Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone asupra infrastructurii industriale din regiunea rusă Samara au provocat victime și perturbări locale, inclusiv schimbarea programului școlar, potrivit Meduza. În orașul Novokuibîșevsk, în urma unui atac asupra unei întreprinderi industriale, o persoană a murit și există răniți, a declarat guvernatorul regiunii Samara, Veaceslav Fedorîșcev.
Oficialul nu a precizat ce obiectiv a fost lovit. El a mai spus că fragmente dintr-o dronă au ajuns pe acoperișul unui bloc din Samara, iar în urma căderii resturilor pe stradă au existat persoane rănite; o persoană a fost spitalizată.
Guvernatorul a anunțat că, pe 23 aprilie, cursurile pentru schimbul I din școlile din Samara și Novokuibîșevsk au fost mutate în schimbul II.
Canale ucrainene susțin că a fost atacată „Compania petrochimică din Novokuibîșevsk”, care face parte din structura Rosneft. Potrivit canalului de Telegram Exilenova+, ar fi fost probabil avariată o instalație de producție a metil-tert-amil eterului (un aditiv obținut din produse petroliere și metanol, folosit pentru creșterea eficienței combustibilului și reducerea emisiilor). Canalul de Telegram Astra a confirmat, de asemenea, atacul asupra combinatului petrochimic din Novokuibîșevsk și incendiul care a urmat.
În plus, drone ar fi atacat și regiunea Nijni Novgorod, unde ar fi izbucnit un incendiu la stația de pompare a petrolului „Gorki” din satul Meșiha (raionul Kstovo), susțin canale de Telegram. Exilenova+ afirmă că arde cel puțin un rezervor, însă nu există informații despre victime. Guvernatorul regiunii, Gleb Nikitin, nu a comunicat despre un atac asupra regiunii, notează Meduza.
Cu o zi înainte, la Sîzran, după un atac cu drone ucrainene, s-a prăbușit o parte a scării unui bloc de locuințe. Sub dărâmături au fost găsite corpurile a două persoane — o femeie și o fată — iar canale de Telegram au scris că ar fi fost bunică și nepoată. Alte 12 persoane au fost rănite. Clădirea avariată se află la aproximativ trei kilometri de rafinăria din Sîzran, potrivit canalelor citate.
Recomandate
Atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice rusești au provocat întreruperi operaționale în transportul aerian , cu suspendarea temporară a zborurilor în peste zece aeroporturi, potrivit Digi24 . În noaptea de 22 spre 23 aprilie, forțele armate ale Ucrainei au atacat simultan mai multe obiective ale complexului energetic și petrolier al Rusiei. În Novokuybyshevsk (regiunea Samara) a fost lovită o unitate industrială, iar guvernatorul Viacheslav Fedorishchev a anunțat că „există victime”, precizând că „o persoană a murit”. Ținte vizate: rafinare, petrochimie și noduri de pompare Potrivit Astra, dronele au atacat combinatul petrochimic din Novokuybyshevsk (NNK), care aparține companiei Rosneft , iar pe teritoriul acestuia ar fi izbucnit un incendiu, conform imaginilor surprinse de martori. În Ucraina s-a afirmat anterior că această întreprindere ar produce componente pentru explozivi, inclusiv etanol sintetic și para-terț-butilfenol (PTBF). Separat, drone ucrainene ar fi lovit stația de pompare a petrolului „Gorki” din regiunea Nijni Novgorod. Locuitorii din Kstovo au semnalat explozii și un incendiu, iar guvernatorul regiunii nu a comentat atacul, conform informațiilor din material. Stația „Gorki” este parte a sistemului de conducte magistrale al Transneft-Volgă Superioară și este descrisă ca unul dintre cele mai mari noduri de pompare a petrolului. Crimeea: atac confirmat, consecințe neprecizate În aceeași noapte, drone ar fi lovit și o bază petrolieră din Feodosia, potrivit canalului de monitorizare Exilenova+. Conform „Krymskyi Vetr”, baza ar fi fost lovită de cel puțin cinci ori, după care ar fi izbucnit un incendiu. Atacul asupra Crimeei a fost confirmat de guvernatorul Sevastopolului numit de Rusia, Mihail Razvozhayev , care a spus că au fost doborâte 15 drone, fără să detalieze efectele. 154 de drone raportate de Rusia și zboruri suspendate în peste 10 aeroporturi Ministerul Apărării al Federației Ruse a transmis că, în noaptea respectivă, apărarea antiaeriană „a interceptat și distrus” 154 de drone ucrainene. Dronele ar fi fost observate deasupra mai multor regiuni ruse, precum și deasupra Crimeii ocupate și a apelor Mării Azov și Mării Negre. Pe fondul raidului nocturn, activitatea a fost suspendată în peste zece aeroporturi, inclusiv în: Samara Ulyanovsk Cherepovets Ivanovo Yaroslavl Nijni Novgorod Tambov Volgograd Bugulma Nijnekamsk Aeroporturile respective nu au primit și nu au efectuat zboruri în perioada menționată în material. [...]
