Știri
Știri din categoria Externe
Rosatom a retras aproape tot personalul de la centrala nucleară Bushehr, lăsând doar echipa minimă de mentenanță, o mișcare cu impact operațional direct asupra funcționării instalației într-un context de securitate deteriorat, potrivit Stirile Pro TV.
Grupul rus Rosatom a evacuat luni 108 angajați de la centrala nucleară iraniană de la Bushehr, construită și exploatată cu ajutorul Moscovei, a declarat directorul general Aleksei Lihacev, citat de AFP și preluat de news.ro. Conform aceleiași declarații, 20 de persoane au rămas la centrală pentru a asigura mentenanța, fiind vorba despre manageri și responsabili de echipamente, după o „rotire finală”.
Evacuarea a fost coordonată cu autoritățile iraniene. Rusia își exprimase în repetate rânduri îngrijorarea în legătură cu proiectilele care au lovit teritoriul centralei de la începutul războiului, unele căzând în apropierea reactorului nuclear.
Retragerea aproape completă a personalului fusese planificată înainte de încetarea focului, iar aproximativ 600 de angajați au fost retrași în mai multe etape în martie și la începutul lunii aprilie, după debutul războiului, pe 28 martie.
Recomandate
Emirul Qatarului a legat acordul SUA–Iran de stabilitatea regională și de miza economică a relației cu Washingtonul , potrivit Al Jazeera , într-o relatare de la o conferință de presă organizată în marja summitului G7 . Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani i-a mulțumit fostului președinte american Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Iranul, pe care l-a descris drept „vital pentru regiune”. Mesajul sugerează că Doha vede o reducere a tensiunilor cu Teheranul ca element-cheie pentru securitatea și predictibilitatea economică din Golf. Pe componenta economică, emirul a spus că schimburile bilaterale sunt pe cale să atingă 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei). În contextul întâlnirii cu Trump, emirul a promovat și investițiile americane, indicând că relația politică este însoțită de o agendă comercială și investițională de amploare. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat pe 16 iunie 2026; Al Jazeera nu oferă în extras detalii despre calendarul sau structura acordului cu Iranul și nici despre perioada la care se referă estimarea de 1,2 trilioane de dolari. [...]
Declarațiile lui Donald Trump de la G7 cresc presiunea diplomatică asupra Israelului și Iranului, într-un moment în care Washingtonul încearcă să securizeze un acord cu Teheranul care să blocheze accesul la arma nucleară , potrivit Al Jazeera . La summitul G7 din Franța , președintele SUA a criticat în termeni neobișnuit de direcți ofensiva militară a Israelului în Liban și i-a transmis premierului Benjamin Netanyahu că „trebuie să fie mai responsabil” în raport cu Libanul. Trump a spus că Israelul se luptă cu Hezbollah „de prea mult timp” și că „prea mulți oameni sunt uciși”. În același context, Trump a criticat explicit amploarea loviturilor, sugerând că nu este justificată distrugerea unor clădiri rezidențiale pentru a viza persoane suspectate de apartenență la Hezbollah. „Nu trebuie să dărâmi un bloc de apartamente de fiecare dată când cauți pe cineva, pentru că sunt mulți oameni în acele apartamente – și nu sunt toți Hezbollah.” Trump a afirmat că a sugerat Israelului „să lase Siria să se ocupe de Hezbollah”, apreciind că „ar face o treabă mai bună”. Totodată, el a reluat nemulțumirea față de un atac israelian asupra Beirutului, despre care a spus că a avut loc cu „două ore” înainte de semnarea acordului cu Iranul, precizând că „nu i-a plăcut deloc” și că a transmis acest lucru părții israeliene. Acordul SUA–Iran: calendar și miza nucleară Trump a susținut că înțelegerea cu Iranul este concepută ca o barieră împotriva obținerii armei nucleare și a avertizat că „iadul se va dezlănțui” dacă Teheranul ar încerca să obțină o astfel de armă. În formularea sa, acordul ar garanta că Iranul „nu poate avea o armă nucleară”. „Acest acord este un zid împotriva unei arme nucleare.” Potrivit informațiilor prezentate, un memorandum de înțelegere între SUA și Iran urmează să fie semnat oficial la Geneva, vineri, după care cele două părți ar avea la dispoziție 60 de zile pentru a negocia un acord final. Trump a spus că a doua fază a negocierilor „ar trebui să fie de fapt mai ușoară”. Iranul, notează publicația, a afirmat în mod repetat de-a lungul anilor că nu intenționează să dezvolte arme nucleare și că activitățile sale nucleare sunt orientate către producția de energie. De ce contează: risc de deraiere a negocierilor din cauza escaladării în Liban Mesajele publice ale lui Trump indică faptul că Washingtonul încearcă să limiteze escaladarea dintre Israel și Hezbollah pentru a proteja fereastra diplomatică deschisă cu Teheranul. Întrebat dacă acordul SUA–Iran poate supraviețui chiar și în cazul unor noi atacuri israeliene în Liban, Trump a răspuns că „poate” și a descris conflictul din Liban drept „războiul minor”, în timp ce „Iranul e cel mare”. Pentru perioada imediat următoare, punctul de referință rămâne semnarea de vineri de la Geneva și apoi negocierile din următoarele 60 de zile, pe fondul tensiunilor regionale care pot complica implementarea politică a înțelegerii. [...]
