Știri
Știri din categoria Externe
O dronă venită din spațiul aerian al Rusiei a lovit o centrală din Estonia, fără efecte asupra rețelei, potrivit Digi24, care citează AFP. Incidentul a avut loc miercuri dimineață, la centrala electrică Auvere, din nord-estul Estoniei.
Serviciul estonian de Securitate Internă (ISS) a transmis că drona a lovit coșul de fum al centralei și că nu au existat victime.
„O dronă a lovit coşul de fum al centralei electrice din Auvere. Nimeni nu a fost rănit în urma incidentului.”
Autoritățile au deschis o anchetă supervizată de Parchetul General, iar investigația a fost încredințată ISS, instituție aflată în subordinea Ministerului de Interne. Centrala de la Auvere este operată de grupul Enefit Power și se află lângă orașul Narva, la granița cu Rusia.
Estonia nu a precizat dacă drona este rusă sau ucraineană. În schimb, autoritățile au amintit că Ucraina a lansat în noaptea precedentă mai multe atacuri asupra Rusiei, inclusiv asupra portului Ust-Luga din Golful Finlandei, zonă apropiată de coastele estoniene.
În paralel, Letonia a raportat un incident separat: o dronă a intrat în spațiul său aerian, s-a prăbușit și „ar fi putut exploda” în apropierea graniței cu Rusia, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, citat de Bloomberg. Premierul leton Evika Silina a spus, într-o postare pe X, că informațiile preliminare indică posibilitatea ca drona să fi fost ucraineană.
Elementele-cheie raportate de autorități în cele două cazuri includ:
Recomandate
Recep Tayyip Erdogan avertizează că Israelul poate sabota negocierile de pace , în contextul discuțiilor dintre Washington și Teheran, potrivit Euronews România . Președintele Turciei susține că poziția Israelului riscă să blocheze soluțiile diplomatice în Orientul Mijlociu și cere ca statele interesate de stabilitate să nu mai „alimenteze” conflictul. „Nu trebuie să permitem ca poziția intransigentă, maximalistă și radicală a Israelului să saboteze soluțiile diplomatice. Nicio țară care prețuiește pacea și stabilitatea mondială nu ar trebui să continue să alimenteze focul pe care Israelul l-a aprins pe nedrept în regiunea noastră.”, a declarat Erdogan. Pe fondul escaladării din zonă, Turcia a condamnat săptămâna trecută operațiunile terestre ale armatei israeliene în Liban, avertizând asupra unei „noi catastrofe umanitare” în Orientul Mijlociu, relatează AFP, citată de Agerpres. Ministerul turc de Externe a acuzat guvernul condus de Benjamin Netanyahu de „politici de genocid și pedepse colective”, susținând că extinderea acțiunilor militare „de data aceasta în Liban” ar agrava instabilitatea regională. Armata israeliană a anunțat luni că a lansat „operațiuni terestre limitate și țintite” împotriva Hezbollah în sudul Libanului, într-un context în care, potrivit textului citat, peste un milion de persoane au fost strămutate de la începutul războiului. Separat, ministrul turc de externe Hakan Fidan a cerut încetarea atacurilor israeliene „înainte ca Libanul să se prăbușească”, avertizând asupra unor posibile „consecințe profunde pentru întreaga regiune”. [...]
Iranul spune că va permite trecerea „navelor neostile” prin Strâmtoarea Ormuz , în anumite condiții, potrivit News.ro , care relatează despre o scrisoare consultată de Financial Times și transmisă statelor membre ale Organizației Maritime Internaționale (OMI). Teheranul susține însă că țările „participante la agresiunea” împotriva Iranului, inclusiv SUA și Israelul, nu vor beneficia de acest drept de trecere. În scrisoarea citată de cotidianul britanic de afaceri, Ministerul iranian de Externe afirmă că navele considerate „neostile” pot traversa strâmtoarea „în coordonare cu autoritățile iraniene”, dar că nu este vorba despre o revenire la situația anterioară conflictului. Teheranul arată că navele cu legături cu Statele Unite și Israel, precum și cu „alți participanți la agresiunea” împotriva Iranului, nu vor putea trece, fără a oferi detalii suplimentare. „Navele neostile pot traversa Strâmtoarea Ormuz în coordonare cu autoritățile iraniene”, se arată în scrisoarea citată de Financial Times. Contextul este închiderea de facto a acestei rute maritime strategice după declanșarea războiului împotriva Iranului, la 28 februarie, de către Statele Unite și Israel, notează publicația. În mod normal, prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial, iar în prezent circa 3.200 de nave sunt blocate în Golful Persic, evitând traversarea după ce cel puțin 32 de nave ar fi fost lovite de Iran de la începutul războiului. OMI, agenție a ONU responsabilă de normele internaționale ale transportului maritim, a convocat săptămâna trecută o reuniune de urgență privind consecințele crizei de navigație. Evoluția vine și pe fondul declarațiilor președintelui american Donald Trump, care a spus marți presei că SUA negociază „în acest moment” cu „persoanele bune” din Iran pentru a ajunge la un acord de încheiere a ostilităților, după ce cu o zi înainte anunțase discuții „foarte bune” — afirmații negate, potrivit sursei, de Republica Islamică. Trump a mai declarat că SUA ar fi fost în contact cu un lider iranian a cărui identitate nu a dezvăluit-o, precizând că nu este vorba despre noul lider suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei. [...]
