Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a început evacuarea a 198 de angajați de la centrala nucleară din Bushehr, după atacuri în zona obiectivului, atribuite avioanelor americane și israeliene.
Șeful Rosatom, Alexei Lihacev, a declarat pentru presa rusă, citat de EFE, că „faza principală” a evacuării a început sâmbătă și că, la aproximativ 20 de minute după atac, autobuzele au plecat din gara din Bushehr către granița dintre Iran și Armenia. În total, este vorba despre 198 de persoane, descrisă drept cea mai mare evacuare de până acum.
În mod normal, centrala funcționează cu aproximativ 600 de lucrători, amintește agenția spaniolă. Rosatom ar fi evacuat constant personal rus de la această centrală de la izbucnirea războiului din Iran, la 28 februarie.
Evacuările de sâmbătă fuseseră planificate înainte ca Agenția Internațională pentru Energie Atomică să anunțe, într-o postare pe X, că unul dintre angajații de la paza centralei a fost ucis de un fragment de proiectil și că o clădire din perimetrul centralei a fost afectată de unde de șoc și fragmente.
Agențiile de știri rusești l-au citat pe Lihacev afirmând că evenimentele din apropierea centralei se desfășoară „în conformitate cu cel mai rău scenariu posibil”. Rosatom a mai transmis că paznicul ucis era iranian, nu cetățean rus, iar ambasada Rusiei în Iran informase anterior că nu s-au înregistrat victime de origine rusă.
Recomandate
Administrația Trump pregătește sancțiuni noi care ar putea bloca accesul Iranului la sistemul financiar internațional , vizând o bancă implicată în tranzacții legate de Teheran, potrivit Mediafax . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a declarat pentru Associated Press că măsura ar putea fi anunțată în această săptămână, în contextul escaladării tensiunilor dintre Washington și Iran. Bessent nu a indicat numele băncii vizate, dar a transmis un avertisment către actorii care continuă să sprijine financiar Iranul. „Va fi violență financiară, dacă va fi nevoie.” Presiune economică, în paralel cu reluarea loviturilor militare Noile sancțiuni vin pe fondul unei repoziționări a strategiei SUA, care ar urmări să mute centrul presiunii de la operațiuni militare la izolare economică. Totuși, această schimbare are loc într-un moment în care confruntarea militară s-a reaprins: forțele americane au lovit duminică lansatoare iraniene de rachete din zona strâmtorii Ormuz , prima acțiune de acest tip după aproximativ o lună, iar Iranul a promis represalii și a atacat ulterior, prin IRGC, baze americane din Iordania. China, potențială țintă indirectă a sancțiunilor Un element central al noii strategii este rolul Chinei, descrisă drept cel mai important partener comercial al Iranului și principalul cumpărător al petrolului iranian. Bessent urmează să discute cu oficialii chinezi la reuniunea G20 din Asheville (Carolina de Nord) și a avertizat că „toate opțiunile sunt pe masă” în privința unor eventuale sancțiuni împotriva Beijingului pentru achizițiile de petrol iranian. În același timp, el a susținut că SUA și China ar fi de acord asupra necesității redeschiderii strâmtorii Ormuz și asupra obiectivului de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare. Primul pas: o măsură care vizează o bancă egipteană Prima acțiune oficială a Trezoreriei americane în cadrul acestei campanii economice a fost anunțată vineri: administrația SUA a propus o măsură care ar putea elimina accesul sucursalelor din Emiratele Arabe Unite ale Banque Misr (a doua cea mai mare bancă din Egipt) la sistemul financiar american. Deocamdată, Washingtonul nu a impus sancțiuni directe împotriva băncii egiptene, iar această abordare este prezentată ca un semn de prudență față de sancționarea unor parteneri comerciali importanți care mențin relații economice cu Iranul. De ce contează Dacă Washingtonul extinde sancțiunile dincolo de Iran, către bănci și parteneri comerciali din alte țări, efectul practic poate fi o restrângere suplimentară a canalelor prin care Teheranul își finanțează comerțul internațional. În paralel, reluarea loviturilor militare în zona strâmtorii Ormuz indică faptul că presiunea economică nu înlocuiește complet componenta militară, ci o completează într-o strategie de escaladare pe două fronturi. [...]