China își consolidează controlul maritim prin continuarea construcțiilor pe peste 11.000 de insule pe care le consideră parte a teritoriului său, inclusiv în zone revendicate și de alte state, potrivit G4Media . Miza este una de putere și acces la resurse, cu efect direct asupra securității rutelor comerciale din Asia, pe unde se transportă anual mărfuri de peste 3.000 de miliarde de dolari. China justifică proiectul prin nevoia de „o mai bună guvernare” a insulelor și îl plasează într-o campanie pe termen lung de întărire a puterii maritime, de asigurare a unor resurse naturale suplimentare și de consolidare a revendicărilor teritoriale, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres. Infrastructură cu utilizare duală: de la administrare la proiecție militară În Marea Chinei de Sud , Beijingul a construit deja insule artificiale, piste de aviație și instalații militare în zone disputate. Un articol din Cotidianul Poporului (ziar de partid), atribuit conducerii de partid din Ministerul Resurselor Naturale, descrie insulele drept o „frontieră strategică”, esențială pentru accesul la resurse din adâncul mărilor, și cere intensificarea eforturilor de protecție prin: dezvoltarea infrastructurii; creșterea conectivității; îmbunătățirea posibilităților de acces. Reuters notează că, din 2012, odată cu preluarea conducerii la Beijing de către Xi Jinping , China investește miliarde de dolari în marina militară, de la submarine nucleare la portavioane, cu obiectivul de a deveni „o mare putere maritimă”. Dispute teritoriale și reacții în regiune În septembrie anul trecut, China și-a reafirmat pretențiile teritoriale declarând rezervație naturală Atolul Scarborough, revendicat și de Filipine. Gregory Poling, de la grupul de reflecție CSIS, citat de Reuters, susține că infrastructura de pe insulele artificiale permite patrule pe tot parcursul anului ale autorităților chineze, până la 1.000 de mile marine (aprox. 1.852 km) de coasta Chinei. Totuși, prezența chineză nu a împiedicat un oficial taiwanez de rang înalt să viziteze insula Itu Aba din arhipelagul Spratly, controlată de Taipei, un eveniment descris drept neobișnuit. Pe Itu Aba există o pistă suficient de lungă pentru avioane de transport militare, iar în 2023 a fost deschis un doc nou, unde pot acosta nave de patrulare de până la 4.000 de tone. Săptămâna aceasta, Filipinele, SUA și alte țări partenere au început exerciții militare, inclusiv maritime, în întreg arhipelagul filipinez, proiectând un front multinațional în fața Chinei, într-o regiune cu importanță majoră pentru comerțul global. Semnalul economic: presiune pe rutele comerciale, dar „profituri în scădere” pentru Beijing Pe fondul tensiunilor, Poling apreciază că „Beijingul pare să fi ajuns la un punct de profituri în scădere”, argumentând că, în ultimii cel puțin patru ani, China nu a reușit să oprească proiecte energetice, de reaprovizionare sau misiuni de construcție în sud-estul Asiei. Pentru mediul de afaceri, mesajul principal rămâne riscul de volatilitate în zona Mării Chinei de Sud: o combinație de infrastructură cu potențial militar, dispute teritoriale și exerciții multinaționale într-un coridor prin care trec fluxuri comerciale de ordinul miilor de miliarde de dolari anual. [...]
