Știri
Știri din categoria Externe
Un cutremur de 5,2 grade a provocat victime și evacuări masive în Guangxi, iar autoritățile avertizează asupra unor posibile întreruperi de transport în timp ce verifică infrastructura, potrivit Reuters.
Seismul a avut loc luni dimineață devreme în sud-vestul Chinei, în regiunea Guangxi, și a afectat orașul Liuzhou, unde peste 7.000 de persoane au fost evacuate. Operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare.
Potrivit postului de stat CCTV și agenției de presă Xinhua, au fost confirmate două decese, iar o persoană este în continuare dată dispărută. Patru oameni au fost transportați la spital, însă niciunul nu are răni care să le pună viața în pericol.
CCTV a raportat că 13 clădiri s-au prăbușit în primele ore ale zilei de luni. În paralel, autoritățile feroviare au semnalat posibile perturbări ale transportului, în contextul inspecțiilor privind integritatea infrastructurii feroviare.
În același timp, presa de stat a indicat că, în zona afectată, comunicațiile și alimentarea cu energie, precum și furnizarea de apă și gaze și traficul rutier funcționau normal.
Al Jazeera a relatat, separat, despre același seism și despre prăbușirea a „peste o duzină” de clădiri, cu cel puțin două persoane decedate și peste 7.000 de evacuați, în timp ce operațiunile de salvare continuă.
Recomandate
China și Myanmar își ancorează cooperarea economică în proiecte de infrastructură și securitate , pe fondul unei accelerări a schimburilor comerciale bilaterale, potrivit Global Times , care relatează despre discuțiile de la Beijing dintre președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele Myanmarului, Min Aung Hlaing. Întâlnirea a avut loc la Marea Sală a Poporului , în contextul vizitei de stat a liderului din Myanmar în China (15–19 iunie), prima deplasare în această țară de când a preluat funcția de președinte în aprilie. Vizita vine la o săptămână după aniversarea a 76 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două state. După discuții, cei doi șefi de stat au asistat la semnarea unor documente de cooperare, inclusiv în domenii precum transporturile și proiecte legate de nivelul de trai. Postul public din Myanmar MITV a relatat că părțile au semnat și au făcut schimb de 18 acorduri și memorandumuri, inclusiv un memorandum privind cooperarea pentru avansarea inițiativei chineze Global Security Initiative (GSI). Miza economică: coridorul China–Myanmar și comerțul în creștere Xi Jinping a descris Coridorul Economic China–Myanmar drept un proiect „fanion” al cooperării din cadrul inițiativei Belt and Road și a cerut avansarea „în siguranță” a proiectelor-cheie, cu obiectivul de a sprijini economia Myanmarului și de a îmbunătăți condițiile de viață. Totodată, liderul chinez a spus că Beijingul este dispus să crească sprijinul pentru reconstrucția Myanmarului după cutremur, fără a detalia sume sau proiecte concrete. Din perspectiva Myanmarului, Min Aung Hlaing a declarat, potrivit Xinhua, că țara sa vrea să aprofundeze cooperarea „pe toate planurile” cu China, să dezvolte coridorul economic și să ridice nivelul cooperării în comerț și investiții. Datele prezentate de Ministerul chinez de Externe indică o intensificare a relației comerciale: în 2025, comerțul bilateral a ajuns la 19,4 miliarde dolari (aprox. 89 miliarde lei), în creștere cu 19,1% față de anul anterior. Exporturile Chinei către Myanmar au fost de 11,36 miliarde dolari (aprox. 52 miliarde lei), iar importurile de 8,04 miliarde dolari (aprox. 