SUA din alianță. Contextul este alimentat de afirmațiile președintelui SUA, Donald Trump, care a spus săptămâna aceasta că ia „în considerare serios” retragerea țării sale din NATO, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul statelor membre. În Polonia, premierul Donald Tusk a avertizat că o asemenea perspectivă „pare a fi visul lui Putin”. În acest cadru, Getmanchuk a adoptat o linie publică mai optimistă, susținând, conform POLITICO , că tensiunile interne ar putea duce la o revitalizare a alianței și la noi oportunități pentru integrarea Ucrainei, chiar dacă aderarea rămâne departe din punct de vedere politic. „În loc să vorbesc despre prăbușirea NATO, aș prefera să vorbesc despre reinventarea Alianței”. Ambasadoarea a respins și eticheta de „tigru de hârtie” atribuită NATO de Trump, argumentând că, deși Kremlinul a încercat timp îndelungat să submineze alianța, nu a atacat direct niciodată un stat membru. În același timp, ea a indicat Articolul 5 din Tratatul NATO (clauza de apărare colectivă) drept „model de urmat” pentru garanțiile de securitate, în comparație cu clauza de apărare mutuală a Uniunii Europene, despre care spune că nu oferă același nivel de protecție. În condițiile în care Trump s-a opus ferm aderării Kievului, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus anul trecut că Ucraina nu poate intra fără sprijinul tuturor membrilor, Getmanchuk a afirmat că obiectivul realist, pe termen scurt, este un aranjament de securitate „similar Articolului 5”, văzut ca o garanție pentru suveranitatea Ucrainei. Din perspectiva Kievului, miza este dublă: pe de o parte, recunoașterea contribuției Ucrainei ca partener militar într-un război care testează capacitatea de descurajare a Occidentului; pe de altă parte, obținerea unor garanții mai ferme, în condițiile în care încrederea în NATO a fost afectată de reținerile din primii ani ai războiului privind livrările de „arme letale”. Știrile ProTV notează că, după realegerea lui Trump și reducerea sprijinului Washingtonului pentru Kiev, NATO a preluat un rol mai activ și coordonează în prezent peste 80% din asistența militară oferită Ucrainei. Elementele pe care Ucraina le invocă pentru a-și susține utilitatea în arhitectura NATO includ: experiența operațională acumulată în război și adaptarea rapidă pe câmpul de luptă; dezvoltarea propriilor sisteme de armament; rolul de „partener-cheie” în confruntarea cu Rusia, identificată drept principala amenințare în documentele strategice ale Alianței; argumentul că, deși nu este membră, Ucraina aplică deja în practică direcțiile din Conceptul strategic al NATO. În plan intern, însă, sprijinul public pentru aderarea la NATO a scăzut față de vârful de 89% atins în 2022, deși majoritatea ucrainenilor continuă să susțină obiectivul. Pentru aliați, discuția despre „reinventarea” NATO capătă relevanță și prin prisma riscului politic: orice semnal de slăbire a garanțiilor colective poate afecta percepția de securitate pe flancul estic și poate influența costurile de apărare și investițiile în capacități militare în Europa. [...]
