Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde loviturile cu drone asupra logisticii și apărării ruse în teritoriile ocupate, vizând inclusiv o navă de patrulare din Crimeea și mai multe sisteme militare, potrivit Kyiv Post. Miza operațională este reducerea capacității Rusiei de a-și proteja infrastructura și de a-și susține aprovizionarea „mult în spatele liniei frontului”.
Atacul din noaptea precedentă ar fi vizat o navă rusă de patrulare de tip Project 10410, clasa Svetlyak, staționată în Iurkîno, în estul Crimeei ocupate, a transmis pe Telegram comandantul Forțelor ucrainene ale sistemelor fără pilot, Robert „Madyar” Brovdi. Publicația notează că nava are aproape 50 de metri lungime și este destinată protecției porturilor și infrastructurii maritime, putând fi folosită și în misiuni de apărare antiaeriană și antisubmarin.
În aceeași operațiune, Brovdi a raportat lovirea mai multor ținte militare și logistice, între care:
Seria de ținte indică o strategie de a afecta simultan mobilitatea (locomotive), alimentarea cu energie (transformatoare), combustibilul (rezervoare) și protecția antiaeriană (Pantsir-S1), ceea ce poate complica atât transportul militar, cât și apărarea obiectivelor din spatele frontului. Kyiv Post plasează aceste lovituri în cadrul unei campanii ucrainene de degradare a logisticii, apărării aeriene și capabilităților navale ruse.
Operațiunea raportată vine după atacuri recente asupra unor obiective navale ruse, inclusiv:
Informațiile despre țintele lovite provin din comunicarea comandantului ucrainean citat de publicație; materialul nu oferă o confirmare independentă a pagubelor.
Recomandate
Uniunea Europeană alocă 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) armatei libaneze pentru a întări capacitatea statului de a-și impune monopolul asupra armelor , într-un demers menit să reducă influența Hezbollah, potrivit The Jerusalem Post . Decizia a fost agreată de Consiliul UE și este prezentată ca o măsură de sprijin pentru „consolidarea capacităților de apărare” ale Forțelor Armate Libaneze. În comunicatul citat, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , susține că finanțarea ar urma să ajute statul libanez să-și reafirme „monopolul asupra armelor” și să dezarmeze actori non-statali precum Hezbollah. „Cea mai bună cale de a reduce amenințarea reprezentată de Hezbollah este să întărim statul libanez, să-i consolidăm instituțiile și să-i restabilim monopolul asupra folosirii forței.” Ce înseamnă finanțarea, în termeni operaționali și de influență Măsura este descrisă ca având obiective multiple: întărirea forțelor armate, „împuternicirea instituțiilor” și diminuarea influenței Hezbollah în țară. Articolul notează că această tranșă ridică sprijinul total al UE pentru Liban la 182 milioane euro (aprox. 910 milioane lei) până în prezent. Context: armistițiul propus și pozițiile părților În paralel, materialul relatează că SUA au anunțat miercuri că Libanul și Israelul ar fi fost de acord să implementeze un armistițiu, condiționat de încetarea focului de către Hezbollah și retragerea luptătorilor din sudul Libanului, în apropierea frontierei. Joi, Hezbollah a respins planul de încetare a focului, acuzând Israelul pentru continuarea loviturilor în sudul Libanului și afirmând că nu se va retrage din zonă. Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a calificat negocierile drept „rușinoase” și a descris declarația de la Washington ca „o foaie de parcurs pentru anihilarea unei părți a poporului libanez și înrobirea restului”, potrivit articolului. De cealaltă parte, un oficial israelian citat în material a spus că Hezbollah nu este parte a negocierilor și că Israelul, Libanul și SUA lucrează la implementarea unui armistițiu „pe baza înțelegerii” că Hezbollah va fi dezarmat, iar sudul Libanului va fi demilitarizat. [...]