Kremlinul transmite că Elveția nu mai este un loc acceptabil pentru negocieri de pace , invocând pierderea „aproape totală” a încrederii în neutralitatea Bernei, potrivit Antena 3 . Mesajul ridică un obstacol de reglementare și de organizare pentru eventuale runde viitoare de discuții privind războiul din Ucraina, în condițiile în care Elveția se oferise să găzduiască următoarea întâlnire. Declarația îi aparține ambasadorului Rusiei la Berna, Serghei Garmonin , și vine după informații potrivit cărora Ministerul elvețian de Externe ar fi pregătit să găzduiască o nouă rundă de negocieri. „Disponibilitatea Elveției de a-și oferi bunele oficii nu înseamnă că Rusia este pregătită să le folosească. Încrederea noastră în Elveția ca loc pentru contacte politice importante este aproape epuizată.” De ce respinge Moscova Elveția: neutralitatea, pusă sub semnul întrebării Diplomatul rus susține că poziția Moscovei față de politica externă elvețiană „nu s-a schimbat” și acuză Berna de o linie „neprietenenoasă” față de Rusia. Printre motivele invocate se numără: „înghețarea ilegală a activelor rusești”, potrivit ambasadorului; faptul că Elveția a adoptat aproape toate sancțiunile impuse Moscovei de Statele Unite și Uniunea Europeană. „Prin urmare, Elveția a renunțat la neutralitatea sa. Acest lucru nu poate să nu influențeze modul în care abordăm relațiile cu această țară.” Context: ultima rundă de la Geneva nu a produs un acord Cele mai recente negocieri trilaterale Rusia–Statele Unite–Ucraina au avut loc la Geneva, în perioada 17–18 februarie 2026, fiind intermediate de administrația americană. Elveția a asigurat cadrul pentru dialog, fără a participa direct la negocieri. La finalul discuțiilor nu a fost anunțat niciun acord major. Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a descris negocierile drept „dificile, dar constructive”, în timp ce autoritățile ucrainene au transmis că progresele au fost limitate. Părțile au convenit să continue contactele, fără stabilirea unei date pentru următoarea rundă. În ansamblu, poziția Moscovei indică faptul că, în lipsa unei schimbări de abordare a Elveției privind sancțiunile și activele rusești, Berna riscă să fie exclusă ca opțiune pentru discuții „cheie”, ceea ce poate împinge negocierile către alte locații sau formate. [...]
Declarațiile Rusiei despre „drepturile vorbitorilor de rusă” reiau un tipar folosit înaintea invaziei din Ucraina , iar Bucureștiul le tratează ca pe un semnal că Moscova își pierde influența în Republica Moldova, potrivit Antena 3 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a reacționat după ce ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov , a sugerat că Republica Moldova ar putea avea „soarta Ucrainei”. Țoiu a spus la Digi24 că astfel de declarații reprezintă, de fapt, o recunoaștere a pierderii influenței ruse în regiune și a adăugat că „și-au pierdut și controlul”. Miza: parcursul european al Republicii Moldova și presiunea diplomatică în UE Șefa diplomației române a susținut că cetățenii Republicii Moldova sunt pe „drumul ireversibil” al aderării la Uniunea Europeană. În același context, ea a indicat drept rezultat al ultimilor ani deschiderea a două „clustere” de negociere (grupuri tematice de capitole din procesul de aderare) și a afirmat că obiectivul este deschiderea tuturor până la finalul anului, pentru avansarea negocierilor de aderare. Țoiu a subliniat însă că, dincolo de voința internă din Republica Moldova, este necesară „munca diplomatică” în interiorul Uniunii Europene pentru alinierea tuturor statelor membre la un acord privind acest parcurs. Acuzațiile ambasadorului rus: „monitorizăm” și referiri la sprijin pentru Ucraina În material este redată și poziția ambasadorului rus la Chișinău, care, într-un interviu acordat presei de stat de la Moscova, a declarat că Rusia „monitorizează” situația privind respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova. Antena 3 notează că afirmațiile amintesc de discursul Kremlinului dinaintea invaziei Ucrainei din 2022. Ozerov a mai acuzat că Occidentul ar folosi deja teritoriul Republicii Moldova pentru Forțele Armate ale Ucrainei, lucru care, în formularea sa, „nu poate decât să provoace îngrijorare” în rândul locuitorilor locali. În replică, Oana Țoiu a afirmat că Rusia investește „sute de milioane” în propagandă pentru a vulnerabiliza percepția față de NATO și Uniunea Europeană și că aceeași dinamică ar fi folosită și în raport cu Republica Moldova. [...]