37 miliarde lei). Componenta operațională: securitatea investițiilor și combaterea criminalității transfrontaliere Un element practic al discuțiilor a vizat siguranța companiilor și a personalului chinez din Myanmar. Min Aung Hlaing a afirmat că autoritățile din Myanmar acordă „o mare importanță” acestui subiect și că vor depune eforturi pentru a asigura securitatea. Pe agenda comună a intrat și cooperarea împotriva unor activități ilegale cu impact regional, menționate explicit în material: jocuri de noroc online, fraude prin telecomunicații și trafic de droguri. Cei doi lideri au legat acest capitol și de obiectivul mai larg de securizare a frontierei și de stabilitate în nordul Myanmarului. Context politic și semnal regional Xi Jinping a reiterat, conform Xinhua, principiul neintervenției în treburile interne și sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Myanmarului, afirmând totodată că Beijingul susține avansarea păcii și reconcilierii prin dialog între părțile din Myanmar. În același timp, Min Aung Hlaing a spus că Myanmar va respecta „principiul unei singure Chine” și că susține cele patru inițiative globale promovate de Xi. Un profesor citat de Global Times a legat stabilitatea Myanmarului de interesele de securitate și dezvoltare ale Chinei în sud-vest, în timp ce un alt expert a argumentat că proiectele din coridorul economic ar putea deschide rute noi pentru transporturi energetice și comerț transfrontalier. Ce urmează, din informațiile disponibile, este operaționalizarea acordurilor semnate și avansarea proiectelor din coridorul economic, cu accent pe condiții de securitate pentru investiții și pe cooperarea împotriva criminalității transfrontaliere. Materialul nu oferă însă un calendar sau o listă de proiecte concrete care să fie lansate imediat. [...]
Deficitul comercial UE–China a urcat la un record de 31,9 miliarde de euro în aprilie , iar Bruxellesul pregătește o discuție despre măsuri care să limiteze dependența industrială de importurile chineze, potrivit Digi24 , care citează date Eurostat și o analiză The Guardian . Uniunea Europeană cumpără din China cu aproximativ 1 miliard de euro pe zi mai mult decât exportă către piața chineză, pe fondul creșterii importurilor și al presiunii asupra industriei europene. Subiectul ajunge pe agenda unei reuniuni a liderilor europeni programate pentru joi, unde vor fi evaluate opțiuni de reducere a dezechilibrului. De ce contează: risc de dependență pe lanțuri industriale Pe lângă nivelul record al deficitului, îngrijorarea centrală este că importurile masive pot transforma avantajul de cost pe termen scurt într-o vulnerabilitate strategică pentru producția europeană. În material sunt menționate două zone sensibile: prezența tot mai mare a automobilelor electrice chinezești pe piața UE, provenite dintr-o industrie descrisă ca puternic subvenționată; utilizarea pe scară largă a componentelor chinezești în fabricile din Uniunea Europeană. Alexander Julius, președintele Eurometal (organizație a cumpărătorilor de produse siderurgice), avertizează că o dependență mai mare ar putea permite Chinei să influențeze disponibilitatea componentelor, cantitățile și prețurile, cu efecte potențiale inclusiv asupra industriei de apărare. Ce ar putea urma: cote, mai degrabă decât tarife noi Potrivit informațiilor apărute la Bruxelles, Comisia Europeană analizează mai multe opțiuni, însă introducerea unor noi tarife vamale este considerată „puțin probabilă”, din cauza dificultăților politice de a obține sprijinul statelor membre. În schimb, analiștii văd mai realistă introducerea unor cote (limite cantitative) pentru importurile de produse chimice și automobile hibride din China. Contextul invocat: importurile de hibride chinezești au crescut puternic după 2024, când UE a introdus taxe vamale pentru vehiculele electrice, dar nu și pentru cele hibride. Semnal de piață: deficitul ar putea crește și în lunile următoare Rafael Jimenez Buendía, cercetător principal la Mercator Institute for China Studies, spune că datele pentru mai și iunie ar putea indica o creștere suplimentară a deficitului, invocând transporturi deja înregistrate de autoritățile vamale chineze, dar care nu ar fi încă reflectate în statisticile vamale ale UE. Potrivit acestuia, statisticile pentru mai și iunie urmează să fie publicate în iulie și august. În paralel, agenția de presă de stat chineză Xinhua a susținut săptămâna trecută că aproximativ jumătate din exporturile Chinei către UE ar fi componente care reduc semnificativ costurile de producție ale fabricilor europene. [...]