Valeri Zalujnîi spune că nu se poate anticipa finalul războiului din Iran , potrivit Digi24 , într-o analiză în care fostul comandant al armatei ucrainene leagă escaladarea din Orientul Mijlociu de lecțiile războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Zalujnîi, în prezent ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, susține că faptul că războiul din Ucraina nu a fost oprit printr-o intervenție externă a marilor puteri a funcționat ca un semnal pentru apariția altor confruntări. În editorialul său, el argumentează că eșecul soluțiilor diplomatice și erodarea dreptului internațional au amplificat riscul ca mai multe conflicte locale să ajungă, prin intensitate și efecte, să semene cu un război global. „Astăzi, este imposibil să prezicem și să prognozăm cursul și opțiunile pentru sfârșitul acestui război”, afirmă Valeri Zalujnîi despre conflictul din Iran. În analiza sa, fostul comandant ucrainean spune că războiul din Ucraina a schimbat „paradigma” modului în care se poartă luptele, iar tehnologiile relativ ieftine pot ridica rapid capacitățile militare ale unei țări peste ceea ce ar sugera economia sau demografia ei, dacă există voință politică. Din această perspectivă, el avertizează că o strategie de uzură poate crea dificultăți majore pentru partea care atacă, inclusiv prin lovirea infrastructurii energetice și a economiei. Zalujnîi discută și riscurile unei eventuale operațiuni terestre în Iran , invocând conceptul de „zonă ucigașă” (kill zone), pe care o descrie ca un spațiu controlat de drone, unde trimiterea de trupe ar fi extrem de periculoasă. În final, el afirmă că, dacă se vorbește despre un război între mari puteri pentru influență, merită evaluat cine este „pregătit fizic” să ducă un astfel de conflict, indicând că „cel puțin trei țări” ar fi deja pregătite, inclusiv Iranul, Rusia și Ucraina, și subliniind că războiul rămâne „cel mai teribil lucru” inventat de omenire. [...]
SUA cer un armistițiu de o lună pentru negocieri cu Iranul , potrivit Digi24 , care relatează, pe baza unei transmisiuni Reuters, despre existența unui plan în 15 puncte trimis la Teheran în contextul escaladării militare din Orientul Mijlociu. Israelul a lovit miercuri capitala iraniană Teheran, au anunțat armata israeliană și mass-media iraniană. Forțele de Apărare Israeliene au spus, într-o postare pe Telegram, că au lansat o serie de atacuri vizând infrastructura din Teheran, iar agenția semi-oficială iraniană SNN a susținut că a fost lovită o zonă rezidențială, cu echipe de salvare care caută printre dărâmături. În paralel, Kuweitul și Arabia Saudită au anunțat că au respins noi atacuri cu drone, fără să precizeze originea acestora. În Kuweit, dronele au vizat un rezervor de combustibil de la Aeroportul Internațional, provocând un incendiu, dar fără victime, potrivit Autorității Aviației Civile din Kuweit. De partea iraniană, Gărzile Revoluționare au declarat că au lansat un nou val de atacuri asupra unor locații din Israel, inclusiv Tel Aviv și Kiryat Shmona, și asupra bazelor americane din Kuweit, Iordania și Bahrain, conform presei de stat iraniene citate în articol. Președintele Donald Trump a spus marți că SUA se află în „negocieri” pentru a pune capăt războiului și a afirmat că discută cu „persoanele potrivite” din Iran. „Puternicul preşedinte al Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a respins luni aceste informaţii, calificându-le drept «ştiri false».” Pe piețe, informațiile despre un posibil armistițiu au influențat rapid cotațiile: acțiunile au crescut, iar prețurile petrolului au scăzut miercuri, pe fondul speranțelor că exporturile de petrol din Golful Persic ar putea fi reluate. Miza economică este legată și de Strâmtoarea Ormuz, rută pe unde trece o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat din lume, iar articolul notează că Iranul a „închis efectiv” strâmtoarea după declanșarea atacurilor din 28 februarie. Despre conținutul planului, New York Times a raportat marți că Washingtonul a transmis Iranului un document în 15 puncte pentru a pune capăt războiului, iar Canalul 12 din Israel, citând trei surse, a afirmat că SUA urmăresc un armistițiu de o lună pentru a discuta acest plan. O sursă familiarizată cu problema a confirmat că planul a fost trimis, fără detalii suplimentare. Potrivit relatărilor din mass-media israeliană, planul ar include, între altele: desființarea programului nuclear al Iranului; încetarea sprijinului pentru grupuri „proxy” (interpuși) precum Hezbollah din Liban; redeschiderea Strâmtorii Ormuz. [...]
