Știri
Știri din categoria Externe

Cele mai mari economii din UE încearcă să preia inițiativa pe regulile fiscale și financiare, printr-un „club” informal numit E6, ceea ce riscă să adâncească faliile dintre statele mari și cele mici în momentul în care Bruxelles-ul caută o agendă comună de competitivitate. Informațiile apar în Antena 3, care citează Politico.
Miniștrii de Finanțe din Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Spania urmează să se întâlnească săptămâna aceasta la Berlin, cu obiectivul de a ajunge la un compromis politic care să permită transformarea UE într-un „pol investițional” mai puternic și într-un rival mai credibil pentru piața financiară americană, potrivit materialului.
Inițiativa este criticată public de Cipru, prin ministrul de Finanțe Makis Keravnos, care avertizează că o structură separată ar submina unitatea UE și ar încuraja exact tipul de fragmentare pe care blocul comunitar încearcă să o reducă.
„Nu cred că o nouă structură separată e ceva fezabil, deoarece ar intra în conflict cu ideea - împărtășită de toate țările membre ale UE - că exact acest tip de fragmentări trebuie să înceteze.”
Cipru, alături de alte state mai mici, și-a exprimat scepticismul față de un grup perceput drept „exclusivist”, pe fondul temerii că țările E6 își vor impune punctele de vedere. Keravnos a insistat că, deși sunt necesare unificări precum cele ale sistemelor bancare și ale piețelor de capital, „disciplina fiscală trebuie menținută”, conform aceleiași surse.
Cu o săptămână înainte, premierul Italiei, Giorgia Meloni, i-a cerut într-o scrisoare Ursulei von der Leyen mai multă flexibilitate bugetară în UE, pentru a gestiona creșterea prețurilor la energie, pe care Antena 3 o leagă de războiul din Iran.
Ursula von der Leyen a sugerat că statele care vor să avanseze pe teme economice ar putea continua în grupuri mai mici dacă nu se poate obține unanimitate înaintea unui summit dedicat consolidării economiei europene. În același timp, ea a spus că obiectivul rămâne o agendă economică „ambițioasă” acceptată de toate cele 27 de state membre.
Irlanda a tras deja un semnal de alarmă: ministrul irlandez de Finanțe, Simon Harris, a spus că preferă o structură europeană bazată pe teme comune, nu pe mărimea economiilor. Potrivit Politico, E6 ar fi fost creat pentru a accelera planurile de a concura cu Wall Street, dar ridică probleme pentru țări precum Irlanda, care depind de piețele financiare.
În paralel, UE analizează emiterea unui euro digital — o monedă digitală a Băncii Centrale Europene, descrisă ca echivalent electronic al numerarului — și continuă discuțiile despre reglementarea piețelor financiare, subiecte care apar și pe agenda E6.
Consiliul UE a anunțat la finalul anului trecut poziția sa de negociere pentru două regulamente privind cadrul juridic al unui posibil euro digital și un regulament separat pentru protejarea rolului numerarului, prin asigurarea acceptării și disponibilității sale pe scară largă. Potrivit Consiliului UE, euro digital ar urma să completeze numerarul și să fie disponibil publicului și companiilor pentru plăți „oricând și oriunde” în zona euro.