Tot mai multe bănci centrale își mută aurul acasă, iar asta începe să erodeze rolul tradițional al Londrei și New York-ului ca „seifuri” globale , pe fondul tensiunilor geopolitice și al riscului ca accesul la rezerve să fie limitat în contexte de sancțiuni, potrivit Antena 3 , care preia un sondaj citat de Financial Times. Mișcarea are o miză economică și operațională: aurul rămâne un activ-cheie de rezervă, dar băncile centrale devin mai prudente cu privire la locul în care îl depozitează, într-un sistem de tranzacționare care se bazează masiv pe Londra (seifurile Băncii Angliei) și pe New York (piața futures – contracte standardizate tranzacționate la bursă). De ce contează: accesul la rezerve devine o problemă de risc Sondajul anual al Consiliului Mondial al Aurului indică o scădere a ponderii băncilor centrale care declară că depozitează aur la Londra și New York față de anul anterior. În paralel, 19% dintre respondenți spun că și-au mărit capacitatea de depozitare internă sau și-au diversificat locațiile de stocare în străinătate în ultimele 12 luni, față de 7% în sondajul precedent. Shaokai Fan, director global pentru bănci centrale în cadrul Consiliului Mondial al Aurului, pune tendința pe seama „preocupărilor geopolitice” și a temerilor legate de menținerea accesului deplin la aur „în orice moment”, inclusiv în scenarii de sancțiuni sau deteriorare a relațiilor internaționale. Exemple concrete: Franța și India au redus expunerea la depozitarea externă Unul dintre cele mai mari programe recente de repatriere este atribuit Franței: țara a retras 129 de tone de aur din Rezerva Federală din New York între iulie 2025 și ianuarie 2026 și își depozitează acum tot aurul pe plan intern. Potrivit materialului, Banca Franței a vândut lingourile în SUA și a cumpărat lingouri echivalente în Europa , obținând un profit de 11 miliarde de euro (aprox. 55 miliarde lei), parțial pe fondul unei prime la lingourile din SUA, asociată tarifelor vamale. Instituția a indicat că mutarea a fost parte dintr-un efort de „actualizare” a stocului la un standard mai ridicat. Și India a accelerat repatrierea: în ultimii trei ani, banca centrală a adus în țară cea mai mare parte a aurului păstrat în străinătate la Banca Angliei și la Banca Reglementelor Internaționale. Ponderea aurului deținut în afara țării de Banca de Rezervă a Indiei a coborât la 22% în martie 2026, de la 55% în martie 2023, conform datelor băncii centrale (RBI nu a răspuns unei solicitări de comentarii, potrivit sursei). Ce se schimbă în „geografia” depozitării: Londra rămâne dominantă, dar pierde teren Sondajul (76 de bănci centrale, chestionate între februarie și mai) arată o scădere a ponderii celor care depozitează aur la Banca Angliei la 57%, de la 64% anul trecut. Pentru Rezerva Federală din New York, ponderea scade la 14%, de la 17%. În același timp, numărul celor care depozitează la Banca Reglementelor Internaționale crește ușor. Totuși, Londra rămâne un nod greu de înlocuit: piața aurului de acolo a avut o cifră de afaceri de peste 200 de miliarde de dolari pe zi luna trecută (aprox. 