Știri
Știri din categoria Externe
Un atac ucrainean cu drone a scos Crimeea din rețeaua electrică, într-o operațiune care vizează direct infrastructura energetică folosită și de armata rusă în peninsula ocupată, potrivit Kyiv Post. Pana de curent a fost raportată pe întreg teritoriul Crimeei, unde locuiesc aproximativ 2,5 milioane de oameni.
În același val de lovituri, alte 3–3,5 milioane de utilizatori din zone ocupate ale regiunilor Herson, Zaporijjea și Donețk au avut întreruperi parțiale sau alimentare limitată, după atacuri asupra stațiilor de transformare și rețelelor de distribuție, dar și asupra unor baze militare și infrastructuri portuare. În total, raidurile au inclus „cel puțin opt pachete” de lovituri, iar trei ținte din interiorul Federației Ruse au fost atinse în cursul nopții.
Analiza publicației, bazată pe relatări și rapoarte, indică faptul că aproximativ două treimi dintre drone au vizat infrastructura energetică din Crimeea sau din zonele adiacente, ori facilități cu relevanță militară din apropiere. Ținta principală ar fi fost o stație majoră de transformare care deservește Simferopolul și împrejurimile, în zona satului Strohanivka; au fost raportate cel puțin patru lovituri asupra stației de 330 kV și incendii active până la prânz. Aceeași instalație ar mai fi fost atacată pe 25 iunie.
Au existat și efecte imediate pentru economie și servicii locale: operatori hotelieri și autorități din stațiunile Alușta și Ialta au raportat livrări minime de electricitate, ceea ce a dus la întreruperi programate (blackout-uri rotative) și la noi avarii ale liniilor electrice.
Baza aeriană Hvardiiske, lângă Simferopol, a fost de asemenea lovită, potrivit relatărilor unor bloggeri militari ruși și ucraineni, cu posibile ținte în sistemele de apărare antiaeriană și depozite de muniții. Statul Major ucrainean a transmis că au fost lovite rampe de lansare și zone de depozitare a aeronavelor folosite de forțele ruse pentru lansarea dronelor Shahed, precum și un sistem de apărare antiaeriană.
În afara Crimeei, atacurile au inclus:
Oficiali ruși din sudul ocupat al Ucrainei au confirmat întreruperi parțiale de curent în Berdiansk, Mariupol și localități din jur.
Atacurile au vizat și infrastructură energetică în interiorul Rusiei, inclusiv o rafinărie din orașul Iaroslavl și terminalul petrolier Ust-Luga de la Marea Baltică, plus portul Vîsoțk din apropiere, ambele în zona Sankt Petersburgului. Kyiv Post notează că aceste obiective au fost lovite în mod repetat: Ust-Luga ar fi fost atacat de cinci ori într-un interval de zece zile în martie, iar infrastructura rafinăriei din Iaroslavl ar fi fost lovită de cel puțin nouă ori în 2026.
Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 519 drone în acea noapte; un record anterior invocat de Rusia a fost de 660 de drone doborâte, în perioada 25–26 iunie. În teritoriile ocupate, oficiali locali au raportat un civil ucis și nouă răniți.
Atacurile ucrainene au avut loc în paralel cu o lovitură rusească cu rachete și drone asupra Kievului, care, potrivit unor raportări de la mijlocul zilei de luni citate de Kyiv Post, a provocat moartea a 12 civili ucraineni și rănirea a peste 40; bilanțul era așteptat să crească, pe măsură ce echipele de intervenție continuau căutările în ruinele clădirilor lovite.
Comandantul Forțelor ucrainene ale Sistemelor Fără Pilot, Robert Brovdi, a afirmat într-o declarație că prioritatea este scoaterea din funcțiune a infrastructurii de rețea din Crimeea și zonele adiacente, pentru a afecta „serviciile din spatele frontului” ale armatei ruse din peninsulă. El a mai susținut că, în ultimele 48 de ore, raidurile ar fi scos din funcțiune 12 stații sau noduri majore, iar de la 1 iunie ar fi fost închise 37 de astfel de puncte. Publicația precizează că materiale video publicate din 4 iunie ar confirma prin geolocalizare o mare parte din aceste atacuri, majoritatea în Crimeea.
