Știri
Știri din categoria Externe
Explozia de pe nava GPL „Gas Lisbon” ridică riscuri operaționale pentru navigația comercială în zona economică exclusivă a României, după ce autoritățile au emis avertismente către nave să evite perimetrul incidentului, potrivit Euronews. Incidentul a avut loc în noaptea de luni spre marți, în Marea Neagră, între Sulina și Sfântu Gheorghe, în afara apelor teritoriale românești, dar în zona economică exclusivă.
Nava „Gas Lisbon”, o cisternă care transporta gaz petrolier lichefiat (GPL), se îndrepta spre Ucraina când, după explozie, a izbucnit un incendiu la bord. Autoritățile române au fost alertate la ora 00:05, prin MRCC Constanța (centrul de coordonare a salvării pe mare), iar intervenția a fost coordonată de Autoritatea Navală Română.
Echipajul s-a refugiat în zona prova, fără posibilitatea de a folosi mijloacele proprii de evacuare, iar salvarea a fost descrisă de Euronews drept una „la limită” din cauza flăcărilor. Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) a lansat plute de salvare și a evacuat în siguranță toți cei 17 membri ai echipajului.
Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a confirmat că trei persoane au fost rănite:
Răniții au fost preluați și transportați la țărm, urmând să ajungă la Unitatea de Primiri Urgențe din Tulcea pentru investigații.
Pentru a reduce riscul unor noi incidente, a fost emis un aviz către navigatori. Autoritatea Navală Română a transmis că navele din zonă trebuie să păstreze o distanță minimă de 3 mile marine (aprox. 5,5 km) față de locul incendiului, pe fondul riscului de noi explozii.
Un remorcher a fost trimis în zonă pentru a preveni deriva navei și pentru a limita un pericol suplimentar pentru traficul maritim.
Cauza exploziei nu este confirmată oficial. Euronews relatează că prima presupunere a fost că nava ar fi fost lovită de o dronă, informație atribuită RRA. În același timp, Nicușor Dan a indicat, într-un comunicat, că nava ar fi putut fi lovită „fie de o dronă, fie de o mină marină” și a plasat incidentul în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării a publicat imagini cu momentul în care armata rusă lovește o navă în Marea Neagră, iar în ultimele zile Rusia atacă aproape zilnic porturile din regiunea Odesa și nave aflate în larg, mai notează Euronews. Forțele Navale au confirmat incidentul și urmează să facă cercetări, iar DSU gestionează situația.
Recomandate
Incendiul de pe nava LPG „Gas Lisbon”, cu peste 3.790 de tone de propan la bord, a declanșat o intervenție complexă și alerte de navigație în Zona Economică Exclusivă a României , după ce vasul a fost „lovit” în larg, în drum spre Ucraina, potrivit G4Media . Toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați, iar trei răniți au ajuns la spital. Incidentul a avut loc în noaptea de 21 iulie, iar alerta a fost primită la ora 00:05 de MRCC Constanța (centrul de coordonare a salvării pe mare) din cadrul Autorității Navale Române. Conform președintelui Nicușor Dan, nava a fost lovită „în afara apelor teritoriale ale României”, la aproximativ 20 de mile marine de țărm (aprox. 37 km), și a catalogat evenimentul drept un „grav incident”, afirmând că instituțiile statului sunt în alertă. Intervenția: evacuare completă, dar incendiul continuă Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) arată că nava, sub pavilion liberian, se afla în tranzit prin Zona Economică Exclusivă a României, la circa 20 de mile marine sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe. În urma incidentului, care a produs „avarii majore” și un incendiu la nivelul suprastructurii, echipajul s-a refugiat în prova, fără posibilitatea de a folosi mijloacele proprii de evacuare. Operațiunea de căutare și salvare a fost coordonată de autoritățile române, cu implicarea: navelor SAR Apollo și SAR Artemis ( ARSVOM – Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare ); unei nave de intervenție a Gărzii de Coastă; unei nave comerciale din apropiere, folosită ca releu radio, din cauza dificultăților de comunicare directă. Intervenția aeriană cu un elicopter al Inspectoratului General de Aviație al MAI nu a putut fi realizată din cauza condițiilor meteo nefavorabile. La momentul comunicării DSU, incendiul se manifesta în continuare la nivelul suprastructurii, iar nava era ancorată. Răniți și transport la spital DSU precizează că trei persoane au necesitat îngrijiri medicale de urgență: două victime cu arsuri pe aproximativ 10–15% din suprafața corpului; o a treia victimă cu plăgi multiple și hemoragie. Răniții au fost transportați pentru investigații și îngrijiri la Unitatea de Primiri Urgențe Tulcea, după preluarea lor de echipaje medicale (inclusiv o ambulanță de terapie intensivă SMURD). Măsuri de siguranță și sprijin militar Autoritățile au emis avertizări de navigație: navele din zonă au fost informate să păstreze o distanță minimă de trei mile marine (aprox. 