Erdogan și Zelenski au discutat la Istanbul despre securitatea energetică și maritimă , potrivit AGERPRES , care citează informații transmise de președinția turcă și preluate de AFP, Reuters și EFE. Întâlnirea a avut loc sâmbătă, la Istanbul, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, iar agenda a inclus și discuții despre eforturile de a ajunge la o încetare a conflictului. Ce au anunțat autoritățile turce despre agenda discuțiilor Conform informațiilor publicate, discuțiile dintre Recep Tayyip Erdogan și Volodimir Zelenski au vizat atât securitatea energetică, cât și securitatea maritimă, două teme cu impact direct asupra rutelor de transport și a stabilității regionale. În același timp, partea turcă a indicat că pe agendă s-au aflat și „eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia”, fără a oferi, în fragmentul disponibil, detalii despre eventuale propuneri sau pași următori. securitatea energetică securitatea maritimă eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia De ce contează întâlnirea pentru regiune și pentru economie Discuțiile despre securitatea energetică și maritimă sunt relevante într-un moment în care riscurile geopolitice pot afecta fluxurile comerciale și costurile de transport, inclusiv în bazinul Mării Negre, zonă importantă pentru exporturi și aprovizionare. În plan diplomatic, întâlnirea indică menținerea canalelor de dialog între Ankara și Kiev pe subiecte care țin atât de securitate, cât și de posibile inițiative de pace, Turcia având un rol recurent de intermediere în diferite etape ale conflictului. „Președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a primit sâmbătă la Istanbul pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru discuții privind securitatea energetică și maritimă, precum și despre eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia.” [...]
Recep Tayyip Erdogan spune că războiul din Orientul Mijlociu a creat un „impas geostrategic” , potrivit AGERPRES , care citează un comunicat al președinției turce, preluat de AFP. Declarația a fost făcută sâmbătă, în cadrul unei convorbiri telefonice cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. „Președintele Erdogan a declarat că procesul declanșat de intervenția împotriva Iranului a dus la un impas geostrategic și că comunitatea internațională trebuie să își intensifice eforturile pentru a pune capăt acestui război.” Turcia, implicată în demersuri de mediere pentru încetarea conflictului, inclusiv prin negocieri cu Pakistanul și Egiptul, intenționează să rămână în afara războiului care a început pe 28 februarie, conform comunicatului citat. În aceeași discuție cu șeful NATO, Erdogan a spus că Ankara își continuă „eforturile de a obține o soluționare pașnică” a conflictului ruso-ucrainean. Pe acest fond, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit sâmbătă la Istanbul pentru discuții cu omologul său turc. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru AFP că discuțiile „nu se vor concentra exclusiv pe interceptoarele” de drone, ci și pe „cooperarea în domeniul securității în general”. Președinția turcă a transmis, la rândul ei, pe platforma X, că agenda include chestiuni bilaterale, evoluțiile regionale și eforturile pentru un armistițiu și o soluție durabilă, în special în cadrul „procesului de la Istanbul”. [...]
Armenia amenință că părăsește OTSC și UEEA dacă Rusia scumpește gazul , potrivit AGERPRES , care citează declarațiile președintelui Parlamentului armean, Alan Simonian. Simonian a spus, într-o conferință de presă, că o eventuală majorare a prețurilor la gaze de către Moscova ar declanșa o reacție politică la Erevan, inclusiv retragerea Armeniei din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și din Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA), două structuri regionale conduse de Rusia. „Trebuie să spun că, dacă vor lua această decizie, Armenia va lua și ea o decizie și, în cele din urmă, se va retrage din OTSC și din UEEA”, a declarat Simonian, citat de Interfax. Totuși, șeful Legislativului armean a apreciat că nu se va ajunge „la o astfel de extremă”, invocând dialogul dintre premierul Nikol Pașinian și președintele rus Vladimir Putin, care a avut loc la Moscova pe 1 aprilie. În cadrul întâlnirii, Pașinian i-a transmis lui Putin că Armenia și-a suspendat participarea la OTSC și a reiterat orientarea spre legături mai strânse cu Uniunea Europeană, menționând că decizia finală între integrarea europeană și UEEA ar trebui să aparțină cetățenilor. Putin, la rândul său, a afirmat că Armenia nu poate combina participarea la ambele proiecte de integrare. După discuții, vicepremierul rus Aleksei Overciuk a indicat că Rusia ar putea fi nevoită să își reconsidere relațiile economice cu Armenia dacă aceasta continuă apropierea de Uniunea Europeană. Pe fond energetic, Armenia rămâne dependentă de resursele rusești: gazul este furnizat de o filială a Gazprom și ajunge în țară printr-o conductă care traversează Georgia. [...]
