Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile ucrainene cu drone la distanță lungă continuă să afecteze semnificativ producția de petrol a Rusiei, într-un moment în care ofensiva rusoasă de primăvară-vară 2026 avansează sub așteptări, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post.
Evaluarea notează că șeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, „continuă să facă afirmații mult exagerate” despre avansurile rusești, în timp ce performanța forțelor ruse în ofensiva în curs este slabă. ISW susține că „nici cele mai generoase interpretări” ale altor surse ruse nu îi confirmă declarațiile și că acestea ar putea urmări să acopere lipsa de progres în ofensiva din 2026.
ISW indică faptul că atacurile ucrainene cu drone la distanță lungă au „impacturi semnificative” asupra producției de petrol a Rusiei. În același timp, raportul menționează că forțele ucrainene au continuat campania de lovituri la distanță împotriva infrastructurii petroliere ruse și a unor active militare.
Materialul nu oferă, în extrasul publicat, cifre privind scăderi de producție sau pierderi, dar subliniază consecința operațională: vulnerabilizarea infrastructurii energetice ruse prin lovituri repetate.
Potrivit evaluării, forțele ucrainene au avansat recent în direcția Kupiansk și în zona tactică Kostiantînivka–Drujkivka.
În paralel, Rusia a lansat peste noapte două rachete balistice Iskander-M și 143 de drone împotriva Ucrainei, conform aceluiași rezumat ISW preluat de publicație.
ISW mai notează că Kremlinul își continuă eforturile de militarizare a societății ruse și de numire a unor veterani loiali în poziții de autoritate înaintea alegerilor pentru Duma de Stat, programate în septembrie 2026.
Recomandate
Ucraina cere Bulgariei să nu blocheze deciziile UE pro-Kiev , pe fondul temerilor că Sofia ar putea vira spre o linie mai apropiată de Moscova, potrivit Mediafax . Mesajul vine după victoria electorală a partidului condus de Rumen Radev , descris în articol ca un lider care a pledat pentru dialog cu Kremlinul și care s-a opus trimiterii de arme către Ucraina. În acest context, Kievul și oficiali ai Uniunii Europene privesc cu îngrijorare poziția viitoare a Bulgariei față de războiul din Ucraina. Într-un interviu publicat miercuri, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a spus că Ucraina se așteaptă ca „relațiile de bună vecinătate” cu Bulgaria să continue și ca poziția Sofiei să rămână „consecventă” în sprijinirea Ucrainei, „de la integritatea teritorială până la apartenența noastră la Uniunea Europeană”. Miza: riscul de veto și blocaj în UE Deși Radev s-a opus livrărilor de arme, el a anunțat că nu va folosi dreptul de veto al Bulgariei — instrument disponibil tuturor statelor membre — pentru a bloca deciziile UE favorabile Ucrainei. Totuși, victoria sa a alimentat temeri că Bulgaria ar putea deveni mai „obstrucționistă” în interiorul blocului european, într-un rol comparat în material cu cel asociat anterior Ungariei sub fostul premier Viktor Orbán. Kremlinul a reacționat pozitiv la alegerea lui Radev, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov declarând că Moscova a privit favorabil apelurile acestuia pentru îmbunătățirea relațiilor. Rezultatele alegerilor, pe scurt Potrivit rezultatelor oficiale anunțate luni, citate în articol, Partidul Bulgaria Progresistă al lui Radev a obținut 44,7% din voturi după numărarea a 91,7% din buletine. În urma sa s-au situat coaliția PP-DB cu 13,2% și partidul GERB, condus de Boyko Borissov, cu 13,4%. În material se menționează că informațiile despre reacția Ucrainei sunt relatate de Kyiv Post. [...]
