Știri
Știri din categoria Externe
Intervenția poliției basce împotriva activiștilor pro-Gaza la aeroportul din Bilbao a declanșat o anchetă internă și noi tensiuni politice, după ce patru persoane au fost arestate, inclusiv doi activiști întorși din Turcia, potrivit Daily Mail.
Incidentul a avut loc în zona de sosiri a aeroportului, unde susținători s-au adunat să întâmpine șase membri ai așa-numitei „Gaza flotilla”. Conform relatării, o altercație a izbucnit după ce o rudă a unuia dintre activiști a încercat să se apropie, iar un polițist l-a împiedicat, ceea ce a dus la îmbrânceli între cele două părți. Imagini difuzate de o televiziune au arătat polițiști lovind persoane cu bastoanele și imobilizând altele la sol, în timp ce erau huiduiți.
Poliția regională bască (Ertzaintza) a transmis că activiștii ar fi blocat ieșirea pentru alți pasageri, iar agenții au încercat să îi îndepărteze. Patru persoane au fost arestate pentru „nesupunere gravă”, „rezistență la arestare” și „agresiune asupra forțelor de ordine”, iar doi dintre cei reținuți erau activiști sosiți din Turcia. În același timp, divizia de afaceri interne a Ertzaintza a deschis o investigație pentru a stabili dacă intervenția a respectat procedurile.
Amnesty International a condamnat ceea ce a numit „utilizare excesivă a forței” și a cerut „responsabilizare efectivă”, susținând că imaginile publicate „nu arată nicio cauză legitimă” pentru folosirea forței și că este „foarte grav” că bastoanele ar fi fost folosite repetat împotriva unor persoane deja doborâte la pământ.
După incident, aproximativ două mii de protestatari au ieșit pe străzile din Bilbao duminică, criticând tratamentul aplicat activiștilor și acuzând guvernul local de complicitate. Separat, experta ONU pentru teritoriile palestiniene, Francesca Albanese, a cerut ca cei responsabili pentru evenimentele de la Bilbao să fie trași la răspundere, notează publicația.
Episodul de la Bilbao vine la câteva zile după ce Spania s-a numărat printre guvernele occidentale care și-au exprimat indignarea față de un videoclip publicat de ministrul israelian Itamar Ben-Gvir, în care acesta îi ironiza pe activiști în timpul reținerii lor. Potrivit Daily Mail, ministrul a postat filmarea pe platforma X cu mesajul: „Așa îi întâmpinăm pe susținătorii terorii. Bine ați venit în Israel.”
În paralel, Ambasada Israelului în Spania ar fi cerut în mod batjocoritor o „explicație” guvernului spaniol pentru cele întâmplate la aeroportul din Bilbao.
Potrivit sursei, sute de activiști din mai multe țări au fost reținuți în Israel după ce au fost interceptați pe mare, în timp ce încercau să spargă blocada asupra teritoriului palestinian. Grupul ar fi inclus 44 de cetățeni spanioli, conform Ministerului de Externe al Spaniei. În plus, circa 20 de activiști ar fi aterizat sâmbătă la Barcelona, unde au fost întâmpinați inclusiv de ministrul culturii, Ernest Urtasun.
Daily Mail mai relatează că organizatorii au susținut existența unor abuzuri în detenție, inclusiv acuzații grave de violență sexuală; Israelul, prin serviciul penitenciar, a negat acuzațiile, afirmând că sunt „false” și „fără bază factuală”. În Germania, autoritățile au spus că unii cetățeni ar fi fost răniți și că unele acuzații sunt „serioase”, fără detalii, iar în Italia procurorii ar investiga posibile infracțiuni, inclusiv răpire și agresiune sexuală, potrivit sursei.
Pe termen scurt, miza este rezultatul anchetei interne a Ertzaintza privind respectarea procedurilor la Bilbao, într-un context în care intervențiile poliției în aeroporturi au devenit un punct sensibil: Daily Mail notează și un incident separat la aeroportul din Viena, unde un activist a fost arestat, iar poliția austriacă a susținut că a folosit „forță proporțională”.