Recomandate

O eventuală relaxare a interdicției UE pentru noi foraje în Arctica ar putea obliga companiile la contracte de gaze pe 20–25 de ani , prelungind dependența de combustibili fosili și crescând expunerea infrastructurii energetice la riscuri de securitate, potrivit unei scrisori deschise citate de Antena 3 . O coaliție nordică formată din instituții financiare, sindicate și specialiști în climă cere Comisiei Europene să mențină interdicția susținută de UE din 2021 privind noile foraje de petrol și gaze în Arctica, în contextul în care Bruxellesul își revizuiește politica pentru regiune. Demersul este prezentat ca o combinație de argumente economice, de mediu și de securitate. Miza de reglementare: revizuirea strategiei UE pentru Arctica UE a susținut din 2021 o interdicție globală pentru noi foraje în Arctica, invocând motive de mediu. Acum, strategia regională este în curs de actualizare, iar semnatarii scrisorii avertizează că blocul ar putea să-și „atenueze” poziția și să renunțe la opoziția față de astfel de proiecte. Scrisoarea a fost adresată către cinci comisari europeni și este susținută de 127 de semnatari, majoritatea din emisfera nordică. Printre numele menționate se află Robert Habeck (fost vicecancelar german și ministru federal pentru afaceri economice și protecție climatică) și Connie Hedegaard (fost ministru danez pentru climă și energie). Argumentul economic: proiecte lente și contracte care „blochează” consumul de gaze Coaliția contestă ideea că forajele arctice ar fi un „scut” rapid împotriva volatilității energetice din Europa. Potrivit scrisorii, proiectele de pe platoul continental norvegian ar avea nevoie de aproximativ 13 ani pentru dezvoltare, ceea ce ar împinge intrarea la producție completă a unor noi zăcăminte aprobate acum spre jurul anului 2040. În plus, semnatarii invocă evaluări independente de piață ale Rystad Energy, potrivit cărora resursele extractibile economic din Marea Barents ar fi cu 78% mai mici decât previziunile oficiale ale guvernului norvegian. Pentru gaze naturale lichefiate (GNL), scrisoarea susține că o nouă producție comercială ar cere acorduri de achiziție pe 20–25 de ani, deoarece capacitatea existentă ar fi utilizată „pe deplin” timp de decenii. În această logică, UE ar risca să rămână ancorată în combustibili fosili dincolo de ținta de neutralitate climatică (net zero) pentru 2050. Argumentul de securitate: infrastructura, mai expusă la sabotaj Pe lângă mediu, coaliția pune accent pe riscurile de securitate în Marea Barents, pe fondul apropierii de teritoriul rusesc și de Ruta Mării Nordului. În scrisoare se arată că, dacă petrolul și gazele din partea norvegiană a Arcticii ar deveni „cruciale” pentru securitatea energetică a Europei, infrastructura ar deveni mai atractivă ca țintă pentru sabotaj și ar crește vulnerabilitatea UE la astfel de atacuri. Ce propun semnatarii și ce spune Comisia În locul extinderii forajelor, coaliția cere accelerarea măsurilor interne: electrificare, eficiență a rețelei și implementare rapidă a energiei regenerabile. „Credem că cea mai eficientă modalitate de a continua consolidarea securității energetice pe termen lung a UE este de a intensifica electrificarea UE și măsurile interne privind energia regenerabilă și eficiența energetică, nu de a adânci dependența de combustibilii fosili importați.” Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat, potrivit articolului, că executivul UE actualizează strategia pentru Arctica din 2021 pentru a ține cont de evoluțiile din regiune, inclusiv pe fondul creșterii prețurilor la energie și al inflației. Materialul menționează și tensiuni geopolitice legate de Iran și Groenlanda, ca elemente de context invocate în declarație. [...]

Șefa diplomației UE avertizează că Rusia încearcă să fractureze poziția europeană prin împingerea Uniunii într-o dezbatere despre „cine vorbește” cu Moscova, în locul unei abordări comune, potrivit Digi24 . Kaja Kallas a spus că UE nu ar trebui să cadă în „capcana” de a discuta numirea unui mediator european pentru războiul din Ucraina. Declarațiile au fost făcute la sosirea la o reuniune informală a miniștrilor de externe ai UE, la Limassol, în Cipru. Kallas a susținut că Rusia ar încerca să dicteze din start cine este „potrivit” pentru discuții, ceea ce ar muta presiunea pe statele membre și ar alimenta divergențe interne. „Cred că aceasta este o capcană pe care Rusia vrea să ne-o întindă: să discutam despre cine vorbeşte cu ei, când ei deja aleg cine este potrivit şi cine nu.” „Să nu cădem în capcana asta. Negocierile sunt întotdeauna un efort de echipă.” De ce contează: riscul de fragmentare a deciziei UE Miza, din perspectiva conducerii diplomației europene, este ca UE să evite o negociere „pe bucăți”, în care actorii externi pot exploata diferențele dintre capitale. În logica exprimată de Kallas, discuția despre un „mediator” poate deveni un instrument de divizare, dacă Moscova ajunge să valideze sau să respingă interlocutori înainte ca UE să-și fixeze o poziție comună. Context: avertismente despre escaladare și presiunea de pe front Într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal , Kallas a mai spus că strategia lui Vladimir Putin ar putea include escaladarea conflictului cu țările NATO, posibil în legătură cu perspectiva unei noi mobilizări în Rusia. Ea a descris acest scenariu drept „un moment foarte periculos”, în care ar putea fi schimbat „caracterul liniar” al războiului. Totodată, Digi24 notează că, potrivit estimărilor serviciilor de informații occidentale, trupele ruse din Ucraina pierd aproximativ 35.000 de soldați în fiecare lună, un nivel care ar depăși capacitatea Kremlinului de a compensa pierderile prin recrutări pe bază de contract și voluntariat. Altă temă abordată: războiul Iran–SUA Separat de dosarul Ucraina, Kallas a declarat că „nu este în interesul nimănui” ca războiul dintre Iran și Statele Unite să continue, în condițiile în care președintele american Donald Trump a avertizat asupra unei reluări a ostilităților dacă negocierile eșuează. [...]