5,6 km) față de locul incendiului. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că este pregătit să sprijine instituțiile implicate, având în pregătire un elicopter IAR-330 Puma Naval și două nave militare ale Forțelor Navale Române, cu posibilitatea suplimentării forțelor „la nevoie”. Direcția Hidrografică Maritimă a transmis, de asemenea, o avertizare de navigație pentru evitarea zonei. Context: rută Egipt–Ucraina și cauze încă neclare Nava plecase din portul Alexandria (Egipt) și se îndrepta către portul ucrainean Reni, având la bord o încărcătură de peste 3.790 de tone de propan, conform DSU. Președintele Nicușor Dan a afirmat că incidentul este „cel mai probabil” legat de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, însă circumstanțele, cauzele și responsabilitățile urmează să fie clarificate de instituțiile statului. [...]
Atacul rusesc asupra navei „Golden Leo ”, care transporta porumb, ridică din nou riscul de întreruperi pe ruta cerealelor din Marea Neagră , într-un moment în care Ucraina și Rusia își intensifică loviturile asupra porturilor și navelor comerciale, potrivit news.ro . Un atac rusesc cu rachete asupra navei, în apropierea portului Odesa, a ucis 10 persoane, conform oficialilor ucraineni. Incidentul este descris drept cel mai sângeros dintr-o escaladare a violențelor care durează de câteva săptămâni în Marea Neagră, relatează Reuters. Nava „Golden Leo”, sub pavilionul Guineei-Bissau și cu echipaj din India și Siria, a fost lovită duminică de trei rachete de croazieră, ceea ce a declanșat un incendiu, potrivit marinei ucrainene, care a comunicat pe Telegram. Un martor Reuters din Odesa a observat fum ridicându-se de la o navă aflată în larg, iar agenția a confirmat că era vorba de „Golden Leo”. Impact operațional: pierderi de vieți și operațiune de salvare peste noapte Autoritatea portuară ucraineană a anunțat că operațiunea de căutare și salvare a durat toată noaptea. Nouă membri ai echipajului și unul dintre piloții maritimi au fost uciși, iar opt dintre cei 17 membri ai echipajului au fost salvați. Potrivit datelor LSEG citate în material, nava este deținută de Ocean Grace Shipping Ltd (Mumbai). Administratorul Friends Shipping Co SA nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Nu a existat niciun comentariu public imediat din partea Moscovei cu privire la incident. Odesa, din nou sub atac: lovituri asupra infrastructurii portuare Separat, un nou atac rus asupra orașului-port Odesa a provocat luni moartea a trei persoane și rănirea altor trei, potrivit lui Serhii Lîsak, șeful administrației militare a orașului, care a spus că au fost vizate infrastructuri, fără alte detalii. Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că forțele sale au lovit în timpul nopții rezervoare de combustibil din portul Odesa , potrivit Interfax. De ce contează: presiune pe exporturile de cereale și pe o rută „crucială” Marea Neagră rămâne un punct sensibil al războiului, iar reluarea violențelor pe o rută importantă de transport maritim al cerealelor alimentează îngrijorări privind aprovizionarea, în condițiile în care ambele țări sunt exportatori majori. În regiunea Odesa, atacurile rusești au ucis 28 de persoane în luna iulie, a declarat guvernatorul, conform materialului. În același timp, comercianți și analiști citați de Reuters afirmă că Ucraina și-a pierdut aproximativ o treime din capacitatea de export de cereale prin porturile de la Marea Neagră din cauza atacurilor cu rachete și drone. Pe partea rusă, surse citate de Reuters spun că atacurile ucrainene au forțat Rusia să limiteze transportul maritim în Marea Azov, rută pe care se desfășoară aproximativ un sfert din exporturile sale de cereale. [...]
Adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni UE contra Rusiei este blocată de Grecia , care cere relaxarea planurilor privind restricțiile la livrările și transportul de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc, potrivit HotNews . Ambasadorii statelor membre urmează să se întâlnească miercuri, în încercarea de a ajunge la un compromis. Miza imediată este adoptarea unui nou pachet de sancțiuni care vizează, în special, sectorul bancar rusesc, într-un moment descris de diplomați drept unul de vulnerabilitate pentru sistemul financiar de la Moscova. De ce contează: sancțiuni mai dure pe finanțe, dar cu o „frână” pe energie Pachetul urmărește să crească presiunea asupra Rusiei prin limitarea canalelor financiare rămase funcționale după sancțiunile din 2022. Deși marile bănci rusești au fost deconectate atunci de la SWIFT (sistem global securizat de mesaje pentru plăți), companiile ruse au continuat să susțină fluxuri comerciale și financiare prin bănci mai mici sau regionale și prin rețele de criptomonede, potrivit informațiilor citate. În paralel, Comisia Europeană încearcă să închidă „lacunele” care mai permit afaceri rusești și să reducă veniturile considerate vitale din energie. Tocmai aici apare blocajul: Grecia solicită atenuarea planurilor privind restricțiile legate de GNL rusesc. Poziția Greciei și rolul său în transportul de GNL Atena a argumentat săptămâna trecută că o viitoare interdicție privind transportul de GNL rusesc ar muta cota de piață în afara Europei și nu ar reduce veniturile Rusiei. Grecia este descrisă ca un actor dominant pe piața europeană a transportatorilor de GNL și unul dintre cei mai mari la nivel mondial, concurând cu Japonia, China și Statele Unite. Această poziție explică de ce discuția despre restricții pe transportul de GNL are implicații economice directe pentru interesele maritime grecești și, implicit, pentru consensul politic în UE. Ce include pachetul: extinderea listelor, cu accent pe bănci Conform detaliilor prezentate, noul pachet ar include aproximativ 215 persoane fizice și juridice, dintre care 94 sunt instituții financiare. Aproape 90 dintre acestea sunt bănci, ceea ce ar ridica numărul total al băncilor sancționate la peste 100 — mai mult de jumătate din cele 213 instituții de credit rusești conectate la rețeaua internațională. Un raport al unui serviciu de informații al unui stat european, consultat de Reuters, a avertizat în iunie că Rusia riscă o criză bancară „explozivă” și că un nou pachet care vizează băncile ar putea declanșa un șoc economic. Autoritățile ruse au respins avertismentele privind o criză iminentă. Ce urmează Întâlnirea de miercuri a ambasadorilor UE este gândită ca o etapă de negociere pentru a depăși obiecțiile Greciei și a permite adoptarea pachetului. În lipsa unui compromis, pachetul riscă să rămână blocat, semnalând — în pofida așteptărilor unor diplomați că plecarea lui Viktor Orbán din Ungaria ar reduce fricțiunile — că unitatea UE pe sancțiuni poate fi vulnerabilă atunci când măsurile ating interese economice sensibile, în special în energie și transport. [...]