Recomandate
Rusia avertizează diplomații și cetățenii străini să părăsească Kievul, pe fondul unor noi lovituri anunțate asupra „centrelor decizionale” din capitala Ucrainei, potrivit Biziday . Ministerul rus de Externe spune că țintele ar urma să includă puncte de comandă, centre de decizie și instalații ale industriei de apărare, fără să indice însă când ar începe atacurile. În mesajul transmis, Moscova susține că, deoarece aceste instalații ar fi „răspândite pe tot teritoriul Kievului”, străinii – inclusiv personalul misiunilor diplomatice și al organizațiilor internaționale – ar trebui să părăsească orașul „cât mai curând posibil”. Totodată, ministerul avertizează locuitorii capitalei ucrainene să nu se apropie de infrastructura militară și administrativă a „regimului Zelenski”. Contextul imediat: acuzații reciproce după un atac în Luhansk Anunțul vine după ce Rusia a acuzat Ucraina că ar fi responsabilă de un atac cu drone asupra unei școli profesionale din regiunea Luhansk, aflată sub ocupație rusă. Conform cifrelor oficiale invocate de partea rusă, 21 de persoane au murit și 42 au fost rănite. Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a reacționat, precizând că a efectuat un atac lângă Starobilsk (regiunea Luhansk), în noaptea de 21 spre 22 mai, dar susține că a lovit o unitate militară rusă. Escaladare: lovituri recente și utilizarea rachetei Oreșnik Cu o zi înainte , Rusia a lovit din nou cu o rachetă balistică strategică (IRBM) Oreșnik un oraș aflat la circa 70 km sud de Kiev, iar capitala a fost vizată de un atac masiv cu rachete tactice. Potrivit informațiilor citate, cel puțin patru persoane au murit și alte zeci au fost rănite. Biziday amintește că Federația Rusă a folosit pentru prima dată racheta Oreșnik pe 21 noiembrie 2024, într-un atac asupra Niprului, iar al doilea atac cu Oreșnik ar fi avut loc pe 9 ianuarie 2026, în regiunea Liov. [...]
Un parlamentar suedez cere sancțiuni UE mai dure împotriva rețelelor care alimentează economia gri din Transnistria , argumentând că regiunea funcționează ca un instrument de instabilitate cu „costuri minime și pârghii maxime” pentru Rusia, potrivit G4Media . Björn Söder susține, într-un editorial publicat pentru portalul IPN și preluat în relatarea citată de G4Media, că Moscova a folosit Transnistria nu ca pe un „conflict înghețat”, ci ca pe o „armă încărcată” îndreptată spre flancul estic al Europei. În acest cadru, el leagă direct măsurile recente de „pașaportizare” (acordarea cetățeniei ruse) de o arhitectură juridică ce poate justifica ulterior proiecția de forță. „Pașaportizarea” ca bază legală pentru intervenție Söder indică decretul semnat de Vladimir Putin la 15 mai, privind acordarea accelerată a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii transnistrene, și îl compară cu un decret din 24 aprilie 2019 aplicat în Donețk și Lugansk, cu „aceleași excepții” și „aceeași arhitectură juridică”. În text este menționat că, până în 2026, aproximativ 220.000 de locuitori ai regiunii transnistrene – circa jumătate din populația regiunii – dețin pașapoarte rusești, pe fondul unor „investiții paralele” ale Rusiei: cetățenie, plăți sociale, cote educaționale, legături economice și prezență militară prin Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este citat cu ideea că noul decret reprezintă modul Rusiei de a revendica un teritoriu. Totodată, sunt menționate amendamente adoptate la Moscova care ar extinde temeiurile legale pentru desfășurarea forțelor armate ruse în străinătate, pentru protejarea cetățenilor ruși, inclusiv în raport cu acțiuni ale unor instanțe străine sau internaționale. Miza pentru UE: sancțiuni pe lanțurile financiare și logistice Unghiul central al editorialului este că menținerea Transnistriei ca „zonă gri” a servit, timp de decenii, nu doar intereselor Moscovei, ci și unei rețele mai largi de beneficiari. Înainte de 2022, sunt invocate rețele din Ucraina care ar fi exploatat granițele poroase pentru trafic de arme, vehicule furate și contrabandă, dar și structuri oligarhice din Republica Moldova care ar fi folosit economia nereglementată a enclavei ca „un canal paralel convenabil”, în afara jurisdicției Chișinăului și a cadrului de conformitate al UE. De asemenea, autorul afirmă că anumiți actori europeni din zona financiară, logistică și comercială nu ar fi fost „complet deranjați” de existența unei jurisdicții care „nu punea întrebări”. În acest context, Söder cere UE să aplice „sancțiuni coerente și consecvente” împotriva celor care facilitează sistemul transnistrean, inclusiv atunci când operează prin rețele financiare și logistice europene, avertizând că presiunea care vizează doar actorii ruși, dar lasă intacte rețelele adiacente, nu ar fi o strategie, ci „doar imagine publică”. „Aceasta înseamnă că UE trebuie să aplice sancțiuni coerente și consecvente împotriva celor care facilitează sistemul transnistrean – inclusiv atunci când aceștia operează prin rețele financiare și logistice europene.” Ce urmează, în logica argumentului Autorul mai susține că Republica Moldova ar trebui să închidă canalele prin care economia gri a enclavei s-a conectat istoric la economia și societatea moldoveană, iar aderarea la UE ar fi „pârghia structurală” care face această reformă internă necesară și posibilă. Textul nu oferă un calendar sau măsuri concrete anunțate de UE, ci formulează o recomandare de politică publică și de sancționare. [...]