Economia Rusiei riscă un șoc bugetar și financiar pe fondul războiului și al scăderii veniturilor din energie , potrivit unei analize publicate de Libertatea , care citează evaluări ale serviciului suedez de informații militare și ale Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW). Miza pentru mediul de afaceri și piețe este că presiunea combinată a cheltuielilor de război, sancțiunilor și dependenței de petrol și gaze poate împinge economia către o ajustare abruptă, nu doar către o încetinire graduală. În material, Thomas Nilsson, șeful serviciului suedez de informații militare, susține că modelul actual nu este sustenabil, în condițiile în care Rusia produce echipamente pentru război care sunt apoi distruse pe câmpul de luptă. El indică probleme structurale inclusiv în industria de apărare: corupție și dependență de creditele băncilor de stat, menționând că sectorul ar înregistra pierderi dacă este exclusă producția de drone. Date contestate și risc de decizii luate „pe întuneric” Un element central al evaluării este acuzația că Rusia ar manipula sistematic datele economice pentru a proiecta imaginea unei economii „reziliente”, inclusiv către aliații Ucrainei. În acest context, Nilsson speculează că inclusiv Vladimir Putin ar putea să nu primească o imagine reală a situației economice, din cauza modului în care funcționează sistemul de raportare într-un regim autoritar. Tot Nilsson avansează ideea că inflația reală ar putea fi „mai aproape de 15%” decât de cifra oficială de 5,86% și conturează două scenarii pentru economie: „un declin pe termen lung” sau „un șoc”, cu o posibilă „catastrofă financiară”. Semnale din buget: deficit mare și venituri energetice în scădere ISW notează, potrivit articolului, că evaluările serviciului suedez sunt în linie cu analizele sale pe termen lung și vorbește despre „provocări considerabile” pentru economia Rusiei, inclusiv eforturi de mușamalizare pentru a menține percepția că războiul poate continua pe termen nedefinit. În același timp, sunt prezentate și date bugetare recente: în ianuarie 2026, bugetul Rusiei ar fi înregistrat un deficit de 1,7 trilioane de ruble (22 de miliarde de dolari, aprox. 101 miliarde lei), iar veniturile ar fi scăzut cu aproape 12%, până la 31 miliarde de dolari (aprox. 143 miliarde lei). Scăderea este pusă în principal pe seama prăbușirii câștigurilor din exporturile de petrol și gaze cu 50%, până la aproximativ 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei), potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate în articol. Putin a recunoscut, într-o ședință de guvern, existența unor probleme economice și a spus că în ianuarie PIB-ul Rusiei a fost cu 2,1% mai mic față de anul trecut, cerând măsuri ferme pentru revenirea la o „creștere sustenabilă”. De ce contează Pentru investitori și companii, combinația dintre deficit bugetar ridicat și scăderea veniturilor din energie sugerează o presiune mai mare pe finanțarea statului și pe stabilitatea macroeconomică, într-o economie descrisă ca dependentă de exporturile de combustibili fosili. În plus, dacă datele sunt într-adevăr cosmetizate, riscul operațional crește: deciziile de politică economică pot fi luate pe baza unor indicatori distorsionați, ceea ce poate amplifica volatilitatea atunci când ajustarea devine inevitabilă. În finalul materialului este menționat și oligarhul Oleg Deripaska , apropiat al lui Putin, care le-ar fi cerut rușilor să „strângă rândurile” și să muncească mai mult, pe fondul ideii că „lumea s-a schimbat”, potrivit Fontanka. [...]