Propaganda pro-Kremlin ridică miza mobilizării interne , cerând implicarea „sectorului civil” și a „marilor companii” în efortul de război și avertizând public împotriva oricărei încercări de răsturnare a puterii, pe fondul presiunii tot mai mari a atacurilor ucrainene asupra Crimeei și infrastructurii ruse, potrivit HotNews . În emisiuni recente de la Rossia-1, principalul post public de la Moscova, comentatorii pro-Kremlin au îndemnat populația să „își apere țara” și au susținut că Ucraina urmărește să submineze încrederea în guvernul rus, motiv pentru care rușii „nu ar trebui să ia în calcul” răsturnarea acestuia, conform unei analize realizate de Russian Media Monitor , organizație non-profit din SUA care monitorizează presa din Rusia. Presiune pe logistică și energie: Crimeea, în prim-plan Moderatorul Vladimir Soloviov a încercat să minimalizeze situația din Crimeea și a „podului terestru” către peninsula ocupată, insistând că „nu există nicio panică”, deși „situația este dificilă”. El a vorbit despre poduri distruse și atacuri asupra autocamioanelor, dar a susținut că Rusia a găsit rute ocolitoare și că aprovizionarea Crimeei continuă, chiar dacă persistă probleme precum criza de benzină. Materialul notează că atacurile ucrainene cu drone au lovit în ultimele luni Crimeea, rutele de aprovizionare și infrastructura energetică a Rusiei, iar peninsula ocupată ar resimți puternic efectele, inclusiv prin dificultăți de alimentare cu energie electrică. „Un nou tip de război” și apel la industrie Soloviov a avertizat că rușii ar trebui să se pregătească pentru atacuri care i-ar putea lăsa fără încălzire iarna aceasta și a descris conflictul drept „un nou tip de război”, susținând că doctrine militare considerate standard nu mai funcționează. „Cu siguranță nu putem face față acestei situații fără sectorul civil. Cu siguranță nu putem face față acestei situații fără marile companii.” El a cerut creșterea „masivă” a producției de armament, cu accent pe echipamente moderne, și a spus că Rusia are nevoie urgentă de interceptori de drone „în cantități mari”. Totodată, a avertizat că Ucraina ar urma să lanseze rachete balistice către Rusia. Mesaj de descurajare a contestării puterii: „mult sânge vărsat” În aceeași emisiune, Alexei Kondratiev, membru al Consiliului Federației, a îndemnat civilii să participe la organizarea unităților locale de apărare antiaeriană și a susținut că „nu contează” dacă o persoană este „rănită, bolnavă sau infirmă”. Soloviov a adăugat că, în opinia sa, nu ar conta nici vârsta sau sexul. Kondratiev a legat explicit presiunea externă de riscul instabilității interne și a cerut populației să nu ia în calcul răsturnarea guvernului. „Orice revoluție din țara noastră s-a încheiat întotdeauna cu moartea unei națiuni și cu mult sânge vărsat. Nu ar trebui să cedăm în fața acestui lucru.” Context: justificarea atacurilor, din perspectiva Kievului HotNews mai arată că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacurile cu drone asupra Rusiei urmăresc un răspuns „proporțional” la loviturile ruse asupra Ucrainei, dar și aducerea războiului pe teritoriul Rusiei pentru a pune presiune pe Moscova să accepte negocieri de pace. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz riscă să lovească direct exporturile energetice și investițiile din Golf , pe fondul presiunilor tot mai mari din partea unor aliați arabi ai SUA pentru o intervenție militară americană mai agresivă în Iran, inclusiv scenarii de trupe terestre și preluarea insulei Kharg, potrivit Mediafax , care citează Bloomberg. Nemulțumirea statelor din Golf este alimentată de atacurile iraniene, dar și de îndoieli legate de capacitatea Washingtonului de a proteja regiunea și de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. Conform Bloomberg (citat de Mediafax), unii oficiali consideră că Teheranul nu va renunța la controlul asupra traficului naval decât în urma unei operațiuni americane „mult mai agresive”. Presiune pentru „escaladare” și scenariul Kharg Printre opțiunile discutate s-ar afla desfășurarea unor trupe americane în anumite zone din Iran și chiar preluarea insulei Kharg, descrisă ca punct central al infrastructurii iraniene pentru exportul petrolului. Susținătorii acestei abordări invocă principiul „escaladării pentru dezescaladare”, adică provocarea unor pierderi suficient de mari pentru a forța concesii privind Ormuz și programul nuclear. Mediafax notează însă că o astfel de operațiune ar veni cu riscuri majore: trupele americane ar putea deveni ținte la distanță mică, iar Iranul ar putea răspunde prin lovituri mai puternice asupra bazelor SUA, orașelor din Golf și infrastructurii energetice. În plus, un atac