Descoperirea unor mine magnetice pe un petrolier în portul rusesc Ust-Luga ridică riscurile operaționale pentru transportul de energie în Marea Baltică , într-un context în care orice incident de securitate poate întârzia livrările și crește costurile logistice. Potrivit Agerpres , Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat că pe un petrolier aflat în Ust-Luga au fost găsite mai multe mine magnetice. Minele au fost descoperite pe coca navei „Arrhenius”, care, conform Interfax, sosise din portul belgian Anvers pentru a încărca gaz petrolier lichefiat. Datele LSEG (London Stock Exchange Group) de urmărire a navelor indică faptul că petrolierul navighează sub pavilion liberian și este administrat de Maple Mariner Holding din Emiratele Arabe Unite. Ce spun autoritățile ruse și ce implicații apar pentru operarea portului Agerpres relatează că o purtătoare de cuvânt a Comitetului de Investigații rus a susținut că minele ar fi fost produse într-una dintre țările membre NATO și a precizat că acestea au fost dezactivate. Dincolo de acuzația politică, informația relevantă pentru piață este riscul de întrerupere: un astfel de incident poate declanșa controale suplimentare în port, întârzieri la acostare/încărcare și costuri mai mari pentru operatori (de la inspecții la măsuri de securitate), chiar și în absența unor pagube raportate. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre eventuale întârzieri sau despre impactul imediat asupra traficului din Ust-Luga. [...]
Rusia transmite SUA că va lovi „sistematic și constant” ținte din Kiev , un mesaj care ridică presiunea operațională asupra prezenței străine în capitala Ucrainei și poate accelera decizii de evacuare și reducere a activităților diplomatice, potrivit Mediafax . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a discutat telefonic cu secretarul de stat american, Marco Rubio , iar în convorbire l-a informat despre decizia Rusiei de a lansa „atacuri sistematice și consecvente” împotriva unor ținte din Kiev, conform serviciului de presă al Ministerului rus de Externe, citat de „presa internațională”. În același context, Lavrov a spus că Moscova a recomandat și altor țări să își evacueze cetățenii din Kiev, mențiune care vizează direct comunitățile străine și personalul diplomatic și poate duce la restrângerea prezenței internaționale în oraș. Ce ținte spune Moscova că are în vedere Potrivit materialului, Ministerul rus de Externe a anunțat că armata rusă se pregătește să atace: instalații de producție și programare a dronelor din Ucraina; „centrele de luare a deciziilor și posturile de comandă” din Kiev. Ministerul a cerut străinilor să părăsească orașul, descriind această solicitare drept un răspuns la un atac al Forțelor Armate Ucrainene asupra unui colegiu și a unui cămin studențesc din Starobilsk (LPR), mai notează aceeași sursă. Context diplomatic: acuzații și discuții despre misiunile SUA–Rusia Lavrov a afirmat că autoritățile Ucrainei și ale unor țări europene ar submina acordurile încheiate de Vladimir Putin și Donald Trump la Anchorage, în august 2025, conform relatării din articol. Totodată, partea rusă susține că Lavrov și Rubio și-au confirmat intenția de a normaliza condițiile de muncă ale misiunilor diplomatice ruse și americane pe teritoriul celeilalte părți. În discuție au intrat și alte dosare, inclusiv criza din Strâmtoarea Hormuz și situația din jurul Cubei. [...]
Iranul temperează așteptările privind un acord cu SUA, semnalând că riscul geopolitic rămâne ridicat : deși Teheranul spune că s-a ajuns la un „acord-cadru”, semnarea unui acord nu este „iminentă”, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul indică faptul că negocierile sunt încă fragile, iar o detensionare rapidă – cu efecte în lanț asupra stabilității regionale – nu poate fi presupusă. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, a declarat că există o concluzie asupra „unei mari părți” din subiectele discutate, dar fără ca acest lucru să însemne că un acord este aproape de a fi semnat. Declarația este atribuită de Știrile Pro TV postului Al Jazeera . Ce spune Teheranul despre conținutul negocierilor Baghaei a mai afirmat că discuțiile se concentrează pe încetarea războiului și că, „în această etapă”, nu sunt discutate detaliile dosarului nuclear . În același timp, oficialul iranian a reiterat că nu există „nicio garanție” că SUA își vor respecta angajamentele într-un eventual acord și a adăugat că Teheranul nu se lasă intimidat de „amenințări”. Mediere regională și o clauză legată de Liban Potrivit lui Baghaei, „schimbările din ultimele săptămâni” ar fi fost determinate de eforturi de mediere ale Pakistanului și ale altor țări. El a precizat că negocierile au inclus și o clauză privind încetarea conflictului din Liban. Separat, un parlamentar iranian, Ebrahim Rezaei, purtător de cuvânt al Comisiei pentru Securitate Națională și Politică Externă a Parlamentului, a transmis pe X un mesaj dur, susținând că Iranul „nu se supune forței sau amenințărilor”, în contextul eforturilor de a ajunge la un acord de pace. [...]