Liderul comuniștilor ruși avertizează că degradarea economiei poate alimenta instabilitate politică înainte de alegeri , într-un mesaj transmis direct guvernului în plenul Dumei de Stat, potrivit Antena 3 . Ghennadi Ziuganov , în vârstă de 81 de ani, a susținut că, fără măsuri „financiare, economice și de altă natură” adoptate rapid, Rusia riscă „o repetare a ceea ce s-a întâmplat în 1917”, referire la revoluția care a răsturnat monarhia și a deschis calea către Uniunea Sovietică. Declarațiile au fost făcute într-o sesiune plenară, în contextul alegerilor parlamentare programate în septembrie în Federația Rusă. „Dacă guvernul nu adoptă de urgență măsuri financiare, economice și de altă natură, până în toamnă ne așteaptă o repetare a ceea ce s-a întâmplat în 1917. Nu avem dreptul să repetăm asta. Haideți să luăm niște decizii!” Mesaj calibrat: sprijin pentru Putin, critică pentru guvern și Banca Centrală Ziuganov a spus că formațiunea sa îl susține pe Vladimir Putin și „strategia și politicile sale”, dar a acuzat executivul că „nu ne ascultați”. Țintele sale au fost guvernul condus de premierul Mihail Mișustin, Banca Centrală și partidul de guvernământ „Rusia Unită”, pe fondul unor presiuni asupra popularității acestora, potrivit materialului care citează Reuters prin Agerpres. Discursul a fost primit cu aplauze și a fost urmărit de Viaceslav Volodin, președintele camerei inferioare a Parlamentului federal și aliat apropiat al lui Putin. Context economic: contracție la început de an și dobânzi ridicate În același tablou, Putin și-a criticat miniștrii după ce economia s-a contractat cu 1,8% în primele două luni ale anului și le-a cerut noi măsuri pentru stimularea PIB, notează articolul. Economia Rusiei, evaluată la 3,1 trilioane de dolari (aprox. 14,3 trilioane lei), s-a contractat în 2022, dar a crescut în 2023, 2024 și 2025, evitând o prăbușire în pofida sancțiunilor occidentale legate de războiul din Ucraina. Totuși, „presiunea războiului” și dobânzile de două cifre au încetinit creșterea la 1% anul trecut. În paralel, războiul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului a dus la creșterea prețului petrolului, evoluție care ar putea sprijini economia rusă dacă se menține, mai arată materialul. Fondul Monetar Internațional și-a revizuit în creștere prognoza de creștere economică pentru Rusia în acest an, de la 0,8% la 1,1%. De ce contează: semnal intern despre riscuri sociale, pe fondul controlului politic Deși „nu există în prezent semne de tulburări sociale grave în Rusia”, articolul notează că astfel de semne pot fi mai greu de observat din cauza cenzurii de război, a interzicerii protestelor, a pedepselor lungi pentru disidenți și a intensificării activității FSB. În lectura Reuters, preluată de Antena 3, avertismentul lui Ziuganov pare și o mișcare electorală: să atragă voturile celor afectați de scăderea nivelului de trai, să distanțeze președintele de problemele economice și să arate că sistemul politic recunoaște urgențe care trebuie rezolvate. [...]
Deblocarea ajutorului financiar european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei) repune pe masă un mecanism de împrumut cu garanții între statele UE și cu risc bugetar dacă Rusia nu plătește „reparații de război” , potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat acordul dintre partenerii din UE și Ungaria, care i-a permis premierului ungar Viktor Orban să-și ridice veto-ul asupra pachetului. Ajutorul este descris ca fiind oferit „sub forma unui împrumut”, pe care Kievul îl va rambursa doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”. În caz contrar, nota de plată ar urma să fie acoperită de statele UE, cu excepția Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare, conform informațiilor preluate în articol. Deblocarea a venit după ce Ucraina a reparat și repus în funcțiune conducta petrolieră Drujba, care furnizează petrol rusesc către țările central-europene, iar Ungaria a acceptat ridicarea veto-ului, mai notează materialul. Tot Orban și-a ridicat și opoziția față de al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei. Într-un mesaj pe rețeaua socială X, Zelenski a transmis că pachetul de ajutor pe doi ani și noul pachet de sancțiuni „sunt acum în aplicare”, după validarea măsurilor de către ambasadorii celor 27 de state membre. El a susținut că sprijinul pentru Ucraina și presiunea asupra Rusiei trebuie să fie „suficiente” pentru a crea stimulente de oprire a războiului. Miza următoare: negocierile de aderare la UE Zelenski a indicat că următorul obiectiv este avansarea negocierilor de aderare, inclusiv prin deschiderea unor grupuri de capitole. În același timp, Ucraina cere o dată precisă pentru aderare, însă Bruxelles-ul și majoritatea statelor membre au explicat că nu pot avansa o astfel de dată, iar procesul depinde de îndeplinirea criteriilor de aderare. În context, articolul amintește că Orban s-a opus și aderării Ucrainei, invocând situația drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia și posibile efecte negative asupra economiei Ungariei. [...]