Recomandate
Un atac cu drone ucrainene a incendiat o instalație de combustibil din regiunea rusă Rostov , la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump , a anunțat un acord cu președintele Rusiei, Vladimir Putin , pentru relaxarea sancțiunilor la motorină, potrivit Al Jazeera . Unghiul operațional al știrii este că lovitura țintește infrastructura de alimentare cu combustibil, într-un moment în care Moscova ar urma să beneficieze de o ușurare a presiunii prin sancțiuni pe segmentul de motorină. Autoritățile regionale ruse au transmis că instalația a fost cuprinsă de flăcări în urma atacului. Guvernatorul a mai spus că au fost interceptate peste 50 de drone și că nu s-au înregistrat răniți. Materialul Al Jazeera nu oferă detalii suplimentare despre natura exactă a „acordului” Trump–Putin, despre condițiile de relaxare a sancțiunilor sau despre amploarea pagubelor la instalația lovită. [...]
Finlanda a aprobat al 35-lea pachet de ajutor militar pentru Ucraina, de circa 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) , într-o decizie accelerată pentru a răspunde unei solicitări urgente a Kievului, potrivit Mediafax . Decizia a fost aprobată de președintele Finlandei, Alexander Stubb , la propunerea Guvernului. Ministerul Apărării a anunțat măsura într-un comunicat de presă consultat de agenția Ukrinform. Ministrul Apărării, Antti Hakkanen, a justificat grăbirea procedurii prin urgența cererii venite din Ucraina. „Finlanda a accelerat această decizie pentru a răspunde unei solicitări urgente din partea Ucrainei. Nu vom închide ochii în fața momentului de grea încercare prin care trec ucrainenii. Dimpotrivă, vom fi alături de Ucraina și vom continua livrările de echipamente.” Ce include pachetul și ce urmează Potrivit Ministerului Apărării, noul pachet conține „un anumit tip de echipament de apărare” provenit din stocurile Forțelor de Apărare ale Finlandei, fără alte detalii despre conținut. Finlanda a început deja pregătirile pentru următorul pachet de ajutor, descris ca fiind „mai complex”. Context: valoarea totală a sprijinului și pachetul anterior Valoarea totală a echipamentelor de apărare livrate de Finlanda Ucrainei a ajuns până acum la 3,6 miliarde de euro. În septembrie, Finlanda a aprobat al 34-lea pachet de ajutor militar, în valoare de aproximativ 290 de milioane de euro. [...]
Rusia și-a intensificat loviturile asupra podurilor peste Nipru, o țintire care poate afecta direct logistica Ucrainei, chiar dacă distrugerea completă a acestor traversări este „extrem de dificilă” , potrivit Meduza , care discută subiectul într-un episod cu analistul militar Dmitri Kuzneț. Atacurile vizează inclusiv podurile Severny și Iujnîi (Nordic și Sudic) din Kiev, peste Nipru. Miza operațională este reducerea capacității Ucrainei de a muta rapid trupe, echipamente și muniție între maluri, într-un context în care fluviul reprezintă o barieră naturală majoră. De ce contează: efectul asupra mobilității și aprovizionării Chiar dacă, în evaluarea prezentată, distrugerea podurilor este foarte greu de obținut , continuarea loviturilor poate urmări obiective mai pragmatice: degradarea funcționării traversărilor, perturbarea traficului și forțarea devierii fluxurilor logistice către rute alternative, mai lente sau mai vulnerabile. Materialul ridică explicit întrebarea dacă Rusia ar putea, prin astfel de atacuri, să „taie” estul Ucrainei de restul țării. Din informațiile disponibile în descrierea episodului, concluzia nu este formulată ca certitudine, ci ca scenariu analizat, cu limitarea că loviturile asupra unor infrastructuri de acest tip nu se traduc automat în prăbușirea lor . Context: precedentul atacurilor din 2022 încoace Episodul trece în revistă ce rezultate au avut atacuri similare asupra infrastructurii de traversare începând din 2022, pentru a evalua ce se poate repeta și ce nu în actuala etapă a războiului. Detaliile concrete ale acelor precedente nu sunt însă prezentate în textul extras. Alte teme din episod Pe lângă poduri, discuția include: evaluarea modului în care au fost afectate elemente ale programului ucrainean de rachete de loviturile ruse; o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul. În lipsa unor date tehnice și concluzii detaliate în textul disponibil, rămâne de urmărit dacă intensificarea loviturilor se va traduce în avarii repetate care să impună restricții de utilizare sau reparații frecvente — efecte cu impact direct asupra ritmului operațiunilor și a lanțurilor de aprovizionare ale Ucrainei. [...]