Semnele de întrebare din interiorul administrației Trump riscă să fragilizeze calendarul de 60 de zile al negocierilor nucleare cu Iranul , în condițiile în care CIA și o parte dintre principalii miniștri pun la îndoială disponibilitatea Teheranului de a accepta concesiile cerute de SUA, potrivit Antena 3 , care citează Axios. Directorul CIA, John Ratcliffe , l-a avertizat pe președintele Donald Trump și pe alți oficiali de rang înalt că există îndoieli serioase privind șansele ca Iranul să facă concesii pe dosarul nuclear într-un acord final. Conform Axios, Ratcliffe nu este singurul sceptic: secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth și-au exprimat, în discuții private, îngrijorarea față de memorandumul de înțelegere (MOU) anunțat duminică. În același timp, vicepreședintele JD Vance și emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi susținut memorandumul, semnalând o divizare internă asupra fezabilității și conținutului înțelegerii. Ce alimentează scepticismul: discrepanțe în mesajele Iranului Înaintea anunțului de duminică, Trump și consilierii săi au avut mai multe întâlniri la nivel înalt, în care au analizat informații colectate de mai multe agenții. Potrivit a două surse citate de Axios, aceste date ar indica faptul că modul în care oficialii iranieni au discutat acordul între ei nu ar corespunde cu mesajele transmise mediatorilor și Statelor Unite. „Informațiile indică faptul că intențiile Iranului nu se aliniază cu angajamentele sale asumate în temeiul acordului”, a declarat una dintre surse pentru Axios. Miza operațională: 60 de zile pentru un acord mai detaliat Elementele nucleare ale memorandumului depind de negocierea unui acord mai detaliat în următoarele 60 de zile, termen care poate fi prelungit de comun acord. Vance, Witkoff și Kushner urmează să se întâlnească vineri cu președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf , și cu ministrul de externe Abbas Araghchi, împreună cu mediatori din Pakistan și Qatar, pentru a discuta „următoarea fază”. Textul integral al acordului inițial, în 14 puncte, nu a fost publicat. O sursă familiarizată cu documentul a declarat pentru Axios că „iranienii vor câștiga mai mult decât oferă”. Ce ar prevedea memorandumul, potrivit descrierii din surse Conform descrierii citate, memorandumul ar include: angajamentul SUA și Iranului de a „rezolva situația stocurilor de materiale îmbogățite” și de a discuta îmbogățirea viitoare și alte aspecte legate de nevoile nucleare ale Iranului, într-un cadru ce ar urma să fie stabilit în acordul final; menținerea intactă a programului nuclear iranian pe durata negocierilor; absența unor noi sancțiuni americane și a desfășurării de forțe suplimentare în regiune, cât timp negocierile continuă. Dacă se ajunge la un acord final, SUA ar urma să își retragă forțele mobilizate în termen de 30 de zile și să ridice toate sancțiunile împotriva Iranului, conform unui calendar convenit, potrivit aceleiași descrieri. [...]