Liderul suprem al Iranului cere renunțarea treptată la dolar în economie , pe fondul înăspririi sancțiunilor anunțate de SUA și după luni de blocadă navală americană, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis în scris, leagă explicit presiunea externă de nevoia de coeziune internă și de o reorientare economică menită să „revigoreze economia”. În aceeași declarație, Mojtaba Khamenei – care i-a succedat tatălui său, Ali Khamenei, ucis în prima zi a ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului , pe 28 februarie – cere „consolidarea producției” ca răspuns la constrângerile generate de sancțiuni și de blocada navală. Potrivit materialului, Statele Unite au anunțat luni că vor înăspri sancțiunile internaționale împotriva Iranului. Presiunea externă și deteriorarea relațiilor regionale Apelul economic vine în contextul în care, ca răspuns la ofensiva israeliano-americană, Iranul a vizat aliații Washingtonului din regiune, în special Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Kuweitul, Qatarul și Bahrainul, iar relațiile Teheranului cu aceste capitale „s-au deteriorat” ulterior, conform aceleiași surse. Mesaj politic: unitate internă și „adevăratul dușman” În mesajul transmis la șase luni de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, liderul suprem cere unitate între țările musulmane împotriva Statelor Unite și a Israelului și avertizează că orice acțiune care alimentează diviziuni între musulmani servește „obiectivelor dușmanilor Islamului”. „Soluția la problemele Ummah (comunitatea musulmană) constă în unitatea cuvântului, prietenie și cooperare pe calea binelui.” Pe plan intern, el le cere oficialilor iranieni și populației să lase deoparte diferențele și să evite apariția diviziunilor, reiterând o poziție exprimată și vineri, într-o declarație scrisă anterioară, potrivit căreia „este interzis să se comită orice lucru care dăunează coeziunii sociale”. Materialul notează că Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public de la începutul ofensivei, iar autoritățile nu au difuzat nicio înregistrare video sau audio cu el. [...]
Ucraina a lovit infrastructura de stocare și lansare a dronelor rusești în Crimeea ocupată și în regiunea Donețk, într-o serie de atacuri desfășurate pe 28 și 29 august, într-o încercare de a reduce capacitatea Rusiei de a susține atacuri aeriene cu drone de pe teritoriile ocupate, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei . Țintele au inclus facilități de depozitare, pregătire și lansare pentru drone de atac (UAV – vehicule aeriene fără pilot) în apropiere de Donețk și Gvardiyske, în Crimeea ocupată. În același interval, armata ucraineană a raportat lovituri și asupra unui complex de război electronic în zona Znamianka (Crimeea) și asupra unui punct de control al dronelor în Berestky, în regiunea Donețk. Statul Major a precizat că amploarea exactă a pagubelor este încă în curs de evaluare. Extinderea loviturilor și presiunea pe apărarea antiaeriană Separat, după „analiza unor date suplimentare”, armata ucraineană a confirmat distrugerea unui sistem antiaerian rusesc Buk-M3 pe 28 august, în apropiere de Klintsy, în regiunea Briansk din Rusia. Confirmarea sugerează că Ucraina urmărește nu doar să lovească punctele de lansare și control ale dronelor, ci și să degradeze apărarea antiaeriană care protejează astfel de infrastructuri. Context: lovituri mai adânc în Rusia și problema conectivității dronelor Materialul plasează aceste operațiuni în seria recentă de atacuri cu drone FP-2 asupra unor ținte militare rusești aflate la distanță mai mare de linia frontului. Pe 25 august, analiști independenți de tip OSINT (informații din surse deschise) au raportat lovituri asupra unor stații radar, a uzinei industriale Kamensky și a bazei aeriene Millerovo, în regiunea Rostov. Aceste atacuri au alimentat discuții despre modul în care Ucraina menține conectivitatea dronelor în zone din afara acoperirii Starlink, sistem de internet prin satelit folosit pe scară largă pentru operațiuni cu drone în teritoriile ocupate și în zonele de coastă, dar care ar fi inactiv mai adânc în Rusia. Un analist OSINT francez, Clément Molin, și canale militare rusești au sugerat că forțele ucrainene ar putea utiliza o rețea de tip „mesh” (o rețea în care nodurile retransmit semnalul) cu drone-releu pentru a extinde distanța de comunicații, însă publicația notează că tehnologia exactă nu a fost verificată independent. Potrivit lui Molin, în 2026 ar fi avut loc zeci de lovituri ucrainene care au vizat sistematic apărarea antiaeriană, radare și aeronave, iar „peste 250” de astfel de active ar fi fost avariate sau distruse în acest an – o estimare prezentată ca afirmație a analistului, nu ca bilanț confirmat oficial. [...]