920 miliarde lei), ceea ce o face cea mai lichidă piață, iar Banca Angliei este descrisă drept cel mai mare depozitar de aur al băncilor centrale, cu dețineri totale la final de mai cu 8,6% mai mari decât cu un an în urmă. Oficialii băncii au spus anterior că păstrează aur pentru aproximativ 70 de țări și au refuzat să comenteze, conform materialului. Presiune politică și diversificare: Asia încearcă să atragă fluxurile Materialul notează că Singapore și Hong Kong încearcă să câștige teren, oferind servicii de seif pentru bănci centrale care vor să-și diversifice depozitarea. Vicepremierul din Singapore a anunțat lansarea în acest an a unui sistem de compensare extrabursieră pentru aur (decontare în afara burselor) și a unui serviciu de seif dedicat băncilor centrale. În Europa, presiunea politică pentru relocarea lingourilor ar fi crescut în Germania și Italia, pe fondul îngrijorărilor privind o posibilă interferență politică în SUA; Rezerva Federală din New York a refuzat să comenteze, potrivit sursei. În același context, este menționată și criticarea publică a fostului președinte al Fed, Jay Powell, de către președintele SUA, Donald Trump, alimentând discuții despre independența băncii centrale americane. În ansamblu, repatrierea și diversificarea depozitării nu înseamnă automat ieșirea din marile centre, dar indică o recalibrare a riscului: băncile centrale par mai dispuse să plătească costuri operaționale mai mari pentru a reduce vulnerabilitatea la șocuri geopolitice și la decizii politice externe. [...]
Armata iraniană amenință cu un „răspuns dur” dacă atacurile Israelului în sudul Libanului continuă , într-un moment în care Teheranul și Washingtonul au anunțat semnarea unui protocol de acord menit să oprească războiul din Orientul Mijlociu, potrivit news.ro . Mesajul sugerează un risc de escaladare regională, în pofida demersurilor diplomatice anunțate. Amenințarea apare după atacuri israeliene în sudul Libanului, soldate cu patru morți, relatează AFP, citată de publicație. Într-un comunicat citat de televiziunea de stat iraniană Irib , Comandamentul Forțelor Armate Khatam al-Anbiya transmite că, dacă Israelul „nu-și pune capăt agresiunilor” în sudul Libanului, „trebuie să se aștepte la un răspuns dur” din partea forțelor armate iraniene. Acuzația privind încălcarea armistițiului Comandamentul Khatam al-Anbiya acuză Israelul că ar fi încălcat armistițiul în Liban de 84 de ori după anunțarea, luni, a protocolului acordului dintre Iran și Statele Unite. Publicația notează că acest protocol a fost prezentat ca un pas în direcția opririi războiului din Orientul Mijlociu. De ce contează Prin asocierea directă a atacurilor din sudul Libanului cu perioada imediat următoare anunțului privind protocolul Iran–SUA, Teheranul ridică miza politică și de securitate a armistițiului din Liban. În absența altor detalii în material despre mecanismele acordului sau despre reacții oficiale ale Israelului ori ale SUA, rămâne neclar ce formă ar putea lua „răspunsul dur” invocat de armata iraniană și în ce orizont de timp. [...]