SUA condiționează relaxarea sancțiunilor pentru Iran de inspecții , iar negocierile privind programul nuclear ar urma să înceapă după semnarea, pe 19 iunie, a unui memorandum de înțelegere descris ca „acord-cadru”, potrivit Al Jazeera . Casa Albă a transmis că documentul propus cu Iranul este doar un cadru de lucru, nu un acord final, ceea ce indică faptul că principalele elemente – inclusiv parametrii tehnici și mecanismele de verificare – rămân de negociat. Oficiali americani citați de publicație spun că discuțiile despre programul nuclear iranian vor începe după semnarea din 19 iunie, iar orice reducere a sancțiunilor va fi legată de inspecții. Materialul nu oferă detalii despre calendarul negocierilor, formatul acestora sau instituțiile care ar urma să realizeze inspecțiile. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să obțină o licență americană pentru producția internă de sisteme Patriot , într-un demers care ar putea schimba atât calendarul, cât și costurile apărării antiaeriene a Ucrainei, pe fondul întârzierilor la livrări și al dependenței de finanțare externă, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că i-a cerut din nou președintelui SUA, Donald Trump , „licența” pentru ca Ucraina să poată produce pe plan intern sisteme antiaeriene Patriot și rachete interceptoare pentru acestea. Declarația a fost transmisă sub forma unui mesaj audio pe WhatsApp către un grup de jurnaliști care îi urmăresc participarea la summitul G7 din Franța. Zelenski a afirmat că a discutat deja subiectul cu Trump și că echipele celor două părți ar urma să lucreze pentru obținerea licenței. El a mai cerut anterior o astfel de licență pentru producția de baterii Patriot, însă nu a primit „răspunsul dorit”, conform informațiilor din articol. De ce contează: timp de livrare și bani pentru a „sări peste rând” În paralel cu ideea de producție locală, o prioritate imediată a Ucrainei rămâne obținerea de sisteme Patriot suplimentare și mai multe rachete interceptoare PAC-3 de la susținători, precum și fonduri pentru achiziții din SUA. Zelenski a spus că, în urmă cu două săptămâni, unele țări aflate înaintea Ucrainei pe lista de așteptare pentru cumpărarea de sisteme Patriot i-au cedat locul, dar Kievul are nevoie de bani pentru a le obține. În lipsa plății contractului, el a avertizat că livrările de sisteme și rachete ar putea ajunge „abia în 2030”. Ce urmează Din informațiile disponibile, nu există încă un acord privind licența, iar Zelenski indică faptul că discuțiile ar continua la nivel de echipe. În același timp, presiunea pe finanțare rămâne centrală: Ucraina încearcă să accelereze accesul la echipamente prin plata contractelor, pentru a evita întârzieri de mai mulți ani. [...]
Turcia avertizează că escaladarea războiului din Ucraina riscă să se extindă geografic și să afecteze securitatea în Marea Neagră , iar Ankara cere măsuri de detensionare, pe fondul intensificării loviturilor din spatele liniei frontului, potrivit Kyiv Post . Ministrul turc de externe, Hakan Fidan , a declarat la Moscova, într-o conferință de presă alături de omologul său rus Serghei Lavrov , că „escaladarea recentă” și „pericolul extinderii geografice” a conflictului reprezintă „un motiv de îngrijorare serioasă”. El a indicat, în special, creșterea atacurilor asupra țintelor din spatele frontului și atacurile care amenință siguranța navigației în Marea Neagră, despre care a spus că „dăunează intereselor terților”. Declarațiile vin la o zi după ce un baraj de rachete și drone rusești a ucis 11 persoane în Ucraina și a avariat o catedrală în centrul Kievului. În replică, Ucraina a atacat o rafinărie de petrol de la periferia Moscovei, o lovitură menită să afecteze veniturile din petrol ale Rusiei, pe care Kievul susține că acestea finanțează războiul. Marea Neagră, miza operațională pentru Ankara Accentul pus de Fidan pe siguranța navigației sugerează o preocupare directă pentru riscurile operaționale din regiune, într-un context în care Turcia încearcă să se poziționeze ca posibil mediator între Moscova și Kiev. Șeful diplomației turce a cerut „anumite măsuri de detensionare”, fără a detalia ce pași ar trebui adoptați. Context diplomatic: fără progres în negocieri Turcia a găzduit mai multe runde de discuții între delegații ruse și ucrainene, însă fără un rezultat decisiv. Potrivit materialului, președintele rus Vladimir Putin își menține cereri teritoriale și politice ferme, pe care Kievul le respinge ca echivalente cu o capitulare, și a refuzat solicitări repetate pentru o întâlnire față în față cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. În paralel, aliații Kievului s-au reunit în Franța la summitul G7, unde președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat Moscova să „încheie un acord” pentru oprirea războiului. [...]