Germania se pregătește să atribuie oficial Rusiei tentativa de atac cu dronă de la Leipzig, ceea ce ar putea declanșa măsuri punitive și o nouă rundă de sancțiuni la nivelul UE , potrivit Știrile Pro TV . Planul discutat la Berlin ar include acțiuni directe împotriva unor entități rusești, în timp ce la Bruxelles se pregătesc „noi sancțiuni dure”, pe fondul escaladării tensiunilor cu Moscova. Anunțul ar urma să fie făcut la începutul săptămânii viitoare, în paralel cu reuniunea informală a miniștrilor de Externe ai UE, programată marți în Irlanda, dar ar putea veni și mai devreme, în funcție de decizia cancelarului Friedrich Merz , potrivit unor oficiali citați de POLITICO și WELT AM SONNTAG. Ce ar schimba o atribuire oficială: de la reacții simbolice la măsuri „mai dure” Unul dintre oficialii familiarizați cu discuțiile susține că, după incidentul cu drona de la Leipzig, măsuri precum expulzarea unor diplomați ruși sau închiderea Casei Ruse din Berlin nu ar mai fi considerate suficiente. În scenariile discutate intră opțiuni precum intensificarea sancțiunilor și chiar livrări „mult mai consistente” de armament către Ucraina, fără ca detaliile să fie confirmate public. Rămâne neclar dacă Berlinul intenționează să indice drept responsabili „anumiți actori ruși” sau chiar guvernul de la Moscova. În același timp, autoritățile germane se pregătesc pentru o reacție de retorsiune din partea Rusiei, potrivit acelorași surse. Pragul de dovezi și presiunea politică internă Atribuirea oficială este descrisă ca având un prag probatoriu ridicat, iar Germania a evitat în trecut astfel de acuzații. Ministrul de Interne Alexander Dobrindt a declarat la începutul lunii că „esențial este să existe dovezile necesare sau o suspiciune foarte puternică”. Întrebat de POLITICO despre planul de a atribui direct Rusiei responsabilitatea, un purtător de cuvânt al guvernului a transmis că nu se fac speculații și că „singurul lucru care contează” este atribuirea oficială, după evaluarea guvernului și analiza rezultatelor investigației. Momentul este sensibil și pe plan intern: urmează alegeri în Saxonia-Anhalt, apoi în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin, iar în primele două landuri AfD, partid cunoscut pentru poziții favorabile Rusiei, conduce în sondaje. Context: investigații jurnalistice, „război hibrid” și un nou pachet de sancțiuni UE Tentativa dejucată de atac asupra Aeroportului Leipzig/Halle a fost asociată puternic cu Rusia în urma unor investigații jurnalistice. Potrivit presei germane, drona încărcată cu explozibili ar fi urmat să lovească un avion cargo ucrainean Antonov folosit inclusiv pentru transport de echipamente militare. The Wall Street Journal a relatat că evaluări ale serviciilor americane de informații au legat direct Rusia de dronă, în timp ce Moscova a negat implicarea. În paralel, UE pregătește un nou pachet amplu de sancțiuni, care ar urma să fie discutat la reuniunea informală a miniștrilor de Externe de marți și miercuri, la Wicklow (Irlanda). Potrivit unui diplomat european citat în material, sunt analizate 1.600 de posibile includeri pe listele de sancțiuni (800 de persoane și 800 de companii din Rusia), iar adoptarea ar urma să aibă loc la mijlocul lunii octombrie. Un alt punct sensibil revine pe agendă: utilizarea activelor înghețate ale băncii centrale ruse, proces descris ca fiind de durată și care ar necesita convingerea Belgiei, în condițiile în care o mare parte din rezervele înghețate în UE sunt deținute prin Euroclear , la Bruxelles, iar autoritățile belgiene sunt prudente din cauza riscului de represalii. [...]