Germania menține controalele la frontierele interne , în ciuda solicitării Comisiei Europene de a le elimina treptat, pe motiv că verificările „sunt necesare” și „funcționează”, potrivit Antena 3 . Decizia prelungește, practic, o suspendare de facto a funcționării fără fricțiuni a Spațiului Schengen și menține costuri operaționale pentru transportatori și companii care depind de fluxuri rapide în interiorul UE. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt , a respins cererea Bruxelles-ului în marja reuniunii miniștrilor de interne ai UE, desfășurată joi la Luxemburg, dedicată pactului recent adoptat privind migrația. Oficialul a susținut că verificările la frontieră au rezultate măsurabile, invocând „numărul semnificativ de returnări”, migrația ilegală și destructurarea rețelelor de traficanți. „Numărul semnificativ de returnări, migrația ilegală, destructurarea rețelelor de traficanți – toate acestea arată cât de eficiente sunt aceste controale la frontieră și de aceea dorim să le continuăm”, a declarat el în fața jurnaliștilor. De ce insistă Comisia Europeană să fie ridicate controalele Comisia Europeană consideră că verificările la frontierele interne nu mai sunt justificate, argumentând că UE a adoptat reforme ample în politica de migrație. În acest context, sunt menționate planuri de accelerare a deportărilor și acorduri controversate pentru construirea de centre de detenție în afara UE. Comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, a indicat că tendința este de scădere a cifrelor și că momentul ar fi potrivit pentru relaxare. „Cifrele scad. Suntem pe drumul cel bun. Reformele au fost adoptate. Frontierele externe sunt mai bine protejate. Regulamentul privind returnările a fost aprobat. Este momentul potrivit pentru a elimina treptat aceste controale la frontieră”. Câte state au controale interne și ce urmează În prezent, zece state membre mențin controale la frontierele interne, iar șapte dintre ele invocă migrația ca motiv. Comisia a cerut ridicarea treptată a controalelor pentru: Austria Danemarca Franța Germania Italia Olanda Slovenia Suedia O solicitare similară a fost adresată și Norvegiei (care nu este membră UE). Polonia este al zecelea stat cu astfel de controale, însă nu a primit o cerere de relaxare, conform informațiilor citate. Deși aceste măsuri au fost concepute ca temporare, în unele țări ele sunt în vigoare de ani de zile, ceea ce menține incertitudinea privind revenirea la un regim Schengen fără verificări sistematice pe rutele interne majore. Context: înăsprirea politicii de migrație în UE Articolul notează că statele membre și Parlamentul European au convenit asupra unei legi controversate pentru accelerarea returnării migranților fără drept de ședere legală, descrisă drept cel mai important viraj al politicii UE în ultimele decenii. Elementul central este posibilitatea înființării unor centre de deportare în afara UE („huburi de returnare”), pe baza unor acorduri cu țări terțe. Potrivit datelor oficiale citate, doar 29% dintre migranții fără drept de ședere legală în Europa părăsesc efectiv teritoriul UE. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au lovit infrastructură energetică și militară la Sankt Petersburg , chiar în debutul Forumului Economic Internațional SPIEF, un eveniment pe care Kremlinul îl folosește ca vitrină pentru a atrage investitori în pofida sancțiunilor, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că dronele au lovit terminalul petrolier din portul Sankt Petersburg și obiective militare din baza navală Kronstadt, care găzduiește principalele facilități ale flotei ruse din Marea Baltică. Zelenski a descris operațiunea drept un succes al unităților de drone și al serviciilor de informații ucrainene, subliniind că țintele erau la aproape 1.100 km de frontiera Ucrainei. Guvernatorul Sankt Petersburgului, Alexander Beglov, a confirmat avarierea unor obiective de infrastructură, fără să ofere detalii despre amploarea pagubelor. El a precizat că au existat răniți, dar nu s-au înregistrat decese; în zona din jurul orașului, fragmente de drone au provocat și pagube minore unor locuințe. Potrivit comandantului trupelor ucrainene de drone, Robert Browdi, în urma atacului ar fi fost incendiată și corveta rusească „Boiki”. Presiune pe „vitrina economică” a Kremlinului Atacul a coincis cu deschiderea SPIEF, forum pe care Moscova îl prezintă drept dovadă că economia rusă funcționează în pofida sancțiunilor occidentale și a războiului din Ucraina. Kremlinul speră să atragă la eveniment investitori și reprezentanți ai mediului de afaceri din numeroase state, inclusiv din Occident. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a folosit atacul ca argument pentru continuarea războiului împotriva Ucrainei, afirmând că „operațiunea militară specială” trebuie continuată pentru a împiedica lovituri asupra teritoriului rus. În același timp, el a evitat să precizeze dacă Moscova pregătește represalii imediate, indicând că eventualele măsuri țin de competența Ministerului Apărării. Efecte regionale și extinderea riscurilor pentru transport și comerț Ecoul atacului s-a resimțit și în statele vecine: Estonia, Letonia și Finlanda au emis alerte aeriene, iar ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen, a anunțat ridicarea unor avioane de luptă pentru monitorizarea spațiului aerian, precizând că nicio dronă ucraineană nu a pătruns pe teritoriul Finlandei. În paralel, Ucraina a atacat și alte regiuni rusești. Ministerul Apărării de la Moscova susține că a interceptat 354 de drone, însă au fost raportate lovituri în mai multe zone: în regiunea Smolensk au murit doi angajați ai serviciilor de intervenție, iar în regiunea Donețk (anexată de Rusia) cel puțin șapte persoane și-au pierdut viața după ce o dronă a lovit un autobuz. Zelenski a confirmat și atacarea unei întreprinderi din regiunea Tambov implicate în producția de armament rusesc, despre care presa ucraineană și rusă ar fi relatat că produce inclusiv componente pentru tehnică de rachete. Un semnal suplimentar privind riscurile pentru transport și interese economice în regiune vine din Grecia: autoritățile au descoperit lângă insula turistică Lefkada o dronă maritimă de fabricație ucraineană, încărcată cu aproximativ 100 kg de explozibil, iar Atena a protestat oficial pe lângă Kiev. Potrivit unor surse din serviciile elene de securitate citate în material, drona ar putea avea legătură cu operațiuni împotriva „flotei fantomă” a Rusiei, folosită pentru exportul petrolului în pofida sancțiunilor; dacă ipoteza se confirmă, ar însemna că acțiuni militare asociate războiului au ajuns și în bazinul Mării Mediterane. Grecia a avertizat că astfel de incidente pot pune în pericol siguranța navigației, populația civilă și interesele economice și așteaptă o poziție oficială din partea Kievului. [...]