Capturarea de nave în Strâmtoarea Ormuz și blocada navală americană cresc riscul de șoc pe rutele petroliere , chiar dacă Washingtonul a prelungit neașteptat armistițiul cu Iranul, potrivit HotNews , care citează Reuters. În teren, semnalele sunt contradictorii: Teheranul își întărește controlul asupra unei căi navigabile strategice, iar SUA mențin măsuri de interdicție maritimă care afectează comerțul iranian. Trump a anunțat marți că SUA vor prelungi armistițiul „până la discutarea unei propuneri iraniene” pentru încheierea războiului care durează de două luni, după ce cu câteva ore înainte amenințase cu noi bombardamente. Totuși, o rundă de negocieri care ar fi trebuit să aibă loc miercuri a fost anulată, iar statutul armistițiului de două săptămâni, care urma să expire miercuri, a rămas neclar. Ormuz: control iranian consolidat, incidente maritime în creștere Garda Revoluționară Islamică a capturat două nave în Strâmtoarea Ormuz și le-a escortat către coastele iraniene, potrivit companiilor de transport maritim și agenției semi-oficiale Tasnim. Navele vizate au fost Epaminondas (sub pavilion Liberia) și MSC Francesca (sub pavilion Panama), acuzate că operau fără permise și că și-au modificat sistemele de navigație. În aceeași zonă, o a treia navă sub pavilionul Liberiei a fost atacată cu focuri de armă, dar nu a suferit avarii și și-a reluat cursul, potrivit unor surse din domeniul securității maritime. Blocada SUA: 31 de nave întoarse din drum Pe fondul acestor incidente, SUA își mențin propria blocadă asupra comerțului maritim al Iranului, pe care Teheranul o consideră „act de război”. Armata americană a transmis miercuri că a ordonat echipajelor de pe 31 de nave să se întoarcă din drumul spre Iran sau să revină în porturile iraniene, ca parte a blocadei. Separat, armata americană ar fi interceptat cel puțin trei petroliere sub pavilion iranian în apele asiatice și le-ar fi redirecționat departe de pozițiile lor din apropierea Indiei, Malaeziei și Sri Lanka, potrivit unor surse citate în material. Karoline Leavitt a declarat la Fox News că, întrucât navele capturate nu erau americane sau israeliene, capturarea lor nu ar fi constituit o încălcare a armistițiului, pe care a descris-o drept „piraterie”. Teheranul contestă prelungirea armistițiului și condiționează „normalizarea” Ormuz Oficiali iranieni au spus că nu au fost de acord cu vreo prelungire a armistițiului și au criticat decizia lui Trump de a menține blocada. Președintele parlamentului iranian și principalul negociator, Mohammad Baqer Qalibaf, a afirmat că un armistițiu complet are sens doar dacă blocada este ridicată și a susținut că redeschiderea Strâmtorii Ormuz este imposibilă în condițiile unei „încălcări flagrante a armistițiului”. „Nu v-ați atins obiectivele prin agresiune militară și nu le veți atinge nici prin intimidare. Singura cale este recunoașterea drepturilor poporului iranian.” De ce negocierile rămân fragile: „fără termen limită” și putere disputată la Teheran Trump a spus că SUA au acceptat o cerere a mediatorilor pakistanezi de a amâna atacul până când liderii iranieni vor veni cu o „propunere unificată”, iar Leavitt a precizat că nu există un termen limită. Într-o postare pe Truth Social, Trump a invocat faptul că guvernul iranian este „profund divizat”. În acest context, o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) a apreciat că întărirea controlului Gărzii Revoluționare asupra deciziei la Teheran sugerează că oficialii politici care negociază cu SUA nu au autoritatea de a stabili independent pozițiile de negociere, iar personalitățile mai pragmatice ar fi fost marginalizate. Ce urmează Pakistanul, în rol de mediator, a spus că încearcă în continuare să aducă părțile la masa negocierilor, după ce o rundă desfășurată la Islamabad cu 11 zile în urmă nu a produs un acord. Miza rămâne dublă: Washingtonul cere renunțarea la uraniul puternic îmbogățit, în timp ce Iranul cere ridicarea sancțiunilor, despăgubiri, precum și recunoașterea controlului său asupra strâmtorii. În paralel, Iranul condiționează negocierile de armistițiu și de încetarea focului între Israel și Hezbollah, pe fondul escaladării atacurilor aeriene israeliene asupra Libanului. [...]
UE a deblocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, pe doi ani , într-o decizie care întărește capacitatea de finanțare a Kievului și vine la pachet cu un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit Digi24 . Împrumutul și pachetul de sancțiuni au fost aprobate oficial joi, după ce ambasadorii UE își dăduseră acordul cu o zi înainte, în contextul în care Ungaria și-a ridicat veto-ul, deschizând calea pentru adoptare. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a legat decizia de o strategie în „doi piloni”: sprijinirea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei, potrivit mesajelor publicate pe platforma X și citate în material. Ce înseamnă împrumutul pentru finanțarea Ucrainei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat aprobarea, insistând pe ideea de „siguranță financiară” pentru Ucraina după „mai bine de patru ani de război pe scară largă”. În mesajul său, Zelenski a indicat și calendarul așteptat pentru accesarea banilor: autoritățile ucrainene lucrează ca prima tranșă să fie disponibilă în lunile mai–iunie. Unde ar urma să meargă banii Potrivit lui Zelenski, fondurile ar urma direcționate către mai multe priorități, inclusiv: producția de armament; achiziția de arme de la parteneri, pe care Ucraina „încă nu le produce”; pregătirea sectorului energetic și a infrastructurii critice pentru iarna viitoare; îndeplinirea obligațiilor sociale față de cetățeni, „așa cum sunt prevăzute de lege”. Presiune suplimentară prin sancțiuni: pachetul 20 În paralel cu împrumutul, UE a aprobat și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Zelenski a transmis că acesta „trebuie urmat de alte măsuri” și a anunțat că, în cadrul întâlnirilor din Cipru, Ucraina va discuta cu partenerii despre intensificarea presiunii sancțiunilor. Tot în acest context, liderul ucrainean a menționat explorarea unui format de cooperare numit „Drone Deals”, despre care afirmă că și-a dovedit eficacitatea în Orientul Mijlociu și regiunea Golfului. [...]