Italia își recalibrează relația cu SUA și Israel , iar schimbarea de ton poate complica atât poziționarea Romei în UE, cât și discuțiile despre eventuale sancțiuni cu efecte economice directe, potrivit Digi24 . Semnalele au devenit mai vizibile după ce premierul Giorgia Meloni a criticat atacurile lui Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea, pe care le-a numit „inacceptabile”, și după ce a ignorat apelul liderului american privind o intervenție militară împotriva Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În paralel, Roma și-a înăsprit discursul față de Israel, pe fondul tensiunilor cu guvernul condus de Benjamin Netanyahu. Ce a declanșat tensiunile cu Washingtonul Discuțiile despre o posibilă schimbare de direcție în politica externă a Italiei au fost relansate în contextul unor fricțiuni recente cu Donald Trump, considerat apropiat ideologic de Meloni. În material este menționat explicit episodul în care Meloni a reacționat public la atacurile lui Trump la adresa Papei, precum și refuzul de a urma linia cerută de acesta în dosarul Iran–Strâmtoarea Ormuz. Miza economică a unui conflict diplomatic cu Israelul: sancțiunile Pe relația cu Israelul, tensiunile au fost alimentate de solicitarea unor sancțiuni europene împotriva ministrului israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir , după apariția unui videoclip în care acesta ironiza activiști încătușați ai Flotilei Global Sumud. În Italia, tema sancțiunilor a generat și o dezbatere internă legată de efectele economice. Senatorul Claudio Borghi (Liga) a criticat ideea unor sancțiuni economice împotriva Israelului, invocând riscul ca măsura să lovească inclusiv în Italia, în condițiile în care țara are excedent comercial în relația bilaterală. „Sancţiunile economice tind să se întoarcă împotriva celor care le impun. Problema este că Italia are excedent comercial în relaţia cu Israelul, ceea ce înseamnă că, practic, ne-am sancţiona singuri.” Presiune politică internă asupra lui Meloni Pe fondul acestor episoade, opoziția a folosit momentul pentru a contesta strategia premierului. Deputatul Arturo Scotto (Partidul Democrat) a susținut, într-o dezbatere la Roma, că apropierea de Trump a vulnerabilizat-o politic pe Meloni. „Când te comporţi ca un chelner, şeful ajunge să te trateze ca pe un chelner. Exact asta i s-a întâmplat Giorgiei Meloni. Când a încercat să se distanţeze puţin de Donald Trump, acesta i-a reamintit cine este şeful.” În forma prezentată, materialul indică o repoziționare în discurs și în gesturi politice, fără a detalia măsuri concrete deja adoptate de Italia; rămâne de văzut dacă schimbarea de ton se va traduce în decizii la nivel european, în special pe tema sancțiunilor și a relației UE–Israel. [...]