Ridicarea veto-ului Ungariei deblochează două clustere din negocierile de aderare ale Ucrainei la UE și poate accelera, prin efect de „cuplare”, și parcursul Republicii Moldova , potrivit Antena 3 . Mișcarea vine înaintea summit-ului Consiliului European de săptămâna viitoare și este condiționată de adoptarea, la Kiev, a unei noi legi privind drepturile minorităților în învățământ. Budapesta a legat deblocarea de un pachet legislativ care ar urma să acorde noi drepturi minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia, în cadrul unui plan în 11 puncte convenit anterior între cele două părți. Antena 3 notează că informația este relatată de Euronews. Ce se întâmplă în următoarele zile După un acord la nivel de experți, așteptarea este ca Rada Supremă (parlamentul Ucrainei) să adopte legislația luni. Dacă legea trece, Ungaria ar urma să aprobe deschiderea clusterelor doi și trei la reuniunea Consiliului Afaceri Generale de la Luxemburg, programată marți. Cele două clustere vizează domenii cu impact direct asupra alinierii economice la piața europeană: piața internă; concurența. La începutul anului, Ucraina a deschis deja clustere considerate fundamentale pentru aderare, care acoperă statul de drept, sistemul judiciar și relațiile externe. De ce contează pentru Republica Moldova În actuala arhitectură de negociere, Ucraina și Republica Moldova rămân „cuplate” în procesul de aderare, astfel că eliminarea unui blocaj major pentru Kiev poate facilita și avansarea Chișinăului, în măsura în care deciziile politice din Consiliu se mișcă în tandem pentru cele două candidaturi. Efecte colaterale: fonduri pentru Ungaria și relansarea dialogului politic La aceeași reuniune din Luxemburg, statele membre ar urma să deblocheze fonduri de coeziune de 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 miliarde lei) pentru Ungaria, bani care fuseseră blocați anterior pe fondul problemelor legate de corupție, mai arată materialul. Rezolvarea disputei privind minoritățile ar putea deschide și calea pentru prima întâlnire bilaterală dintre premierul ungar Péter Magyar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe fondul încercărilor de refacere a relațiilor bilaterale după deteriorarea lor în perioada guvernării Viktor Orbán. [...]
Încetinirea avansului Rusiei în Donbas în 2026, inclusiv pierderi teritoriale în septembrie, complică obiectivul strategic al Moscovei și prelungește presiunea asupra resurselor militare. Potrivit HotNews , o contraofensivă ucraineană desfășurată de câteva luni în nordul Donbasului a zădărnicit încercările Rusiei de a încercui orașele rămase sub control ucrainean, în timp ce în sud Kievul susține că a reușit să blocheze înaintarea rusă prin reorganizarea apărării. Evoluțiile descrise de publicație, pe baza unei relatări din New York Times , indică o schimbare de ritm față de așteptările exprimate repetat de Vladimir Putin privind „inevitabilitatea” cuceririi Donbasului. Analiști occidentali citați afirmă că Rusia a pierdut teritorii „însemnate” în timpul campaniei ucrainene, denumită de Kiev „ Operațiunea Vivaldi ”. Datele de teren: septembrie, cea mai slabă lună pentru câștigurile nete ale Rusiei din 2023 încoace La nivel mai larg, avansul rus pe teritoriul Ucrainei ar fi încetinit semnificativ în 2026, iar septembrie a fost cea mai slabă lună din perspectiva câștigurilor teritoriale nete ale Rusiei începând cu iunie 2023, potrivit firmei finlandeze Black Bird Group . Conform graficului publicat de Black Bird Group , Rusia ar fi pierdut în septembrie 190 km² (informație ilustrată și în postarea Black Bird ). Discrepanțe cu versiunea Moscovei și tensiuni în spațiul pro-rus Datele Black Bird contrazic afirmația Ministerului Apărării din Rusia, care a susținut pe 19 septembrie că Rusia a capturat peste 2.000 de mile pătrate (aprox. 5.180 km²). HotNews notează că inclusiv bloggeri militari ruși ultranaționaliști au contestat această declarație și și-au exprimat îngrijorarea că încercarea de a înconjura „orașele-fortărețe” din Donbas eșuează. Cum descrie Ucraina operațiunea: lovituri pe logistică și adaptare la „războiul dronelor” În contextul unui impas accentuat de prezența permanentă a dronelor, operațiunea ucraineană este prezentată ca o combinație de acțiuni asupra logisticii și de tactici adaptate câmpului de luptă: atacuri cu rază medie asupra drumurilor și căilor ferate folosite pentru aprovizionarea trupelor ruse; distrugerea unui oleoduct, care ar fi întrerupt accesul la combustibil necesar operațiunilor de supraveghere, potrivit locotenent-colonelului Petro Horbatenko (al Treilea Corp de Armată); identificarea și lovirea operatorilor ruși de drone prin interceptarea semnalelor; folosirea sistemelor robotizate de dezamorsare a minelor și minarea rutelor de aprovizionare rusești cu mine amplasate de drone; avans cu vehicule blindate protejate de „blindaj reactiv” îmbunătățit (sistem care folosește explozii controlate pentru a respinge atacurile), în paralel cu atacuri cu drone terestre în spatele frontului. Ce urmează: obiectivul Donbas rămâne „nenegociabil”, iar presiunea aeriană crește HotNews arată că Vladimir Putin a numit controlul complet asupra Donbasului o condiție „nenegociabilă” pentru oprirea războiului, în condițiile în care Donețk și Luhansk au fost alipite la Rusia printr-un referendum nerecunoscut internațional. În același timp, Ucraina a respins propunerile administrației Trump de a ceda teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit pe câmpul de luptă. Pe fondul obiectivelor neatinse în Donbas, Moscova și-ar fi intensificat atacurile aeriene asupra orașelor ucrainene, folosindu-și avantajul în rachete și drone pentru a bombarda Kievul; oficiali ucraineni descriu această campanie drept „terorism” menit să slăbească voința de luptă. Volodimir Zelenski a declarat că, până acum, peste 5.000 de soldați ruși ar fi fost uciși în cadrul operațiunii și alți 250 capturați, însă New York Times precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre, iar Ucraina nu publică date despre propriile pierderi. [...]