asupra insulei ar putea împinge și mai sus prețul petrolului, într-un moment în care piețele sunt deja sensibile la perturbarea livrărilor prin Ormuz și la amenințarea rebelilor Houthi de extindere a blocadei navale asupra transporturilor saudite. Potrivit materialului, cotațiile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni. Atacuri în regiune și fisuri între aliați Frustrarea statelor din Golf este amplificată de atacuri asupra infrastructurii militare, energetice și civile. Kuwaitul a anunțat avarii la centrale care produc atât energie electrică, cât și apă potabilă, iar Bahrainul și Iordania au fost, de asemenea, vizate. În apropierea Strâmtorii Ormuz au fost atacate petroliere și alte nave comerciale. Emiratele Arabe Unite au condamnat separat atacurile asupra Bahrainului, Kuwaitului și Iordaniei, considerându-le încălcări ale suveranității și amenințări directe la adresa securității regionale. În paralel, escaladarea i-a determinat pe unii lideri arabi să se întrebe dacă garanțiile de securitate ale Washingtonului mai sunt suficiente; potrivit Bloomberg, unele state încearcă deja să-și extindă cooperarea militară cu țări europene. Totodată, statele arabe nu au o poziție unitară: Qatarul, care încearcă să medieze conflictul alături de Pakistan, se opune extinderii operațiunilor militare și cere revenirea imediată la negocieri, de teama unei intensificări similare celei din martie și aprilie, când „mii de rachete și drone” au fost lansate în regiune, potrivit materialului. Ormuz, aproape blocată: semnal de alarmă pentru comerț și bugete Cea mai mare îngrijorare rămâne situația din Strâmtoarea Ormuz, coridor maritim esențial pentru exporturile de petrol și gaze ale statelor din Golf. Traficul naval „s-a prăbușit din nou” după reluarea ostilităților: pe 16 iulie au traversat strâmtoarea doar trei nave de transport de mărfuri, cel mai redus nivel zilnic din luna mai, iar în aceeași perioadă nu a fost raportată trecerea niciunui petrolier de foarte mare capacitate și a niciunei nave de transport al gazelor naturale lichefiate. În plan economic, Mediafax arată că războiul amenință strategiile de transformare ale Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Qatarului, care încearcă să atragă investiții în domenii precum inteligența artificială, turismul, serviciile financiare, tehnologia și infrastructura — planuri dependente de stabilitate și rute comerciale sigure. Atacurile și blocarea parțială a Ormuz au obligat deja unele state să reducă exporturile, au crescut costurile de transport și au pus presiune asupra bugetelor publice. În plus, liderii din Golf sunt nemulțumiți și de prevederile economice discutate într-un acord provizoriu Washington–Teheran: potrivit Bloomberg, Iranul ar putea primi relaxarea sancțiunilor, acces la fonduri înghețate și un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei). Niciunul dintre cele șase state ale Consiliului de Cooperare al Golfului nu intenționează, pentru moment, să contribuie la acest fond, iar oficialii arabi resping ideea ca țările atacate de Iran să finanțeze reconstrucția Republicii Islamice. Donald Trump a sugerat că operațiunile americane nu se vor încheia imediat, afirmând că, deși Washingtonul ar putea considera campania un succes dacă ar pleca, „nu plecăm mâine”, potrivit declarației citate în material. [...]
Libanul încearcă să obțină sprijin politic de la Washington, după luni de confruntări cu implicații regionale , pe fondul luptelor dintre Israel și Hezbollah, într-un context în care președintele american Donald Trump a promis ajutor, fără să ofere detalii, relatează Focus . Președintele Libanului, Joseph Aoun , s-a întâlnit marți cu Trump la Casa Albă, în cadrul unei vizite de stat de patru zile. Aoun l-a numit pe Trump „un președinte grozav”, iar liderul american a răspuns în glumă că omologul libanez „poate avea acum totul” de la el. Promisiune de ajutor, fără angajamente concrete În timpul vizitei, Trump a spus că vrea să ajute Libanul, însă nu a prezentat măsuri sau termene. În lipsa unor detalii, rămâne neclar dacă sprijinul ar urma să fie politic, financiar sau de securitate și ce condiții ar putea fi atașate. Miza Beirutului: calm pe termen lung și control în sud Potrivit agenției Associated Press, citată de publicație, Libanul speră într-o „calmare pe termen lung” a situației, după luni de lupte între Israel și Hezbollah, grupare susținută de Iran. Un obiectiv menționat este recâștigarea „controlului deplin” asupra zonelor ocupate din sudul Libanului, despre care articolul afirmă că sunt în prezent controlate de combatanți Hezbollah. Ce pași concreți ar urma să fie făcuți pentru acest obiectiv nu sunt precizați. [...]