Capitalele europene iau în calcul riscul ca Rusia să „testeze” NATO dincolo de Ucraina , pe fondul pierderilor mari ale armatei ruse și al unei intensificări a amenințărilor la adresa unor state membre ale Alianței, potrivit Digi24 . Miza pentru Europa este una operațională și bugetară: orice escaladare în proximitatea flancului estic ar accelera deciziile de întărire a apărării și ar crește presiunea pe capacitățile militare și pe industria de profil. În ultimele săptămâni, oficiali ruși au lansat declarații agresive la adresa statelor baltice, inclusiv amenințări cu bombardarea unor „centre decizionale” din Letonia, după acuzații (respinse de Riga) că ar găzdui operatori de drone ucraineni. În Lituania, alarmele de raid aerian au sunat după ce mai multe drone rusești „s-ar fi apropiat” de spațiul aerian lituanian dinspre Belarus, iar membri ai guvernului au fost duși într-un buncăr, notează articolul. Un alt element care alimentează tensiunea este avertismentul Moscovei către companii din opt țări europene: ministrul rus al Apărării a publicat adresele unor firme despre care Rusia susține că ar lucra la producția de drone împreună cu Ucraina, invocând „consecințe imprevizibile” și o „intensificare rapidă” a conflictului dacă ajutorul militar pentru Kiev nu încetează. Zonele considerate vulnerabile pentru un „test” al unității NATO Mai mulți oficiali europeni din domeniul securității au avertizat că Rusia ar putea încerca să testeze unitatea Alianței prin acțiuni îndreptate către: țările baltice; insule daneze și suedeze din Marea Baltică; teritorii ale NATO din regiunea arctică. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, a declarat într-un interviu că starea de securitate în Europa „s-a degradat în ultimele 24 de luni”, iar Rusia și-a asumat riscuri operaționale mai mari în operațiuni hibride (acțiuni sub pragul războiului declarat, precum sabotaj, presiune informațională sau atacuri cibernetice). Presiunea pierderilor și dilema mobilizării în Rusia Deși nu ar exista „semne clare” că Rusia mută trupe și echipamente pentru un atac asupra țărilor baltice sau a altor teritorii din afara Ucrainei, sursa arată că Vladimir Putin ar putea fi împins spre decizii mai riscante de ritmul pierderilor. Estimările serviciilor de informații din Occident citate în material indică faptul că armata rusă pierde aproape 35.000 de soldați pe lună, mai mult decât poate recruta. În acest context, Moscova ar putea ajunge la o mobilizare forțată, după modelul „mobilizării parțiale” din septembrie 2022, când a urmărit creșterea efectivelor cu 300.000 de soldați. Kaja Kallas , șefa diplomației europene, avertizează că o mobilizare ar transmite semnalul că Rusia „nu câștigă cu adevărat războiul”, ceea ce ar putea împinge Kremlinul să intensifice conflictul pentru a o justifica. „Așadar, se ajunge într-un punct unde ei trebuie să intensifice pentru a justifica mobilizarea. Iar acela este un moment foarte periculos.” Ce forme ar putea lua escaladarea Potrivit lui Oleksandr V. Daniliuk, președintele Centrului pentru Reforme de Apărare de la Kiev, Rusia ar putea încerca să schimbe dinamica războiului fie prin creșterea intensității violenței (inclusiv șantaj nuclear, fără folosirea efectivă a armelor nucleare), fie prin extinderea conflictului în alte zone geografice, pentru a „îngheța” războiul în condiții favorabile Moscovei. Materialul amintește că Rusia a organizat exerciții nucleare, inclusiv prin desfășurarea de focoase nucleare în Belarus, și a avertizat că Kievul va fi ținta unor bombardamente „sistematice” puternice. De asemenea, Moscova le-a transmis ambasadelor străine și cetățenilor acestora aflați la Kiev să părăsească orașul „cât mai repede”. Context politic care slăbește descurajarea Articolul indică drept factor de vulnerabilitate și semnalele politice din SUA: amenințările lui Donald Trump privind o posibilă retragere din NATO și reducerea numărului de soldați americani desfășurați în Europa, care ar fi subminat eforturile de descurajare. În paralel, Wall Street Journal (citat de Digi24) scrie că Moscova ar putea profita în următoarele 12 luni de instabilitatea politică din Europa, apărută pe fondul crizei petrolului și al războiului din Iran, pentru a susține partide de extremă dreapta care cer reluarea importurilor de petrol și gaze din Rusia și oprirea ajutoarelor pentru Ucraina. De ce contează pentru Europa Din perspectiva riscului operațional, un scenariu de „testare” a NATO în zona baltică sau în Arctica ar forța statele europene să accelereze măsuri de apărare și să își adapteze planificarea militară la un adversar cu experiență de luptă și capacități extinse de drone. Materialul notează că, în unele simulări recente, operatori de drone ucraineni au învins unități NATO mai mari, iar concluzia sugerată este că Rusia, având un arsenal și o experiență comparabile cu Ucraina, s-ar putea descurca mai bine împotriva armatelor europene decât pe frontul ucrainean, mai ales dacă SUA nu ar interveni rapid. [...]