Bruxellesul pregătește sancțiuni mai dure pentru firme și bănci chineze care ar ajuta Rusia să ocolească restricțiile occidentale, pe fondul lucrului la al 21-lea pachet de măsuri împotriva Moscovei, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la David O’Sullivan, trimisul special al UE pentru sancțiuni, care spune că Uniunea va acționa „când avem dovezi”. Într-un interviu pentru Euronews , O’Sullivan afirmă că Beijingul rămâne „o problemă foarte mare” pentru eficiența sancțiunilor, deoarece sprijină mecanismele prin care economia de război a Kremlinului își asigură componente și bunuri pe care nu le mai poate cumpăra direct din Occident. De ce contează: UE mută presiunea pe lanțurile de aprovizionare ale Rusiei Oficialul european susține că UE ridică subiectul „în mod regulat la cel mai înalt nivel” în discuțiile cu autoritățile chineze, însă răspunsul Beijingului ar fi că nu consideră că face ceva greșit. În acest context, Bruxellesul vrea să continue cu măsuri „unilaterale” împotriva companiilor și instituțiilor financiare chineze implicate. Un exemplu invocat este pachetul al 20-lea de sancțiuni, care a inclus 56 de companii implicate în dezvoltarea și producția de echipamente militare folosite de Rusia în războiul din Ucraina, „multe dintre aceste firme” fiind chineze. Acestea au fost sancționate pentru furnizarea de componente tehnologice esențiale, inclusiv pentru drone. O’Sullivan descrie rolul Chinei prin conceptul de „backfilling” (înlocuire pe lanțul de aprovizionare): producători locali care substituie produse și componente ce nu mai pot fi livrate de companii occidentale din cauza sancțiunilor. Fenomenul ar acoperi atât bunuri de consum, cât și echipamente cu utilizare militară, în special componente electronice pentru drone, rachete și sisteme de artilerie. Riscul de escaladare: măsuri și contramăsuri UE–China Potrivit oficialului, includerea firmelor chineze pe listele de sancțiuni a atras reacții de la Beijing. Ca răspuns la pachetul al 20-lea, China a interzis accesul a șapte companii europene din domeniul apărării la produse fabricate în China, iar acest tip de reciprocitate ar fi devenit mai frecvent în ultimii ani. „Dacă noi luăm măsuri, ei vor răspunde cu măsuri similare. Cu toate acestea, este foarte important să transmitem un mesaj clar că suntem vigilenți în fața tentativelor de eludare a sancțiunilor și că vom acționa atunci când avem dovezi.” Petrolul rusesc, punct sensibil în următorul pachet O altă temă majoră pentru viitorul pachet este o posibilă interdicție totală asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești. Măsura a fost aprobată anterior, dar aplicarea a fost amânată până la un acord în G7, în condițiile în care Grecia și Malta se opun, iar în G7 ar exista „puțin entuziasm” pe fondul turbulențelor de pe piețele energetice generate de închiderea Strâmtorii Ormuz . Liderii G7 urmează să se întâlnească luna aceasta la Evian (Franța), însă nu este clar dacă subiectul va fi pe agendă. Întrebat despre șansele unui progres, O’Sullivan s-a declarat pesimist. În paralel, oficialul avertizează că evoluțiile de pe piața petrolului complică și mecanismul plafonului de preț introdus de G7 la finalul lui 2022, deoarece legislația europeană cere ajustări periodice pentru a menține plafonul cu 15% sub prețul mediu al petrolului rusesc. În contextul actual, asta ar însemna o majorare, pe care O’Sullivan spune că UE nu ar trebui să o facă, indicând ca reper „pragul actual” de 60 de dolari pe baril. Ce urmează: al 21-lea pachet și posibile extinderi ale listei Diplomați europeni citați în material afirmă că un incident recent — o dronă rusească prăbușită într-un bloc de locuințe aproape de granița României cu Ucraina, cu doi răniți — ar fi accelerat pregătirile pentru al 21-lea pachet de sancțiuni , aflat în lucru. Separat, materialul menționează că noul guvern de la Budapesta, condus de premierul Péter Magyar, s-ar fi arătat dispus să susțină sancționarea patriarhului Kirill. O’Sullivan nu confirmă includerea numelui în viitorul pachet, dar spune că abordarea Ungariei s-a schimbat și că nume discutate anterior „ar putea fi luate din nou în considerare”, fără garanții că vor ajunge pe lista finală. [...]