Parlamentul European a condiționat acordul comercial UE–SUA de o „clauză de expirare” și de reguli pentru reducerea tarifelor la oțel și aluminiu , într-o încercare de a limita riscurile pentru industrie și de a păstra pârghii de reacție dacă Washingtonul menține taxele pe derivate din oțel, potrivit Adevărul . Eurodeputații au dat marți aprobarea finală pentru implementarea acordului convenit în iulie anul trecut cu Donald Trump, pe fondul presiunii unui termen-limită: dacă înțelegerea nu era aprobată până la 4 iulie, exista amenințarea unor tarife majorate, notează The Guardian. Ce condiții a impus Parlamentul European Votul a venit cu două condiții principale: „Clauză de expirare” : acordul încetează să se aplice la 31 decembrie 2029 , dacă nu este reînnoit. „Condiții clare” pentru reducerea tarifelor la produsele care conțin oțel și aluminiu , taxe introduse de Trump invocând legislația de securitate națională. Cum arată, în esență, regimul tarifar din acord Conform înțelegerii: SUA aplică un tarif de 15% pentru majoritatea exporturilor din UE. UE reduce la 0% taxele de import pentru unele bunuri americane, inclusiv anumite produse agricole și o gamă largă de produse din pescuit . Acordul urmează să fie adoptat oficial de liderii UE la reuniunea de joi de la Bruxelles. Pârghii pentru Comisia Europeană și evaluări cerute de Parlament Textul votat prevede că Comisia Europeană poate suspenda preferințele tarifare pentru bunurile americane până la 31 decembrie 2026 , dacă SUA continuă să aplice taxe pe derivatele din oțel. Comisia trebuie să prezinte un raport Parlamentului până la 1 decembrie . Separat, până la 30 iunie 2029 , Comisia este obligată să evalueze impactul asupra industriei UE al tarifelor de 0% pentru bunurile americane din agricultură și asupra întreprinderilor mici și mijlocii . Context: ratificare tensionată și o decizie a Curții Supreme din SUA Procesul a fost suspendat de două ori anul acesta în comisia pentru comerț internațional: o dată în semn de protest față de amenințarea lui Trump de a impune tarife mai mari în ianuarie, și a doua oară din cauza amenințărilor privind preluarea Groenlandei. Deși Curtea Supremă din SUA a decis deja că tariful de 15% aflat la baza acordului este ilegal, UE a acceptat menținerea înțelegerii, în încercarea de a asigura stabilitate pentru mediul de afaceri și industrie, potrivit sursei. [...]
Aleksandr Lukașenko încearcă să blocheze extinderea războiului spre Belarus , respingând public scenariul unei noi ofensive ruse dinspre teritoriul belarus și avertizând că o implicare ar putea împinge conflictul într-o confruntare directă cu NATO, potrivit Digi24 . Într-un interviu pentru agenția BelTA, preluat de Kyiv Post , liderul de la Minsk a respins comentariile venite de la Kiev, conform cărora Rusia ar intenționa să lanseze o nouă ofensivă împotriva Ucrainei de pe teritoriul Belarusului. Lukașenko a spus că a discutat subiectul cu Vladimir Putin și a susținut că „intrarea Belarusului în război, în orice calitate, este inacceptabilă”. De ce contează: riscul de escaladare regională și „efectul NATO” Argumentația lui Lukașenko are un fir roșu: evitarea unei escaladări care ar schimba natura conflictului. El a invocat trei motive principale: Vulnerabilitatea militară a Belarusului , afirmând că, dacă Ucraina ar începe să atace, țara sa „ar fi expusă ca o palmă deschisă” în fața armatei ucrainene. Extinderea liniei frontului , despre care a spus că Belarusul și Rusia nu ar putea să o apere, ceea ce ar crea premise pentru o reacție externă. Riscul ca NATO să intervină , Lukașenko afirmând că, într-un astfel de scenariu, statele NATO ar putea trimite trupe în sprijinul Ucrainei, iar războiul „ar căpăta o nouă dimensiune”, devenind un conflict Belarus–Rusia împotriva NATO. Liderul belarus a adăugat că nu exclude ca o astfel de evoluție să se producă „chiar și fără implicarea Belarusului”, sugerând că dinamica regională rămâne volatilă. Context: scuze către Zelenski și avertisment din partea Ucrainei În același material, Lukașenko a revenit asupra criticilor anterioare la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a spus că „poate că am mers prea departe”, prezentând ulterior scuze publice. El a legat ieșirile sale de ceea ce a descris drept declarații ale lui Zelenski despre „500 de ținte” pregătite pentru a fi lovite dacă Belarus s-ar alătura războiului. Digi24 notează și că un comandant ucrainean de rang înalt, Robert „Magyar” Brovdi , ar fi transmis un avertisment către Lukașenko, printr-o postare pe Facebook, să nu se implice în conflict, pe fondul tensiunilor recente de la graniță. [...]