SUA își înăspresc controlul la frontieră din cauza Ebola , printr-un pachet de măsuri care include screening extins pe aeroporturi, restricții temporare de intrare și un centru de carantină în Kenya, pe fondul extinderii epidemiei din Republica Democratică Congo (RDC), potrivit Digi24 . Secretarul de stat Marco Rubio a declarat, într-o ședință de guvern la Casa Albă, că administrația americană nu va permite intrarea „nici măcar a unui singur caz” de Ebola în Statele Unite. El a spus că guvernul lucrează pentru limitarea crizei în țările afectate, în special în RDC, și pentru monitorizare, astfel încât nicio persoană infectată să nu ajungă pe teritoriul SUA. Măsuri operaționale: screening direcționat și interdicții temporare Autoritățile americane redirecționează toți călătorii americani care au fost în RDC, Uganda sau Sudanul de Sud în ultimele 21 de zile către trei aeroporturi pentru screening: Washington, Atlanta și Houston. În paralel, rezidenților permanenți care au locuit sau au tranzitat prin aceste țări în ultimele 21 de zile li se interzice intrarea în SUA pentru o perioadă inițială de 30 de zile. Centru de carantină în Kenya, pentru cazuri suspecte sau confirmate Statele Unite intenționează să deschidă în Kenya un centru de carantină pentru cazuri suspecte sau confirmate de Ebola, „în principal pentru americani”, a indicat un oficial american sub protecția anonimatului, confirmând o informație publicată de Wall Street Journal . Potrivit aceluiași oficial, centrul ar urma să permită americanilor care părăsesc rapid RDC să fie plasați în carantină și să primească îngrijiri „de înaltă calitate”, fără riscurile unei călătorii lungi de întoarcere în SUA. Context: caz american tratat în Berlin și date OMS despre epidemie Un cetățean american infectat în RDC a fost internat într-o unitate specializată din Berlin, împreună cu soția și cei patru copii, considerați cazuri de contact. Spitalul Charité a anunțat că pacientul „răspunde bine la tratament” și că starea sa s-a stabilizat. Digi24 notează că este vorba despre Peter Stafford, medic misionar al ONG-ului creștin american Serge, expus la virus în timp ce trata pacienți în estul RDC. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a înregistrat până acum peste 1.000 de cazuri suspecte, dintre care 223 de decese. Totuși, amploarea reală a epidemiei nu este cunoscută, iar autoritățile sanitare internaționale estimează că cifrele sunt probabil subevaluate. [...]

Ucraina ridică miza descurajării militare la granița de nord , avertizând că ar lovi infrastructura critică din Belarus dacă Minskul s-ar alătura războiului de partea Rusiei, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Mihailo Podoliak , consilier principal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, într-o declarație pentru Centrum Europy, organizație parteneră a TVP World. Podoliak a spus că Ucraina a observat o intensificare a activității logistice în Belarus, ceea ce ar putea indica pregătirea unui nou „front nordic”. „Există acolo puncte vitale care ar fi distruse imediat.” Ce urmărește Kievul: descurajarea unei intrări a Belarusului în conflict Podoliak a susținut că o eventuală implicare directă a Belarusului ar fi „nechibzuită”, argumentând că Ucraina a fortificat deja zona de la nord și nu ar avea nevoie să-și regrupeze trupele de pe linia actuală a frontului. În același context, el a afirmat că Belarusul este „în întregime în raza de tragere”, iar Ucraina ar putea lovi rapid ținte considerate vitale, dacă Minsk ar intra în război. Semnale invocate: logistică intensificată și infrastructură pentru drone Consilierul lui Zelenski a indicat și un exemplu concret: o tentativă anterioară de instalare în Belarus a unor stații de control pentru drone rusești care ar survola vestul Ucrainei, despre care a spus că ar fi vizate de lovituri ucrainene. Podoliak a adăugat că Zelenski ar fi vorbit „direct” despre acest subiect. Context diplomatic și riscul de escaladare regională Digi24 mai relatează că, într-o convorbire telefonică în weekendul precedent, președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi avertizat pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko să nu implice Belarusul în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Avertismentele vin pe fondul temerilor exprimate de Ucraina că Moscova ar putea pregăti o nouă ofensivă în nordul țării, cu sprijinul Belarusului. În cazul unei intrări a Minskului în conflict, Podoliak a spus că Ucraina s-ar pregăti pentru un contraatac defensiv rapid. Belarus a participat recent la exerciții rusești cu arme nucleare, ceea ce a amplificat îngrijorările privind activitatea militară din apropierea flancului estic al NATO, însă Podoliak a caracterizat aceste exerciții drept tactici de intimidare. Belarus rămâne unul dintre cei mai apropiați aliați ai Moscovei de la invazia pe scară largă din 2022, permițând folosirea teritoriului său ca bază de operațiuni, dar trupele belaruse nu au intrat direct în război, conform informațiilor din articol. [...]