Kuweitul a calificat atacul cu drone asupra aeroportului internațional drept „agresiune iraniană odioasă” , după ce o lovitură asupra unui terminal a provocat un mort, zeci de răniți și pagube materiale importante, potrivit Al Jazeera . Ministerul Apărării din Kuweit a transmis că atacul a vizat aeroportul internațional al țării. Conform informațiilor prezentate, drone iraniene au lovit un terminal miercuri, iar impactul a dus la „daune materiale semnificative”. Dincolo de bilanțul uman, incidentul ridică un risc operațional imediat pentru infrastructura critică a statului: un aeroport internațional este un nod esențial pentru transportul de pasageri și marfă, iar avarierea unui terminal poate afecta fluxurile și capacitatea de operare, chiar dacă sursa nu precizează dacă traficul a fost întrerupt sau în ce măsură. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre măsuri de securitate, eventuale restricții de zbor sau reacții din partea Iranului. [...]
UE se apropie de deschiderea primelor capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova , după ce reprezentanții celor 27 de state membre au dat un acord preliminar la Bruxelles, potrivit Economica . Mișcarea are un impact direct de reglementare: fără unanimitate în Consiliu, procesul rămâne blocat, iar semnalul de acum indică o posibilă deblocare chiar în zilele următoare. Blocajul a venit din partea Ungariei, care, sub guvernarea lui Viktor Orban, a pus veto pe continuarea discuțiilor începute oficial în 2024. Deși Republica Moldova nu era ținta directă a veto-ului, negocierile cu Chișinăul au fost „cuplate” cu cele ale Ucrainei, ceea ce a dus la blocarea de facto a ambelor dosare. Ce s-a schimbat: semnalul de la Budapesta și calendarul posibil Potrivit mai multor diplomați europeni citați de Economica, Ungaria – condusă acum de Peter Magyar – a indicat miercuri că își ridică veto-ul, ceea ce ar permite reluarea oficială a negocierilor. O sursă diplomatică a spus că acest pas ar putea fi formalizat chiar săptămâna viitoare, la o reuniune ministerială a celor 27, la Luxemburg. Înainte ca decizia să fie complet „liberă”, ambasadorii statelor membre mai trebuie să finalizeze câteva detalii tehnice, iar Ungaria să confirme explicit ridicarea veto-ului. Ce înseamnă „clusterul” și de ce contează unanimitatea Statele membre ar urma să decidă deschiderea unui prim grup de capitole de negociere – un „cluster”, în limbajul instituțiilor UE. În total există șase astfel de clustere, care acoperă toate domeniile ce trebuie închise pentru ca o țară să poată adera. Miza practică este că deschiderea formală a capitolelor marchează trecerea de la discuții pregătitoare la negocieri structurale, cu condiționalități și pași de implementare care cer, în final, acordul unanim al statelor membre. Condiția politică: acordul privind minoritatea maghiară din Ucraina Peter Magyar a salutat miercuri un „acord istoric” cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, subiect care a alimentat disputa bilaterală ani la rând. Liderul ungar a condiționat acceptarea deschiderii oficiale a primului cluster de confirmarea acordului de către partea ucraineană. Context: UE temperează așteptările privind o aderare rapidă Chiar dacă se deblochează primul cluster, Economica notează că drumul Ucrainei rămâne „plin de obstacole”. La un summit de la finalul lunii aprilie, liderii UE au temperat așteptările privind o aderare rapidă a Ucrainei, țară cu 40 de milioane de locuitori. Cancelarul german Friedrich Merz a rezumat poziția astfel: „Este clar pentru toată lumea că o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este, desigur, posibilă”. Merz a propus ulterior asocierea Ucrainei la UE înainte de aderarea deplină, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat că aderarea trebuie să fie „pe deplin realizată”. Ce urmează Următorul test este reuniunea ministerială de la Luxemburg, unde ar putea fi decisă deschiderea primului cluster, dacă se închid detaliile tehnice și dacă Ungaria confirmă ridicarea veto-ului. În paralel, confirmarea acordului privind drepturile minorității maghiare rămâne o piesă-cheie pentru menținerea deblocării pe traseu. [...]