UE se așteaptă să deblocheze joi împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, condiționat de reluarea fluxurilor de petrol prin conducta Drujba , potrivit Politico . Miza este una operațională și financiară: un blocaj legat de infrastructura energetică a ajuns să țină pe loc un pachet major de finanțare pentru Kiev. Deblocarea ar urma să aibă loc dacă, așa cum anticipează oficiali europeni citați de publicație, livrările de țiței către Ungaria și Slovacia reîncep efectiv până atunci. În centrul disputei se află conducta Drujba, legătură veche din era sovietică ce traversează Ucraina spre cele două state membre. De ce depinde împrumutul: petrolul trebuie să ajungă „fizic” în Ungaria și Slovacia Potrivit a cinci diplomați UE, „descătușarea” împrumutului este legată de reluarea transportului de țiței prin Drujba, condiție folosită de guvernul ungar condus de Viktor Orbán (aflat la final de mandat) pentru a bloca împrumutul. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat marți că linia a fost reparată. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a spus miercuri, la Forumul de Afaceri UE–Ucraina, că evoluțiile recente au deschis calea pentru eliberarea banilor: „Petrolul curge în conducta Drujba — asta înseamnă că… vom putea elibera împrumutul de 90 de miliarde de euro.” În discuțiile dintre ambasadorii UE, Ungaria și Slovacia au indicat că sprijinul lor depinde de faptul ca petrolul să ajungă efectiv pe teritoriul lor, au relatat trei diplomați. Unul dintre ei a avertizat că ar putea exista încă probleme tehnice. Calendarul: fluxuri până joi, bani în mai (dacă aprobarea trece) Ambasadorii UE au dat un sprijin preliminar pachetului, potrivit Ciprului, care deține președinția Consiliului UE, după ce Ucraina a făcut reparațiile și fluxurile spre vest au fost reluate. Compania ungară de petrol MOL a transmis că țițeiul a început să se miște prin Ucraina marți la prânz și ar urma să ajungă în Ungaria și Slovacia cel târziu joi. Ministrul economiei din Slovacia, Denisa Sáková, a confirmat un calendar similar într-o postare pe Facebook, menționând că livrările ar trebui să reînceapă miercuri dimineață. Dacă împrumutul este aprobat săptămâna aceasta, Kievul ar urma să primească banii în mai, ceea ce ar oferi un sprijin economiei afectate de război, în timp ce Ucraina se apără de invazia Rusiei, ajunsă în al cincilea an. După ridicarea veto-ului ungar, Comisia Europeană ar putea face plățile după verificări tehnice care ar urma să dureze câteva săptămâni. Contextul blocajului: acord în decembrie, veto în februarie UE a convenit inițial asupra împrumutului în decembrie, însă Budapesta l-a blocat în februarie, pe fondul disputei privind conducta. Orbán l-a acuzat pe Zelenski că a întârziat reparațiile infrastructurii ca represalii pentru relațiile prietenoase ale Ungariei cu Rusia. Zelenski a scris miercuri pe X că deblocarea este „semnalul corect în circumstanțele actuale”. Un oficial ungar a declarat, la rândul său, că „poziția noastră nu s-a schimbat”. [...]