Amânarea alegerilor palestiniene până în 2027 prelungește incertitudinea politică și riscă să erodeze și mai mult credibilitatea Autorității Palestiniene , într-un moment în care finanțarea externă și stabilitatea administrativă depind de funcționarea instituțiilor și de un minim consens intern, potrivit Al Jazeera . Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas , a emis un decret prin care amână alegerile pentru Consiliul Legislativ Palestinian, programate inițial pentru 28 noiembrie 2026, și le comasează cu alegerile prezidențiale. Noul calendar fixează scrutinul comun pentru 11 septembrie 2027, a relatat agenția oficială Wafa, citată de publicație. Motivele invocate: condiții „nepotrivite” și restricții israeliene Comitetul Executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP) , condus de Abbas, a susținut că situația din Ierusalimul de Est, Cisiordania și Fâșia Gaza nu permite organizarea alegerilor. Printre motivele menționate se află faptul că Israelul nu ar fi permis intrarea materialelor electorale sau a observatorilor internaționali în Gaza. Wafa a mai indicat, conform Al Jazeera, că „interferența” israeliană – inclusiv raiduri militare, extinderea coloniilor și violențe ale coloniștilor în Cisiordania – ar face imposibil un vot echitabil în noiembrie. În plus, sunt invocate reținerea sistematică a veniturilor fiscale palestiniene și restricții privind accesul candidaților și al observatorilor internaționali în Gaza și Ierusalimul de Est ocupat. Pentru Gaza, agenția a menționat și lipsa progreselor în reconstrucție și în desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare. Efect politic: lideri necontestați și presiune pe legitimitatea Autorității Palestiniene Amânarea menține status quo-ul politic și „lasă liderii palestinieni înrădăcinați necontestați”, ceea ce, potrivit Al Jazeera, riscă să accelereze erodarea credibilității Autorității Palestiniene atât în rândul palestinienilor, cât și al țărilor donatoare care o finanțează. Contextul electoral este marcat de faptul că ultimele alegeri parlamentare au avut loc în 2006, când Hamas a învins Fatah, partidul dominant în Autoritatea Palestiniană, iar ruptura a dus ulterior la preluarea controlului asupra Gazei de către Hamas. Abbas, în vârstă de 90 de ani, a câștigat alegerile prezidențiale din 2005; mandatul său ar fi trebuit să se încheie în 2009, însă a continuat să conducă prin decrete. Reacții și critici Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, l-a acuzat pe Abbas că „păcălește comunitatea internațională” prin planificarea anulării alegerilor promise, notează Al Jazeera. Mustafa Barghouti, secretar general al partidului Palestinian National Initiative, a declarat pentru Al Jazeera că există „o mare dezamăgire” în rândul palestinienilor față de decizie. „În acest moment, totul este concentrat în mâinile autorității executive.” „Nu există un sistem judiciar independent, nici un parlament, care să poată emite legi și legislație.” Barghouti a calificat drept „total inacceptabil” faptul că palestinienii nu au avut alegeri de două decenii și a spus că există „o mare nevoie de reformă” din perspectiva populației. Ce urmează Decretul stabilește un nou termen – 11 septembrie 2027 – și comasarea alegerilor legislative cu cele prezidențiale. Rămâne însă deschisă întrebarea dacă vor fi îndeplinite condițiile invocate (accesul observatorilor, materialelor electorale și libertatea de organizare în Gaza și Ierusalimul de Est), în condițiile în care acestea sunt prezentate drept obstacolele principale pentru organizarea scrutinului. [...]