Donald Trump spune că SUA negociază acum cu Iranul un armistițiu , potrivit HotNews.ro , care citează AFP și Agerpres. Președintele american a afirmat marți că discuțiile vizează încetarea focului în războiul dintre cele două țări și că Teheranul ar dori oprirea conflictului. Trump a susținut că negocierile sunt în desfășurare și a indicat componența echipei americane implicate: emisarul Steve Witkoff, Jared Kushner, vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. Declarațiile au fost făcute în Biroul Oval, în fața reporterilor prezenți la ceremonia de învestire a lui Markwayne Mullin în funcția de secretar pentru afaceri interne al SUA. Conform The Guardian , Trump a insistat că iranienii ar fi foarte interesați de un acord și a legat orice înțelegere de dosarul nuclear. El a afirmat că Teheranul ar fi acceptat o concesie majoră: renunțarea definitivă la arma nucleară. „Nu vreau să spun dinainte, dar au fost de acord că nu vor avea niciodată o armă nucleară. Au fost de acord cu acest lucru”, a declarat Trump. În același timp, liderul de la Casa Albă a spus că șeful Pentagonului, Pete Hegseth, ar fi fost „destul de dezamăgit” de perspectiva unui armistițiu, sugerând că acesta și generalul Dan Caine, șeful Statului Major, ar fi preferat o victorie militară completă. Trump a descris poziția lor drept o „atitudine bună”, deși a repetat că discuțiile ar merge „foarte bine” și a afirmat, întrebat despre șansele unui acord, că „acest război a fost câștigat”. Pe de altă parte, oficialii iranieni resping public existența negocierilor cu Washingtonul. Ambasada Iranului în Pakistan a calificat oferta de dialog drept „o înșelătorie” și a refuzat orice discuții, după ce Pakistanul s-a oferit să medieze un armistițiu. Misiunea diplomatică a invocat lipsa de încredere „după două runde de atacuri în timpul discuțiilor” și a transmis că „prin intimidare și retorică totalitară, nu există nicio posibilitate”. Cu o zi înainte, Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a emis o declarație în care neagă afirmațiile lui Trump privind negocierile, iar, citat de CBS News , a adăugat că Iranul își menține poziția de a respinge orice negocieri înainte de atingerea obiectivelor sale în urma războiului. În paralel, ambasada iraniană din Kabul a susținut pe rețelele sociale că Trump ar fi dat înapoi după amenințări privind vizarea infrastructurii energetice regionale. [...]
Franța avertizează Israelul să nu lanseze o ofensivă terestră în sudul Libanului , potrivit POLITICO , pe fondul intensificării operațiunilor militare și al deteriorării situației umanitare din zonă. Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot , a cerut marți autorităților israeliene să nu extindă campania militară în sudul Libanului, susținând că o operațiune terestră ar agrava criza. > „Îndemnăm autoritățile israeliene să se abțină de la astfel de operațiuni terestre, care ar avea consecințe umanitare majore și ar înrăutăți situația deja dramatică din țară”, a declarat Barrot într-un interviu pentru Agence France-Presse. Declarațiile vin în contextul în care ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a spus că vrea să ocupe sudul Libanului până la râul Litani, ceea ce ar însemna aproape o zecime din teritoriul libanez. Katz a invocat nevoia unei „zone tampon” împotriva tirurilor cu rachete ale Hezbollah. Barrot a lăudat, totodată, guvernul libanez pentru expulzarea ambasadorului Iranului, decizie pe care a numit-o „curajoasă”, după ce Hezbollah , sprijinit de Teheran, a lansat rachete spre Israel la începutul lunii martie. Oficialul francez a afirmat că Hezbollah a „târât țara… într-un război”, iar avertismentul său a urmat unei vizite în Liban și Israel, săptămâna trecută, în care a discutat cu interlocutori din ambele state despre riscurile escaladării. Mesajul Parisului se înscrie într-o poziționare mai fermă a unor lideri occidentali față de Israel. Într-o declarație comună de la mijlocul lunii martie, liderii din Canada, Franța, Germania, Italia și Regatul Unit au avertizat că o ofensivă terestră majoră ar avea „consecințe umanitare devastatoare” și ar putea prelungi conflictul, cerând o soluție politică. În pofida acestor apeluri, operațiunile Israelului în Liban au continuat, notează POLITICO: peste un milion de oameni din sudul Libanului ar fi fugit din calea noii ofensive, iar peste o mie de persoane, inclusiv aproximativ 100 de copii, ar fi fost ucise în urma loviturilor israeliene, care au vizat și capitala Beirut. Katz a mai spus că sute de mii de libanezi strămutați nu vor putea reveni în zonele de la sud de Litani până când „securitatea” nu va fi garantată, ceea ce ridică perspectiva unei strămutări prelungite și a unui control israelian extins în unele părți ale sudului Libanului. [...]