Prelungirea războiului din Iran poate pune sub presiune livrările americane de apărare antirachetă către Ucraina , a avertizat președintele Volodîmîr Zelenski , într-un interviu citat de The Jerusalem Post , pe fondul capacității limitate de producție din SUA și al competiției pentru aceleași sisteme în Orientul Mijlociu. Zelenski a spus că Ucraina a primit „doar un număr mic” de mijloace de apărare antirachetă din SUA, explicând că producția americană „nu este atât de mare”. În acest moment, potrivit lui, nu au existat întreruperi nici în livrări, nici în furnizarea de informații, însă un conflict prelungit sau o întârziere a unui armistițiu ar crește riscurile pentru accesul Ucrainei la interceptori antirachetă, inclusiv pentru sistemele Patriot . PURL, mecanismul prin care Ucraina își asigură o parte din armament În interviul acordat CNN, Zelenski a indicat că Ucraina a reușit să obțină armament american prin programul PURL, în cadrul căruia țări NATO pot finanța achiziția de arme pentru Kiev. El a menționat explicit posibilitatea de a include în acest program rachete antibalistice pentru Patriot și „alte arme”, pe care Ucraina nu le poate obține în același mod de la vecinii europeni. „Prin acest program, putem include și cumpăra rachete antibalistice pentru sistemele Patriot și alte arme, ceea ce este foarte important pentru noi. Nu avem asta... cu vecinii noștri europeni.” În același context, Zelenski a avertizat că „toate aceste pachete sunt în pericol” din cauza escaladării din Orientul Mijlociu și a războiului cu Iranul. Export de expertiză anti-drone către state din Golf Separat de riscul privind livrările americane, Zelenski a spus că Ucraina pune la dispoziția țărilor din Orientul Mijlociu experiența acumulată în patru ani de contracarare a dronelor folosite de Rusia, „multe dintre ele proiectate de Iran”. Potrivit lui, Ucraina a semnat acorduri cu: Arabia Saudită Qatar Emiratele Arabe Unite Zelenski a adăugat că Ucraina vrea să continue cooperarea și cu alte state, inclusiv prin livrarea de expertiză și misiuni de instruire. [...]
Rusia susține că a primit invitație la summitul G20 din SUA „la cel mai înalt nivel”, o afirmație care, dacă se confirmă, ar indica o posibilă recalibrare a modului în care Occidentul gestionează prezența Moscovei în principalele formate economice globale, în pofida restricțiilor impuse după invazia Ucrainei. Informația este prezentată de Digi24 , care citează TVP World. Potrivit declarațiilor viceministrului rus de externe Alexander Pankin , făcute pentru agenția de stat TASS, summitul G20 este programat să aibă loc în decembrie, la Miami, în Florida, iar Moscova ar fi fost invitată să participe „la cel mai înalt nivel”. Oficialul a precizat însă că nu a fost luată încă o decizie privind persoana care va reprezenta Rusia. „Există o invitație de a participa la cel mai înalt nivel, dar vom vedea mai aproape de data respectivă. Dumnezeu știe ce se va întâmpla până atunci.” Confirmare lipsă din partea Washingtonului Statele Unite nu au confirmat dacă a fost transmisă o invitație Rusiei și nici la ce nivel ar urma să participe, potrivit informațiilor din articol. În acest context, rămâne neclar dacă este vorba despre o invitație formală, despre o comunicare preliminară sau despre o interpretare a părții ruse. Context: Rusia, membră G20, dar cu participare restricționată G20 reunește principalele economii ale lumii pentru discuții despre stabilitatea și dezvoltarea economică globală. Grupul include 19 țări și Uniunea Europeană. Rusia este în continuare membră a G20, însă țările occidentale i-au restricționat participarea la acest forum după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 . Vladimir Putin a participat ultima oară în persoană la un summit G20 în 2019, mai notează Digi24. [...]