UE deblochează împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina după ce Ungaria renunță la veto , iar decizia deschide calea atât pentru finanțarea pe 2026–2027, cât și pentru un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit HotNews . Ambasadorii UE au aprobat miercuri împrumutul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) promis Ucrainei și un nou pachet de sancțiuni, după ce Ungaria și-a ridicat dreptul de veto, a anunțat președinția cipriotă a UE. Acordul mai trebuie aprobat formal de cele 27 de state membre până joi după-amiază. Un purtător de cuvânt al guvernului german a spus că plata împrumutului poate avea loc în termen de 24 de ore dacă Ungaria nu își exprimă în scris obiecțiile. De ce a cedat Ungaria: reluarea tranzitului prin Drujba UE ajunsese la un acord pentru împrumut anul trecut, însă Ungaria a refuzat ulterior să îl aprobe, premierul Viktor Orban acuzând Ucraina că sabotează tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba . Kievul a susținut că infrastructura a fost avariată de atacurile rusești. Obstacolul a fost înlăturat după ce grupul petrolier maghiar MOL a anunțat că a fost informat de operatorul ucrainean al conductei că este gata să reia tranzitul de țiței către Ungaria și Slovacia. MOL se așteaptă ca primele transporturi să ajungă cel târziu joi, în condițiile în care ambele țări rămân dependente de Rusia pentru o parte importantă a energiei. În material este menționat și un context politic: perspectivele aprobării împrumutului s-au îmbunătățit după alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, câștigate de partidul condus de Peter Magyar, care a spus că nu va mai bloca fondurile UE pentru Kiev. Cum ar urma să funcționeze împrumutul de 90 mld. euro UE va acorda împrumuturi fără dobândă Ucrainei în perioada 2026–2027, pe baza banilor împrumutați de UE de pe piețele de capital. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au obținut derogări, astfel că nu vor participa la împrumutul comun. Potrivit informațiilor prezentate, nu se preconizează ca Ucraina să ramburseze banii din fonduri proprii, capitalul urmând să fie rambursat după ce Rusia va plăti despăgubiri de război, odată cu încheierea conflictului. Rusia are active ale băncii centrale înghețate în UE de aproximativ 210 miliarde de euro (aprox. 1.050 miliarde lei), care ar putea fi utilizate pentru rambursare. Împrumutul ar acoperi două treimi din nevoile Ucrainei pentru următorii doi ani, estimate la 135 de miliarde de euro (aprox. 675 miliarde lei), cu o tranșare de 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde lei) în 2026 și 45 de miliarde de euro în 2027. În fiecare an, 28 de miliarde de euro (aprox. 140 miliarde lei) ar urma să meargă către cheltuieli militare și 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) către nevoi bugetare generale, restul finanțării urmând să fie acoperit de alți aliați. Pachetul de sancțiuni: energie, „flota fantomă” și măsuri anti-eludare Întârzierea provocată de disputa cu Ungaria a afectat și noile sancțiuni împotriva Rusiei, pe care UE intenționa inițial să le adopte pentru a marca patru ani de la invazia pe scară largă din 24 februarie 2022. Noul pachet urmărește să reducă veniturile Rusiei din energie și să limiteze aprovizionarea cu echipament militar. În energie, UE introduce o interdicție totală asupra serviciilor maritime pentru țițeiul rusesc și propune ca măsura să fie aplicată coordonat cu parteneri „cu aceeași viziune”, în urma unei decizii a G7. În plus, alte 43 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei sunt incluse pe lista de sancțiuni. Pentru prima dată, UE ar urma să folosească instrumentul anti-eludare împotriva unei țări terțe (Kârgâzstan), să interzică tranzacțiile cu un port petrolier dintr-o țară terță (Karimun, Indonezia) și să introducă clauze pentru protejarea proprietății intelectuale și a companiilor din UE împotriva acțiunilor în justiție intentate de Rusia în țări terțe. Pachetul vizează și complexul industrial militar al Rusiei, inclusiv capacitățile de producție de drone, extinde sancțiunile asupra instituțiilor bancare rusești și adaugă 120 de persoane și entități pe lista sancțiunilor. [...]