Israelul riscă să rămână cu o marjă redusă de acțiune militară în regiune dacă Washingtonul avansează un acord cu Teheranul care nu preia integral cerințele de securitate ale Ierusalimului, potrivit Reuters . Premierul Benjamin Netanyahu le-ar fi spus unor apropiați, în discuții private, că Israelul are în acest moment puțină capacitate de a influența deciziile președintelui american Donald Trump privind Iranul, au declarat două surse israeliene. Netanyahu ar fi exprimat îngrijorări legate de un „memorandum de înțelegere” aflat în negociere, în condițiile în care Israelul a fost, în mare parte, lăsat în afara discuțiilor indirecte SUA–Iran. Potrivit unui oficial din administrația Trump citat de Reuters, cadrul discutat ar presupune redeschiderea Strâmtorii Hormuz de către Iran, în schimbul ridicării blocadei navale americane, urmând ca apoi să existe negocieri suplimentare pe dosarul nuclear. Discuțiile sunt mediate de Pakistan. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz, prioritate americană Diferența de priorități dintre SUA și Israel este relevantă și economic: Reuters notează că obiectivele de război au început să diverge, Washingtonul concentrându-se pe redeschiderea Strâmtorii Hormuz, rută care înainte de război transporta o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Pentru piețele energetice, orice aranjament care reduce riscul de blocaj pe această rută are implicații directe asupra fluxurilor și prețurilor. În paralel, SUA și Iran au temperat așteptările privind un progres rapid, iar punctele de fricțiune rămân: ambițiile nucleare ale Iranului, cererea Teheranului de ridicare a sancțiunilor și războiul Israelului în Liban cu Hezbollah. „Dreptul de a lovi” și riscul de a deraia un acord Un element care poate complica negocierile este insistența lui Netanyahu ca Israelul să își păstreze dreptul de a continua operațiuni împotriva amenințărilor percepute „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban. Reuters avertizează că această condiție ar putea deraia un acord dacă Iranul ar cere oprirea completă a operațiunilor militare israeliene în sudul Libanului. Israelul și Hezbollah au continuat luptele în pofida unui armistițiu din 16 aprilie, încheiat după ce SUA și Iran au convenit asupra unui armistițiu mai larg. Trupele israeliene au rămas desfășurate într-o zonă din sudul Libanului, armata a continuat loviturile aeriene asupra Hezbollah, iar gruparea a lansat drone către trupe și către orașe din nordul Israelului. Relația Trump–Netanyahu: convorbiri dese, influență limitată Trump și Netanyahu au vorbit la telefon de cel puțin trei ori în ultima săptămână, perioadă în care oficiali israelieni au spus că țara a făcut pregătiri pentru o reluare a loviturilor aeriene comune cu SUA asupra Iranului, vizând infrastructura energetică. După prima discuție, Trump a declarat presei: „E un om foarte bun, va face orice vreau eu să facă.” După a treia convorbire, Netanyahu a afirmat într-un comunicat că au discutat memorandum-ul privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz și negocierile către un acord final asupra programului nuclear iranian. El a mai spus că au convenit că orice acord final trebuie să însemne desființarea siturilor de îmbogățire și scoaterea materialului nuclear îmbogățit din Iran, iar Trump ar fi reafirmat dreptul Israelului de a se apăra, inclusiv pe frontul din Liban. Biroul lui Netanyahu nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit Reuters. Presiune politică internă, pe fondul unui acord în lucru Apariția posibilului acord vine într-un moment sensibil pentru Netanyahu, înaintea unor alegeri naționale pe care este proiectat să le piardă, potrivit Reuters. Oponenții săi îl critică pentru că nu și-ar fi atins obiectivele declarate în război. Într-un interviu CBS din această lună, Netanyahu a insistat că mai sunt pași de făcut pentru ca uraniul îmbogățit să părăsească Iranul, pentru oprirea sprijinului pentru „proxy”-uri regionale și pentru stoparea producerii de rachete balistice. „…mai e de lucru”, a spus Netanyahu. [...]
